Descriere detaliata: Cristian Ţânţăreanu este unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri de la noi. Paradisul Verde este proiectul permanent ataşat de numele lui. Îl construieşte de mai bine de zece ani şi o să mai construiască până când.... De fapt, nici măcar el nu ştie până când. Pe de o parte, pentru că are atât de mult teren încât, în ritmul actual de vânzări, nu i-ar ajunge o viaţă să îl construiască. De cealaltă parte, pentru că nu vrea să îşi facă planuri. Singura lui regulă: nu îţi face niciodată credit.
Cât timp se mai construieşte la Paradisul Verde?
Noi lucrăm tot timpul. Încă ani buni de zile de acum înainte. Acum sunt 500 de case, vor fi 600, 700, 800, 1.000... Sunt 100 hectare teren, dintre care 50 hectare sunt ocupate de construcţii. Apoi, pentru când terminăm această parte, avem în continuare terenuri, tot în zonă.
Cum vă descurcaţi cu finanţarea în perioada de criză?
Nu avem nevoie de finanţare. Cine vrea aici o casă, îşi alege un teren, îl plăteşte, apoi îşi alege o casă. Dacă este construită, achită integral. Dacă nu este construită, o construim cu banii lui.
Simţiţi că a scăzut drastic numărul clienţilor?
În ultima vreme, în ultimele câteva luni, din contră. Oamenii au căutat chilipiruri acum, când piaţa este căzută, băncile scot la licitaţie, dar la noi aşezarea este punctul forte. Am avut clienţi foarte mulți din zona mass-media. Sunt persoane cunoscute, Sorin Ovidiu Bălan, Ovi din Norvegia, cel care a participat la Eurovision, Simona Gherghe, Vlad Ionescu şi mai sunt şi alţii. Toţi au venit să cumpere după ce iniţial au fost în vizită la prietenii lor care au cumpărat de la noi. Când voiam să le explic ce şi cum, spuneau: „Nu este nevoie, ştim tot deja!”.
Faceţi un cartier de oameni frumoşi?
Da, putem spune şi aşa, deşi pe mine mă interesează mai degrabă tranzacţiile pe care le semnez cu ei decât aspectul fizic.
Au scăzut preţurile în ultimul timp?
Le-am scăzut acum câțiva ani. Înainte de criză, lucrurile s-au precipitat. Aveam foarte multe comenzi, am încercat să aducem mai mulţi muncitori, mai mulţi oameni, să angajăm cât de mult se poate, şi din cauza asta ne-am confruntat cu tot felul de probleme: ba nu lucrau bine, ba făceau dezordine, ba furau, şi atunci nu am mai vândut terenuri, că nu aveam cu cine să construim. Apoi, după şase luni a căzut piaţa. Ne rugam noi să vină să cumpere cineva, am ieftinit cu până la 25%. A fost o perioadă mai lungă, de doi ani, în care s-a lucrat aşa, mai încet. De anul acesta, văd că piaţa a început să se mişte. Tocmai de aceea, ne pregătim să ridicăm încet preţurile, pentru început cu 5%.
Acceptaţi şi sisteme de genul rate la dezvoltator?
Noi discutăm cu fiecare client, stabilim soluţii după posibilităţile fiecăruia. Important este să poată şi ei, să putem şi noi. Noi putem susţine doar terenul, utilităţile, că sunt făcute, casa nu avem noi bani să o construim, că nu suntem noi bancă, să implicăm banii noştri. Deci putem să acceptăm o parte în rate. Dar nu pe o sută de ani, ci în cinci ani, de exemplu.
Care sunt preţurile în ansamblu, în acest moment?
Cea mai mică dintre casele pe care le avem acum are un teren de vreo 400 mp şi o casă de 140 mp, o viluţă cu tot ce trebuie: parcări, gaz, la cheie, cu toate utilităţile, costă 160.000 euro. Dar e mică, pentru o familie cu un copil, doi copii mici. Următoarea ar fi 180.000-190.000 euro, dar vorbim despre trei dormitoare, trei băi, pot să aibă încă un dormitor la parter, deci... Mai mici, mai ieftine, nu facem. Totuşi, nu este un cartier ANL.
Au fost clienţi care să vă facă probleme financiare?
Au fost, şi acum mai sunt. Îi mai iertăm, că nu au fost cazuri de rea voinţă. Și atunci le-am mai redus din datorie, le-am împărţit-o în zece ani, ca să nu le luăm casele.
În cât timp credeţi că veţi termina de construit pe celelalte 50 de hectare?
Habar n-am, nici nu ne grăbim.
Cât de tare v-aţi îndepărtat de planul iniţial?
Nu ne-am îndepărtat deloc, nu ne aşteptam să meargă aşa de greu, dar nu ne-am îndepărtat.
Deci una peste alta, nu sunteţi speriat de criză?
Nu de ce a fost până acum. Mi-e frică de ce se aude. Eu nu am nicio datorie, dar avem obligaţii, avem o armată de oameni care trebuie plătiţi.
Câte case construite şi neocupate aveţi în acest moment?
Avem în lucru 30-40.
Și nu simţiţi nevoia unui plan financiar, o idee despre timpul în care veţi recupera investiţia?
Nu am făcut în viaţa mea planuri, socoteli. Uite că și-au făcut toți planuri și toate cartierele sunt la pământ. Cu studii, socoteli… Singurul meu plan este să nu iau credit. A trebuit să iau o jumătate de milion de dolari pentru utilităţi, că nu venea nimeni acum zece ani. Am plătit în cinci ani cu greu, acum gata, nu mai am nimic.
|