Ultimele modificari

Teren Bercenarului

Descriere detaliata: Teren intravilan cu suprafata de 39.000 mp, cu deschidere pe colt la strada asfaltata (D1=368 m, D2=189 m), la 7 km de centrul Municipiului Bucuresti si cca. 3 km pana la soseaua de centura, in zona industriala, de depozite si servicii. Locatia se afla, conform PUG Municipiul Bucuresti, in subzona M3, POT=60% (AC=23.400 mp), CUT=2,2 (ACD=85.800 mp), Hmax=P+4E. Terenul are toate utilitatile (electricitate 220-380 V, apa curenta, canalizare, gaz, telefonie). Pe teren exista 2 constructii tip hala-depozit, structura de beton armat cu inchideri de caramida, cu urmatoarele suprafete construite: 2187 mp, 2113 mp, cat si ocladire pentru birouri, D+HP+3 (AC=236 mp, ACD=1180 mp), renovabile sau demolabile, cat si suprafete mari de platforme betonate. Terenul este pretabil pentru dezvoltarea unui parc industrial-logistic, dar poate fi parcelat si pentru proiecte mai mici de hale, depozite, birouri. Constructiile tip hala-depozit pot fi inchiriate.
VANZARE TEREN: 100 euro/mp, negociabil, loturi de minim 2.000 mp
INCHIRIERE HALA-DEPOZIT: 4 euro/mp/luna, negociabil
INCHIRIERE PLATFORMA BETONATA: 0.5 euro/mp/luna

Details:
39,000 sqm land in the south side of Bucharest City, with 2 openings (opening 1=368 m, opening 2=189 m) to an asphalt road, on the corner, 7 km away from the center of Bucharest, and about 3 km before the ring road, in an area with factories, warehouses and custom point. The property is located, according to General Urbanistic Plan of Bucharest in the M3 area, POT = 60% (foot print area=23.400 sqm), CUT= 2.2 (gross built area=85.800 sqm), Hmax=GF+4E. The land has all the utilities(electricity 220-380 V, water pluming, sewer, gas, telephone). On land there are 2 warehouses made of reinforced concrete with brick closures, with the following gross built areas: 2187 sqm, 2113 sqm, an office building SB+GF+3 levels (foot print area=236 sqm, gross built area=1,180 sqm), that can be renewed or demolished, and large concrete platforms. The land is suitablefor developing an industrial and/or logistics park. It can also be divided into smaller plots, suitable for: warehouses and office buildings. The warehouse can also be rented.
LAND FOR SALE: 100 euro/sqm, negociable, plots of minimum 2,000 sqm
WAREHOUSE TO LET: 4 euro/sqm/month, negotiable
CONCRETE PLATFORM TO LET: 0,5 euro/sqm/month

Inchiriere Apartamente

Descriere detaliata: Apartament duplex P+1E/S+P+5E, constructie 2007, AC=270 mp, AUD=220mp, living, dining cu bucatarie americana, mobilate si utilate, 3 dormitoare, 2 bai cu cada, WC de serviciu, 2 terase, garaj in subsol cu usa cu telecomanda 20 mp, finisaje de lux, parchet, ferestre termopan, aer conditionat, video interfon, mobilier de calitate superioara, pretabil pentru resedinta de lux.
INCHIRIERE: 1750 euro/luna, negociabil.
POSIBIL VANZARE : 2.500 euro/mp construit + tva

Inchiriez apartament Duplex

Mamaia

Descriere detaliata:

Reduceri de pana la 30%

Oferta speciala regim hotelier:
Cladirea are 2 apartamente, unul cu living si 5 camere, fiecare cu grup sanitar propriu, celalalt cu living si 2 camere cu 2 grupuri sanitare. Vila este complet echipata si mobilata modern.

Servicii: cazare (fara masa) minim 2 zile
Dotari vila: 7 spatii de cazare + living cu bucatarie, balcon la etaj I , terasa, gratar in curte, foisor, gradina.
Dispunere si conditii camere:
- la parter: 1 camera dubla cu grup sanitar propriu + 1 camera dubla cu grup sanitar alaturat + 1 camera tripla cu grup sanitar propriu
- la etaj: 1 suita (2 dormitoare + living+1 grup sanitar in camera + un grup sanitar pe hol) + 1 camera tripla cu jacuzii cu grup sanitar propriu
- la mansarda: 1 camera dubla cu grup sanitar propriu
Pret vila: 450 euro/zi, minim 2 zile, inclus cu toate facilitatile de care dispune vila
Pret vila sistem charter: 25.000 euro/100 zile

Discounts up to 30%

Special offer short term rent/hotel system:
The building has 2 apartments, one with living and 5 rooms, each with its own bathroom, the other with living room and 2 rooms with 2 bathrooms. The villa is fully equipped and has modern furniture.

Services: accommodation (without meals) for minimum 2 days
Villa endowment: 7 accommodation spaces+ living with kitchen, balcony at first floor, terrace, barbecue in the yard, patio, garden.
Room layout and conditions:
- ground floor: 1 double room with its own bathroom + 1 double room with bathroom near it + 1 triple room with its own bathroom
- the floor: 1 suite (2 bedrooms + living room + 1 WC in the room + 1 bathroom in the hallway) + 1 triple room with its own bathroom with Jacuzzi
- the attic: 1 double room with its own bathroom Villa price - 450 euro/day minimun 2 days, including all facilities of villa
Villa price, charter system: 25.000 euro/100 days

Sinaia

Descriere detaliata: Detalii:
Vacanta de vis in statiunea montana Sinaia!
Sinaia este o statiune turistica si balneo-climaterica, situata lapoalele muntilor Bucegi, amplasata intr-o zona muntoasa pe valea raului Prahova, la 120 km nord-vest de Bucuresti, la 60 km nord-vest de Ploiesti si la 50 km sud de Brasov, altitudinea orasului variind intre 767 m si 1.055 m. Notorietatea turistica, culturala si de agrement a statiunii este data de importantele repere cultural-istorice pe care le ofera - Castelul Peles, fosta resedinta de vara a Regelui Carol I, Castelul Pelisor, Manastirea Sinaia, Cazinoul Sinaia,Casa Memoriala George Enescu, Vila Memoriala Nicolae Iorga - precum si de numeroasele posibilitati de practicare a sporturilor de iarna. Sinaia este destinatia ideala pentru sarbatorile traditionale Paste, Craciun, Revelion.
Oferta noastra pentru evenimente speciale si sarbatori: cazare in regim hotelier, in vila de lux, situata in apropierea Hotelului International.
SERVICII: cazare (fara masa), minim 2 nopti
PRETURI fara concurenta:
- Apartament la parter, 40 mp, cu living + 2 dormitoare (cu un singur grup sanitar) - 60 euro/zi.
- Garsoniera la mansarda, 25 mp, cu grup sanitar propriu - 50 euro/zi.

Details:
Dream holiday in Sinaia mountain resort!
Sinaia is a tourist and spa resort, located at the foot of Bucegi Mountains, in a mountainous area on the valley of Prahova River,120 km north-west of Bucharest City, 60 km north-west of Ploiesti and 50 km south of Brasov, the town altitude ranging between 767 m and 1055 m. The sightseeing, cultural and recreational notoriety of the town is given by the important cultural and historical landmarks it offeres - the Peles Castle, former summer residence of King Carol I, Pelisor Castle, Sinaia Monastery, Sinaia Casino, George Enescu Memorial House, Nicolae Iorga Memorial Villa - as well as the many opportunities it offers to the winter sports lovers. Sinaia is the ideal destination for the traditional holidays Easter, Christmas, New Year.
Our offer for special events and holidays: accommodation in aluxury villa, located near the International Hotel.
SERVICES: accommodation (without meals), minimum 2 nights
PRICES without competition:
- Ground floor apartment, 40 sqm, living room + 2 bedrooms (a single toilet) - 60 euro/day.
- Studio on the attic, 25 sqm, with private bathroom - 50 euro/day.

Louis Blanc

Descriere detaliata: Detalii:
Spatiu Birouri de lux, mobilat High Class Mobexpert si utilat integral, etaj 1/S+P+7, in cladirea de birouri clasa A, Louis Blanc Offices, cu receptie si intrare separata, AU=147 mp, cu partitionari interioare pentru birouri si sala de protocol. Locatia se afla intr-o zona cu trafic pietonal intens, vizibilitate excelenta sivad comercial. In apropiere se afla Palatul Guvernului, Piata Victoriei, Parcul Kiseleff, numeroase sedii de banci, cladiri de birouri, ambasade si statie de metrou. La subsolul cladirii, sunt disponibile 2 locuri de parcare,
PRET: PROMOTIONAL 2.205 euro/luna(15 euro/mp/luna)+mentenanta(1.5 euro/mp/luna + tva).

Details:
Luxury Office space, fully furnished High Class Mobexpert and equipped, 1st floor/B+GF+7, in the Louis Blanc Offices class A office building, with reception and separate entrance, net area=147 sqm, with interior partitioning for offices and protocol hall. The building is located is in an area with intense pedestrian traffic, excellent visibility and high commercial potential. Nearby there are Government Palace, Piata Victoriei Square, Kiseleff Park, numerous bank headquarters, office buildings, embassies and subway station. At the basement of the building, there are 2 parking places available, .
PRICE: SPECIAL 2,205 euro/month(15 euro/sqm/month)+maintenance(1,5 euro/sqm/month).

Vila lux Snagov

Descriere detaliata: Oferta speciala regim hotelier:
Vila lux, P+Mansarda, living=50 mp, cu semineu cu lemne si bucatarie americana, wc de serviciu, terasa acoperita 30 mp, 4 dormitoare cu 4 bai, bonus dormitor rustic in gradina, mobilata si utilata complet, gradina cu amenajari peisagistice de exceptie, piscina, jacuzzi, teren total 1200 mp, posibilitate inchiriere barca si hidrobicicleta.

Servicii: cazare (fara masa) minim 2 zile
Dotari vila: 4 spatii de cazare + living cu bucatarie, terasa, gratar in curte, foisor, gradina.
Dispunere si conditii camere:
- la parter: 2 camere duble cu grup sanitar propriu,
- la mansarda: 1 suita (cu pat mare de 3 persoane) + 1 camera cu grup sanitar pe hol
Pret vila: 400 euro/zi, minim 2 zile, inclus toate facilitatile de care dispune vila

Special offer short time rent/hotel system:
Luxury villa, GF+Attic, living=50 sqm, with wood-burning fireplace and american kitchen, service toilet, covered terrace=30 sqm, 4 bedrooms with 4 bathrooms, rustic bedroom in the garden as bonus, fully furnished and equipped, garden with exceptional landscape arrangement, swimming pool, jacuzzi, total land plot 1,200sqm, boat and water bicycle to let.

Services: accommodation (without meals), minimum 2 days.
Villa endowment: 4 accommodation spaces + living with kitchen, terrace, barbecue in the yard, patio, garden.
Room layout and conditions:
- ground floor: 2 double rooms with bathrooms,
- the attic: 1 suite (bed for 3 people) + 1 room with bathroom in the hallway
Villa price - 400 euro/day, minimum 2 days, including all facilities of villa

Vila in Statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad

Descriere detaliata: Vila stil arhitectonic deosebit, constructie antebelica, nerenovata,
D+P+1E+M, AC=448 mp, ACD=1.344 mp,
teren=864 mp, cu 28 de camere, zona montana, balneoclimaterica
in Transilvania. Vila este pretabila pentru:
mini hotel, pensiune, reprezentanta de firma, sediu de banca.

PRET: 399.000 euro

Details:

Old architectonic style villa, pre-war building, not renovated,
SB+GF+1F+Attic, foot print area=448 sqm, gross
built area=1,344 sqm, land=864 sqm, with 28
rooms, mountain health resort area in Transilvania.
The villa is suitable for: small hotel, boarding-house, bank,
company headquarters.

PRICE: 399,000 euro

Sos.Chitila-Colosseum Mall-Leroy Merlin-Carrefour-Romtrans-Bucurestii Noi-Lacul

Descriere detaliata: Teren intravilan, 3.173 mp, cu deschidere
la 3 starzi proiectate, de 49 m, 58 m si 53 m, cu vedere spre
Lacul Straulesti, situat in vecinatatea proiectului de Hipermarket
Mall Colosseum, dezvoltat de o companie occidentala pe o suprafata
de 62 ha (620.000 mp). Conform PUZ-ului in aprobare, lotul este situat
in zona rezidentiala L2a, cu indicatori urbanistici POT=45%
(AC=1.429 mp), CUT=1,3 (ACD=4.125 mp construit), regim
de inaltime P+2E.

PRET: 317300 euro (100 euro/mp teren-115,3 euro/mp construit) negociabil

Details:

3,173 sqm plot with opening at 3 projected streets, of 49 m, 58
m and 53 m, with view at Straulesti Lake located near the new project
Colosseum Retail Park, developed by a western company on an area of 62 hectares
(620,000 sqm). According in the PUZ, expecting approval, the plot is situated
in the residential area L2a with urban indicators POT=45% (foot
print area=1,429 sqm) CUT=1.3 (gross built area=4,125), and height
regime of GF+2F.

PRICE: 317,300 euro (100 euro/sqm land-115.3 euro/gross built sqm), negotiable

Sos. Giurgiului-Dedeman Market-Gara Progresul-Romtrans-Sect.4

Descriere detaliata: Teren intravilan cu suprafata de 39.000 mp, cu deschidere pe
colt la strada asfaltata (D1=368 m, D2=189 m), la 7 km de centrul
Municipiului Bucuresti si cca. 3 km pana la soseaua de centura, in
zona industriala, de depozite si servicii. Locatia se afla, conform PUG
Municipiul Bucuresti, in subzona M3, POT=60% (AC=23.400 mp), CUT=2,2 (ACD=85.800
mp), Hmax=P+4E. Terenul are toate utilitatile (electricitate 220-380
V, apa curenta, canalizare, gaz, telefonie). Pe teren exista 2 constructii
tip hala-depozit, structura de beton armat cu inchideri de caramida, cu urmatoarele
suprafete construite: 2187 mp, 2113 mp, cat si o cladire pentru birouri,
D+HP+3 (AC=236 mp, ACD=1180 mp), renovabile sau demolabile, cat si suprafete
mari de platforme betonate. Terenul este pretabil pentru dezvoltarea
unui parc industrial-logistic, dar poate fi parcelat si pentru proiecte
mai mici de hale, depozite, birouri. Constructiile tip hala-depozit pot fi
inchiriate.

VANZARE TEREN: loturi de 5.000 mp -550.000 euro (110 euro/mp teren, 113
euro/mp. construit) + tva, negociabil

INCHIRIERE HALA-DEPOZIT: 4 euro/mp/luna + tva, negociabil

INCHIRIERE PLATFORMA BETONATA: 1 euro/mp/luna + tva

Details:

39,000 sqm land in the south side of Bucharest City, with 2 openings
(opening 1=368 m, opening 2=189 m) to an asphalt road, on the corner,
7 km away from the center of Bucharest, and about 3 km before the
ring road, in an area with factories, warehouses and custom point. The property
is located, according to General Urbanistic Plan of Bucharest in the
M3 area, POT = 60% (foot print area=23.400 sqm), CUT= 2.2 (gross
built area=85.800 sqm), Hmax=GF+4E. The land has all the utilities
(electricity 220-380 V, water pluming, sewer, gas, telephone). On land there
are 2 warehouses made of reinforced concrete with brick closures, with
the following gross built areas: 2187 sqm, 2113 sqm, an office building
SB+GF+3 levels (foot print area=236 sqm, gross built area=1,180 sqm), that
can be renewed or demolished, and large concrete platforms. The land
is suitable for developing an industrial and/or logistics park.
It can also be divided into smaller plots, suitable for: warehouses and
office buildings. The warehouse can also be rented.

LAND FOR SALE: 5,000 sqm plots - 550,000 euro (110 euro/sqm land, 113
euro/built sqm) + vat, negociable

WAREHOUSE TO LET: 6 euro/sqm/month + vat, negotiable

CONCRETE PLATFORM TO LET: 1 euro/sqm/month + vat

Autostrada Bucuresti - Brasov

Descriere detaliata: Teren viran extravilan, 14.000 mp, D=92
m, la drum proiectat, in apropiere de viitoarea Autostrada
Bucuresti - Brasov, in constructie, la liziera Padurii Caldarusani. Terenul se poate extinde
cu inca 2 loturi, 5.000 mp, D=67 m, si 5.500
mp, D=119 m.

PRET: 10euro/mp
=tva,negociabil

Details:

Agricultural land outside the city, 14,000 sqm,
opening=92 m, to a projected road, near the
future Bucharest - Brasov highway, in construction, at the edge of Caldarusani Forest. The plot can be extended by another 2 plots: 5,000 sqm, opening=67 m and 5,500 m, opening=119 m.

PRICE: 10 euro/sqm+vat, negotiable

Sos.Giurgiului-Dedeman Market-Gara Progresul-Romtrans-Sect.4

Descriere detaliata: Teren intravilan cu suprafata de 39.000 mp, cu deschidere pe
colt la strada asfaltata (D1=368 m, D2=189 m), la 7 km de centrul
Municipiului Bucuresti si cca. 3 km pana la soseaua de centura, in
zona industriala, de depozite si servicii. Locatia se afla, conform PUG
Municipiul Bucuresti, in subzona M3, POT=60% (AC=23.400 mp), CUT=2,2 (ACD=85.800
mp), Hmax=P+4E. Terenul are toate utilitatile (electricitate 220-380
V, apa curenta, canalizare, gaz, telefonie). Pe teren exista 2 constructii
tip hala-depozit, structura de beton armat cu inchideri de caramida, cu urmatoarele
suprafete construite: 2187 mp, 2113 mp, cat si o cladire pentru birouri,
D+HP+3 (AC=236 mp, ACD=1180 mp), renovabile sau demolabile, cat si suprafete
mari de platforme betonate. Terenul este pretabil pentru dezvoltarea
unui parc industrial-logistic, dar poate fi parcelat si pentru proiecte
mai mici de hale, depozite, birouri. Constructiile tip hala-depozit pot fi
inchiriate.

VANZARE TEREN: 5.850.000 euro (150 euro/mp teren, 68 euro/mp. construit)
+ tva, negociabil, loturi de minim 5.000 mp

INCHIRIERE HALA-DEPOZIT: 4 euro/mp/luna + tva, negociabil

INCHIRIERE PLATFORMA BETONATA: 1 euro/mp/luna + tva

Details:

39,000 sqm land in the south side of Bucharest City, with 2 openings
(opening 1=368 m, opening 2=189 m) to an asphalt road, on the corner,
7 km away from the center of Bucharest, and about 3 km before the
ring road, in an area with factories, warehouses and custom point. The property
is located, according to General Urbanistic Plan of Bucharest in the
M3 area, POT = 60% (foot print area=23.400 sqm), CUT= 2.2 (gross
built area=85.800 sqm), Hmax=GF+4E. The land has all the utilities
(electricity 220-380 V, water pluming, sewer, gas, telephone). On land there
are 2 warehouses made of reinforced concrete with brick closures, with
the following gross built areas: 2187 sqm, 2113 sqm, an office building
SB+GF+3 levels (foot print area=236 sqm, gross built area=1,180 sqm), that
can be renewed or demolished, and large concrete platforms. The land
is suitable for developing an industrial and/or logistics park.
It can also be divided into smaller plots, suitable for: warehouses and
office buildings. The warehouse can also be rented.

LAND FOR SALE: 5.850.000 euro (150 euro/sqm land, 68 euro/built sqm) +
vat, negociable, plots of minimum 5,000 sqm

WAREHOUSE TO LET: 4 euro/sqm/month + vat, negotiable

CONCRETE PLATFORM TO LET: 1 euro/sqm/month + vat

Sos. Oltenitei-Lacul Vacaresti-Str.Savinesti-Cercetatorilor

Descriere detaliata: Teren intravilan 1000 mp, cu deschidere la 3 strazi proiectate, de 25 m, 40 m, 40 m, cu toate utilitatile in apropiere.
Conform PUZ-ului modificator aprobat, terenul se afla in zona UTR1,
locuinte, cu coeficienti urbanistici POT=35% (AC=350 mp), CUT=4
(ACD=4.000 mp), regim de inaltime=2S+P+12E. Locatia
se afla la 900 m de Piata Sudului - Hypermarket Sun Plaza si la cca.
150 m din Soseaua Oltenitei, in mijlocul unui complex rezidential
cu blocuri P+4E si P+8E. Langa teren se afla noul condominiu
rezidential Jupiter compus din 3 blocuri turn 2S+P+12E, cat si un bloc nou rezidential S+P+11E, in curs de finalizare.
Terenul se poate extinde pana la 2.100 mp. Terenul este pretabil pentru Programul guvernamental Prima Casa

PRET: 300.000 euro (300 euro/mp teren-75 euro/mp construit, suprateran)

Details:

1000 sqm land, with openings on 3 projected streets, of 25 m, 40 m, 40 m,
with all utilities nearby. According to the approved modifying
PUZ, the land is located in the UTR1 area, residences, with
urban planning coefficient POT=35% (foot print area=350 sqm),
CUT=4 (gross built area=4,000 sqm), height regime=2B+GF+12F.
The land is located 900 m from Sudului
Square - Sun Plaza Hypermarket and approx. 150 m from Oltenitei Road in the
middle of a residential complex with GF+4F
and GF+8F blocks. Near the plot lies the new Jupiter residential
condominium made of 3 tower blocks,
2B+GF+12F and a new residential project B+GF+11F. The land can be extended at 2,100 sqm. The plot is suitable for the Government project First House

PRICE: 300,000 euro (300 euro/sqm land, 75 euro/sqm, over ground)

NumÄrul romÃ¢nilor care au fÄcut tranzacÅ£ii imobiliare a crescut Ã®n 2011

Descriere detaliata: Primele statistici despre anul Ã®n curs aratÄ optimismul moderat al romÃ¢nilor Ã®n privinÅ£a pieÅ£ei imobiliare. NumÄrul tranzacÅ£iilor este Ã®n creÅtere faÅ£Ä de anul trecut. DacÄ ne raportÄm Ã®nsÄ strict la ultima lunÄ, numÄrul tranzacÅ£iilor a scÄzut. Dar acest lucru nu Ã®i surprinde pe cei care cunosc piaÅ£a. ExplicaÅ£ia este simplÄ: efectul lunilor de iarnÄ a Ã®nceput sÄ se facÄ simÅ£it. Pe mÄsurÄ ce se apropie sfÃ¢rÅitul anului, numÄrul celor care vor sÄ aibÄ operaÅ£iuni imobiliare scade constant.
Ãn primele zece luni ale acestui an s-au Ã®nregistrat aproximativ 526.500 tranzacÅ£ii imobiliare, aratÄ un raport al Autoritatea NaÅ£ionalÄ de Cadastru Åi Publicitate ImobiliarÄ (ANCPI). FaÅ£Ä de aceeaÅi perioadÄ a anului trecut, se observÄ o creÅtere cu 54.300 de tranzacÅ£ii.
DacÄ vorbim despre luna octombrie, la nivel naÅ£ional au fost Ã®nregistrate 53.000 de tranzacÅ£ii, cu 6.150 mai puÅ£ine faÅ£Ä de luna precedentÄ. TotuÅi, creÅterea rÄmÃ¢ne valabilÄ atunci cÃ¢nd ne raportÄm la anul trecut. Astfel, raportul noteazÄ cÄ sunt cu 4.300 mai multe tranzacÅ£ii faÅ£Ä de luna octombrie 2010. DiferenÅ£iat pe localitÄÅ£i:
Ãn BucureÅti s-au Ã®nregistrat cele mai multe tranzacÅ£ii: 3.707
UrmeazÄ TimiÅ, cu 3.154
ConstanÅ£a, cu 3.004
De cealaltÄ parte, cele mai puÅ£ine tranzacÅ£ii imobiliare au fost Ã®nregistrate Ã®n luna octombrie Ã®n judeÅ£ele:
Teleorman - 322 tranzacÅ£ii
BistriÅ£a-NÄsÄud - 465 tranzacÅ£ii
MehedinÅ£i - 489 tranzacÅ£ii
NumÄrul ipotecilor Åi al privilegiilor Ã®nscrise Ã®n cartea funciarÄ Ã®n luna octombrie a ajuns la 12.000, Ã®n scÄdere cu 8.400 comparativ cu luna septembrie a acestui an, respectiv Ã®n creÅtere cu 1.450 faÅ£Ä de octombrie 2010, se mai aratÄ Ã®n raportul ANCPI.

Guvernul pune terenurile autobazei Floreasca Åi ale depourilor de tramvaie Vict

Descriere detaliata: Guvernul ia Ã®n calcul Ã®nfiinÂÅ£area unei societÄÅ£i care sÄ preia Ã®n portofoliu bunurile imobiliare ale companiilor de stat din transporturi, operaÅ£iune argumentatÄ de cÄtre autoritÄÅ£i prin Ã®ncercarea de a creÅte veniturile Åi de a Ã®mbunÄtÄÅ£i modul de gestionare a activelor din acest sector.
Posibilitatea Ã®nfiinÅ£Ärii unei astfel de societÄÅ£i este prevÄzutÄ Ã®n ultima scrisoare de intenÅ£ie convenitÄ de Guvern cu Fondul Monetar InternaÅ£ional, Ã®n urma misiunii de evaluare din octombrie-noiembrie.
"PÃ¢nÄ la sfÃ¢rÅitul lunii martie 2012, vom dezvolta metode de Ã®mbunÄtÄÅ£ire a procedurilor de atragere a veniturilor Åi de gestionare a bunurilor imobiliare ale difeÂritelor companii de stat din sectorul de transport, posibil prin Ã®nfiinÅ£area unei societÄÅ£i imobiliare speciale", se aratÄ Ã®n documentul obÅ£inut de Mediafax.
SocietÄÅ£ile feroviare, regiile de transport local Åi alte companii de stat din transporturi au Ã®n portofoliu active imobiliare care, Ã®n lipsa unor date oficiale, pot fi estimate la cÃ¢teva miliarde de euro. Pentru aceste bunuri, foÅti miniÅtri de resort din diferite guverne, dar Åi confederaÅ£ii sindicale s-au acuzat reciproc Ã®n ultimii ani de intenÅ£ii de Ã®nstrÄinare Ã®n scopuri personale. Potrivit bilanÅ£urilor de la Ministerul FinanÅ£elor, cele mai mari trei companii din domeniul transporturilor cu acÅ£ionariat public, respectiv CFR MarfÄ, CFR CÄlÄtori Åi RATB, au active imobilizate de aproape 1,5 miliarde de euro. Aceste active nu sunt Ã®nsÄ doar imobiliare, Ã®n timp ce valorile contabile pot prezenta diferenÅ£e importante faÅ£Ä de cele din piaÅ£Ä.
Poate cele mai atractive proprietÄÅ£i imobiliare aflate Ã®n portofoliul firmelor de transport sunt cele ale Regiei Autonome de Transport BucureÅti care deÅ£ine printre altele o autobazÄ Ã®n zona Floreasca, un depou de tramvaie Ã®n apropierea PieÅ£ei Victoriei Åi un altul pe Calea DudeÅti. Activele imobiliare ale statului pot fi o bunÄ sursÄ de venituri la buget, dar momentul pentru valorificarea acestora este unul destul de prost, Å£inÃ¢nd cont de situaÅ£ia Ã®n care se aflÄ piaÅ£a imobiliarÄ.
Astfel, Guvernul vrea sÄ Ã®ncaseze anul viitor 706 milioane lei (164 de milioane euro) din vÃ¢nzarea imobilelor deÅ£inute de Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care va scoate la vÃ¢nzare 733 de imobile, dintr-un total de 1.100 active, la un preÅ£ de pornire care va fi stabilit de experÅ£i autorizaÅ£i.
Valorile de tranzacÅ£ionare vor fi stabilite Ã®n urma unor licitaÅ£ii publice cu strigare la care vor putea participa Åi actualii demnitari, Ã®ntr-o perioadÄ Ã®n care Åi bÄncile organizeazÄ zilnic licitaÅ£ii pentru vÃ¢nzarea activelor din portofoliu, dar piaÅ£a nu are Ã®n prezent capacitatea de a absorbi toate aceste proÂprietÄÅ£i.
DeÅi stau pe active preÅ£ioase Åi sunt subvenÅ£ionate de stat, majoritatea compaÂniilor publice de transport Ã®nregistreazÄ anual pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro din cauza slabei administrÄri Åi a lipsei investiÅ£iilor.
Pe de altÄ parte, piaÅ£a imobiliarÄ localÄ este Ã®n al treilea an de scÄdere a valorilor proprietÄÅ£ilor, iar consultanÅ£ii apreciazÄ cÄ cel puÅ£in Ã®n urmÄtoarele Åase luni trendul nu se va inversa.
Ãn schimb, majoritatea proprietarilor de centre comerciale sau clÄdiri de birouri au Ã®ncercat Ã®n ultima peÂrioadÄ sÄ Ã®mbuÂnÄtÄÅ£eascÄ felul Ã®n care Ã®Åi administreazÄ clÄdirile pentru reducerea costurilor, iar acest model ar trebui adoptat Åi de cÄtre instituÅ£iile publice fie intern, fie prin intermediul unor companii specializate.

"Prima casÄ" continuÄ pÃ¢nÄ Ã®n toamna lui 2012

Descriere detaliata: ExistÄ suficiente fonduri pentru ca programul guvernamental "Prima casÄ" sÄ continue cel puÅ£in pÃ¢nÄ Ã®n luna septembrie a anului viitor, Ã®n condiÅ£iile Ã®n care potenÅ£ialii doritori depun cÃ¢te 80-90 de dosare pe zi, a declarat, ieri, Aurel Åaramet, preÅedintele Fondului NaÅ£ional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).
Potrivit oficialului, pÃ¢nÄ Ã®n prezent, din 52.000 de contracte Ã®ncheiate doar 35 au avut nevoie de plÄÅ£i din partea Fondului.
Programul "Prima casÄ" a demarat Ã®n anul 2009 Åi a ajuns, Ã®n prezent, la a patra fazÄ a sa.
Ãn aceastÄ etapÄ, creditul pe care Ã®l contracteazÄ clientul este garantat Ã®n proporÅ£ie de 50% de FNGCIMM Åi de 50% de instituÅ£ia care dÄ Ã®mprumutul.
Clientul achitÄ Fondului un comision de gestiune Ã®n valoare de 0,49% aplicat la jumÄtate din valoarea creditului.
Potrivit BCR, valoarea medie a unui Ã®mprumut prin "Prima casÄ 4" este de 38.500 de euro, Ã®n scÄdere de la 41.200 euro, cÃ¢t era la Ã®nceputul programului.

Reviriment de 10% pe piata tranzactiilor imobiliare

Descriere detaliata: In primele zece luni ale acestui an s-au inregistrat 526.558 tranzactii imobiliare, in crestere cu 54.327 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Procentual, cresterea este de 10% si arata un reviriment surprinzator pe segmentul vanzarilor de proprietati imobiliare.
Astfel, potrivit datelor Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliare (ANCPI), in luna octombrie, la nivel national au fost inregistrate 53.022 tranzactii, cu 6.151 mai putine fata de luna precedenta si cu 4.325 mai multe fata de luna octombrie 2010.
In luna octombrie 2011 cele mai multe tranzactii imobiliare au fost inregistrate in Bucuresti - 3.707, Timis - 3.154 si Constanta - 3.004. Pe de alta parte, cele mai putine tranzactii imobiliare au fost inregistrate in luna octombrie in judetele Teleorman - 322, Bistrita-Nasaud - 465 si Mehedinti - 489.
Numarul ipotecilor si al privilegiilor inscrise in cartea funciara in luna octombrie a ajuns la 12.068, in scadere cu 8.391 comparativ cu luna septembrie a acestui an, respectiv in crestere cu 1.456 fata de octombrie 2010.
In octombrie 2011, numarul operatiunilor de cadastru si publicitate imobiliara inregistrate la nivel national a fost de 382.560, in scadere cu 18.235 comparativ cu luna precedenta si cu 78.947 mai mult fata de luna octombrie a anului trecut. Cele mai multe operatiuni au fost inregistrate in Timis - 23.779, Bucuresti - 23.023 si Cluj - 17.048.
In perioada ianuarie-octombrie 2011 numarul operatiunilor de cadastru si publicitate imobiliara a fost de 3.765.337 fata de 3.079.752 in intervalul similar al anului trecut. In primele zece luni ale acestui an cele mai multe operatiuni de cadastru si publicitate imobiliara au fost inregistrate in Bucuresti - 251.263, Timis - 239.006 si Cluj - 181.593.

Statul vrea sÄ obÅ£inÄ 700 mil. lei din vÃ¢nzarea locuinÅ£elor RA-APPS

Descriere detaliata: Ministrul FinanÅ£elor, Gheorghe IalomiÅ£ianu, a declarat, marÅ£i, cÄ Executivul se gÃ¢ndeÅte sÄ Ã®ncaseze din vÃ¢nzarea locuinÅ£elor RA-APPS 700 de milioane de lei.
Ãntrebat cÃ¢t crede cÄ va cÃ¢Åtiga statul romÃ¢n din vÃ¢nzarea locuinÅ£elor Regiei, IalomiÅ£ianu a spus cÄ sperÄ "sÄ scoatÄ sume destul de mari", precizÃ¢nd cÄ Ã®n bugetul pe 2012 se menÅ£ioneazÄ o valoare care este aÅteptatÄ a fi cÃ¢ÅtigatÄ din aceste vÃ¢nzÄri. "Este Ã®n buget, 700 de milioane sperÄm sÄ Ã®ncasÄm", a spus ministrul.
El a adÄugat cÄ, Ã®n urma licitaÅ£iilor, este posibil sÄ se Ã®ncaseze chiar Åi mai mulÅ£i bani decÃ¢t valorile estimate pentru unele imobile.
Ãntrebat dacÄ va cumpÄra apartamentul RA-APPS Ã®n care locuieÅte, IalomiÅ£ianu a Å£inut sÄ precizeze cÄ nu s-a gÃ¢ndit la acest lucru, adÄugÃ¢nd cÄ dacÄ s-ar decide sÄ Ã®l achiziÅ£ioneze, ar lua banii din Ã®mprumuturi. "Din Ã®mprumuturi, dacÄ iau o decizie Ã®n acest sens", a subliniat el, referindu-se la resursele pe care le-ar folosi dacÄ ar decide sÄ-Åi cumpere actuala locuinÅ£Ä de serviciu.

Un teren din Fundeni, scos la licitaÅ£ie pentru 11,5 mil. euro

Descriere detaliata: Un teren de pe Åoseaua Fundeni, de 45.000 de metri pÄtraÅ£i, este scos la licitaÅ£ie pornind de la 11,47 milioane de euro, proprietarul acestuia, firma Downtown International, deÅ£inutÄ de compania islandezÄ Askar Capital, care anunÅ£a investiÅ£ii de 500 milioane de euro Ã®n RomÃ¢nia, fiind Ã®n insolvenÅ£Ä.
Terenul este alcÄtuit din nouÄ loturi Ã®n suprafaÅ£Ä de 5.000 metri pÄtraÅ£i ce se vÃ¢nd Ã®n bloc ca o suprafaÅ£Ä de teren unitarÄ de 45.000 metri pÄtraÅ£i, potrivit Mediafax. VÃ¢nzÄtorul, firma de insolvenÅ£Ä Fineco Insolvency, nu va accepta oferte pentru parcele sau loturi de teren individuale. Askar Capital a achiziÅ£ionat terenul Ã®n 2007, prin intermediul Downtown International, Ã®n vederea dezvoltÄrii unui proiect imobiliar, fondurile necesare fiind asigurate din surse proprii, dar Åi dintr-un credit de la BCR. Compania, cu acÅ£ionari islandezi, a anunÅ£at Ã®n 2007 cÄ vrea sÄ investeascÄ Ã®n RomÃ¢nia 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea mai multor proiecte imobiliare, dintre care cel mai mare ar fi necesitat fonduri de 340 de milioane de euro. Askar Capital viza investiÅ£ii imobiliare pe segmentul rezidenÅ£ial, birouri Åi retail, iar Ã®ntr-o etapÄ ulterioarÄ Åi pe cel industrial. Askar Capital intenÅ£iona sÄ investeascÄ atÃ¢t Ã®n BucureÅti, cÃ¢t Åi Ã®n alte oraÅe, Ã®nsÄ pÃ¢nÄ Ã®n prezent nu a finalizat niciun proiect pe piaÅ£a localÄ.
Potrivit planului de reorganizare a companiei, BCR avea de recuperat 15,065 milioane de euro de la firma Downtown International, creanÅ£e vÃ¢ndute Ã®nsÄ firmei de colectare a creanÅ£elor Suport Colect. TotodatÄ, Askar Capital a fost Ã®nscrisÄ Ã®n tabelul creditorilor cu o datorie de 15,7 milioane de euro.

Se dezgheaÅ£Ä tranzacÅ£iile cu terenuri: Dedeman a cumpÄrat un teren pentru al

Descriere detaliata: Dedeman, cel mai mare retailer romÃ¢n, a cumpÄrat un teren de 3,5 ha Ã®n ConstanÅ£a, lÃ¢ngÄ centrul comercial TOM, pentru circa 6 mil. euro Åi a Ã®nceput deja lucrÄrile la cel de-al doilea magazin din acest oraÅ, potrivit companiei de consultanÅ£Ä imobiliarÄ Colliers International, intermediarul tranzacÅ£iei.
Pe finalul unui an cu cinci inaugurÄri de magazine Åi cel puÅ£in tot atÃ¢tea terenuri cumpÄrate, Dedeman Åi-a asigurat locaÅ£ia pentru al doilea magazin Ã®n ConstanÅ£a. Retailerul de bricolaj a Ã®nceput deja lucrÄrile la construcÅ£ia magazinului, planificat pentru deschidere la Ã®nceputul anului viitor.
Terenul este situat Ã®n partea de Nord a oraÅului, pe Bulevardul Tomis, Ã®n apropierea centrului comercial TOM Ã®n care opereazÄ Carrefour Åi Bricostore. âZona din jurul centrului TOM are toate premisele pentru a se dezvolta ca schemÄ dominantÄ din ConstanÅ£a pe segmentul de retail. Decathlon Åi Selgros au deja Ã®n construcÅ£ie magazinele Ã®n incinta complexului, Ã®n timp ce Kika a anunÅ£at cÄ va demara Ã®n cel mai scurt timp lucrÄrile pe terenul achiziÅ£ionat cu cÃ¢Å£iva ani Ã®n urmÄ. TotodatÄ, Ã®n dreptul zonei comerciale este Ã®n proces de execuÅ£ie proiectul de subtraversare a Bulevardului Tomis, soluÅ£ie ce va gestiona traficul generat de zona de retail Ã®n plinÄ expansiune", explicÄ SÃ®nziana Oprea, consultant Ã®n cadrul diviziei de terenuri a Colliers International.
Dedeman rÄmÃ¢ne Ã®n topul celor mai dinamici retaileri Åi Ã®n acest an, Ã®n care a fost de departe printre cei mai activi cumpÄrÄtori de terenuri. Deoarece pieÅ£ele nu sunt Ã®ncÄ saturate pentru acest tip de spaÅ£ii, oraÅele cu o populaÅ£ie mai mare de 50.000 locuitori rÄmÃ¢n Ã®ncÄ Å£inta retailerilor de tip big box, mai ales acolo unde competiÅ£ia este Ã®ncÄ scÄzutÄ, considerÄ consultanÅ£ii Colliers.
FraÅ£ii PavÄl, proprietarii Dedeman, au o avere estimatÄ la 280-300 mil. euro Ã®n ultima ediÅ£ie a Top 300 Capital Åi se plaseazÄ pe poziÅ£ia 17, Ã®n creÅtere puternicÄ faÅ£Ä de anul trecut.

Dezvoltator de apartamente: Am fost forÅ£aÅ£i de bÄnci sÄ vindem la un anumit

Descriere detaliata: Andrew Prelea, unul dintre acÅ£ionarii companiei cu capital australian South Pacific, care a dezvoltat 420 de locuinÅ£e Ã®n RomÃ¢nia, spune cÄ a fost forÅ£at de politica bÄncilor finanÅ£atoare sÄ Å£inÄ preÅ£ul locuinÅ£elor pe care le-a construit la un anumit nivel, dar chiar Åi aÅa ele au fost ajustate cu circa 30-40%.
âAm fost forÅ£aÅ£i sÄ vindem la un anumit preÅ£ de politica bÄncilor Åi din cauza acestei moÅteniri nu am mai putut dezvolta nimic nou, cu excepÅ£ia celor 12 apartamente din complexul Avalon. AstÄzi, locuinÅ£ele construite Ã®n 2007 se vÃ¢nd la 30-40% sub preÅ£ul iniÅ£ial. DacÄ Ã®n 2007 vindeam apartamentele la 1.000-1.200 euro/mp, astÄzi, aceleaÅi produse, le vindem cu 650 euro/mp", a declarat Prelea.
Prin intermediul companiei Ozone Homes, Prelea a finalizat recent primului bloc construit din materiale ecologice, ce face parte din cartierul Avalon Residence din Tunari. Din cele 12 apartamente ale primei faze au fost deja precontractate zece unitÄÅ£i. Peste 65% din materialele utilizate Ã®n noul sistem de construcÅ£ii ce foloseÅte panourile structurale (SIP - Structurated Insulated Panel) sunt reciclabile Åi refolosibile, fÄrÄ poluarea mediului. Pentru Ã®ncÄlzire, clÄdirea are nevoie de 23,7 kWh/an, ceea ce asigurÄ reducerea costurilor de Ã®ntreÅ£inere, faÅ£Ä de o clÄdire similarÄ construitÄ tradiÅ£ional, cu pÃ¢nÄ la 60%. Dezvoltatorul spune cÄ se aflÄ Ã®n discuÅ£ii cu potenÅ£iali finanÅ£atori pentru a recalibra portofoliul de terenuri achiziÅ£ionate Ã®n trecut.
âÃn primÄvarÄ vom Ã®ncepe un nou proiect cu 650 de locuinÅ£e Ã®n Sectorul 1, pe terenul unui fond de investiÅ£ii. Vom utiliza aceeaÅi tehnologie ca Ã®n cazul Avalon, dar locuinÅ£ele vor fi structurate pe parter Åi trei etaje", a explicat omul de afaceri.
Criza a triat dezvoltatorii
Potrivit acestuia, unul dintre cele mai mari beneficii ale crizei financiare este acela cÄ numÄrul dezvoltatorilor s-a contractat, iar cei care au supravieÅ£uit sau care se luptÄ sÄ supravieÅ£uiascÄ sunt mai profesioniÅti Ã®n relaÅ£ie cu stabilirea preÅ£ului.
âTrebuie sÄ ne uitÄm la o familie cu venituri pe cartea de muncÄ de 1.000 de euro lunar, care pot plÄti o ratÄ de 200 de euro pentru un credit de 45.000 de euro. Aceasta este piaÅ£a acum. ExistÄ Ã®n RomÃ¢nia o clasÄ de mijloc pusÄ Ã®ntre paranteze pe care dezvoltatorii au supraestimat-o. Dezvoltatorii au construit pentru o piaÅ£Ä inexistentÄ", a menÅ£ionat acesta.
CreÅterea repetatÄ a preÅ£ului la locuinÅ£e, pe mÄsurÄ ce cererea creÅtea, a fost o greÅealÄ care a omorÃ¢t piaÅ£a rezidenÅ£ialÄ, spune Prelea.

ExperÅ£i imobiliari: âAcum este cel mai bun moment pentru a cumpÄra o proprie

Descriere detaliata: ExperÅ£ii imobiliari din piaÅ£Ä localÄ, indiferent dacÄ este vorba despre dezvoltatori, consilieri sau agenÅ£ii imobiliare, sunt de pÄrere cÄ acum este cel mai potrivit moment pentru a cumpÄra. Indiferent dacÄ este vorba despre locuinÅ£e, terenuri sau investiÅ£ii Ã®n birouri sau domeniul industrial, situaÅ£ia de acum se aseamÄnÄ foarte mult cu ceea ce se Ã®ntÃ¢mpla pe piaÅ£a localÄ Ã®n anii 1990. UrmeazÄ creÅterea.
ComplicaÅ£iile apÄrute la nivel economic au jucat un rol important Ã®n destabilizarea pieÅ£ei imobiliare din RomÃ¢nia, dar Åi dacÄ nu am fi trecut printr-o crizÄ economicÄ globalÄ, am fi asistat la o crizÄ imobiliarÄ localÄ, au spus cunoscÄtorii pieÅ£ei, la Real Estate Club, eveniment organizat IMOPEDIA.
âCriza nu este un element nou, am trecut de Åapte ori prin asta, Ã®n ultimii 100 de ani, dar ea a relevat Ã®n RomÃ¢nia o condiÅ£ie a pieÅ£ei, a scos la ivealÄ cÃ¢teva carenÅ£e. Este un moment foarte bun sÄ cumperi, pentru cine are cash. De ce? Dezvoltatorii sunt foarte motivaÅ£i. Nu existÄ un moment mai bun pentru negociere. Deci este un moment foarte bun sÄ cumperi prima locuinÅ£Ä, dar Åi unul foarte bun sÄ treci de la o locuinÅ£Ä mai micÄ la una mai mare.", aratÄ Adrian ÈiÅchin, director regional RE/MAX.
PiaÅ£a imobiliarÄ din RomÃ¢nia trebuie educatÄ
Desigur, optimismul nu este tocmai un concept potrivit pentru vremurile pe care le traversÄm, iar cu acest lucru au fost de acord toÅ£i cei prezenÅ£i la Real Estate Club. PiaÅ£a trebuie educatÄ. Iar Ã®n aceastÄ categorie intrÄ toÅ£i participanÅ£ii ei: finanÅ£atorii, dezvoltatorii, investitorii, dar Åi clienÅ£ii sau vÃ¢nzÄtorii.
âPiaÅ£a este complet needucatÄ. Ãn acest moment, ne aflÄm foarte aproape de cel mai jos de nivel al pieÅ£ei, dacÄ nu suntem chiar acolo. Dar nimeni nu pare sÄ Ã®nÅ£eleagÄ faptul cÄ o piaÅ£Ä maturÄ, stabilÄ, se bazeazÄ pe un sistem de finanÅ£are la fel de bine consolidat. ClienÅ£ii, dacÄ au 50.000 euro cash, preferÄ sÄ cumpere o locuinÅ£Ä decÃ¢t sÄ se Ã®mprumute. Ei scapÄ din vedere faptul cÄ rata pe care o obÅ£in azi o sÄ parÄ mult mai micÄ peste 20 de ani, cÃ¢nd salariile lor vor creÅte, cÃ¢nd moneda se va devaloriza. BÄncile, de cealaltÄ parte, fac lucrurile prea dificile. Dar clienÅ£ii educaÅ£i Åi dezvoltatorii educaÅ£i, fac bÄncile educate.", a declarat la Real Estate Club, Andrew Prelea, CEO Ozone Homes.
ClienÅ£ii trebuie sÄ fie atenÅ£i la pericolele pe care le aduc investiÅ£iile Ã®n vremuri de crizÄ
ExistÄ Ã®nsÄ Åi pericole, pentru cei care se gÃ¢ndesc sÄ facÄ achiziÅ£ii, Ã®n aceastÄ perioadÄ. Pentru cÄ este vorba despre o investiÅ£ie, iar orice investiÅ£ie aduce un set de riscuri.
âPÄrÅ£ile trebuie sÄ Ã®Åi reevalueze motivaÅ£ia de a vinde sau de a cumpÄra. Ca Åi cumpÄrÄtor, ai anumite oportunitÄÅ£i de a cumpÄra astÄzi, dar trebuie sÄ te gÃ¢ndeÅti cÄ poate faci o greÅealÄ cumpÄrÃ¢nd acum. Poate cÄ Ã®n trei sau cinci ani Ã®Å£i schimbi statutul social, sau dorinÅ£ele referitoare la locuinÅ£Ä. Sunt lucruri la care clienÅ£ii nu se gÃ¢ndesc, de aceea au nevoie de consiliere, au nevoie de reprezentare. Oricum, mÄcar sÄ gÃ¢ndeascÄ de douÄ ori Ã®nainte sÄ ia o decizie, oricare ar fi ea.", a spus CÄtÄlin Scripcaru, preÅedinte Century 21 RomÃ¢nia.
Un alt aspect important, remarcat de cei invitaÅ£i de IMOPEDIA la Real Estate Club, este cÄ nu vor mai exista miÅcÄri bruÅte ale pieÅ£ei, Ã®n perioada urmÄtoare. Chiar dacÄ numÄrul tranzacÅ£iilor este Ã®n uÅoarÄ creÅtere, chiar dacÄ piaÅ£a pare cÄ Ã®Åi gÄseÅte un echilibru, nu existÄ motive care sÄ determine un noul val de frenezie imobiliarÄ.
âNu trebuie sÄ fim pesimiÅti, trebuie sÄ fim realiÅti informaÅ£i. Trebuie sÄ Ã®nÅ£elegem modul Ã®n care se reorganizeazÄ piaÅ£a imobiliarÄ. SÄ Ã®nÅ£elegem cÄ tranzacÅ£iile speculative vor fi foarte puÅ£ine comparativ cu 2008. SÄ Ã®nÅ£elegem faptul cÄ, mÄcar urmÄtorii ani, nu vor mai exista creÅteri sau scÄderi spectaculoase de preÅ£uri, poate doar cu o cifrÄ. Va trebui sÄ Ã®nvÄÅ£Äm sÄ nu mai fim nici consumatori Ã®n exces, dar nici prudenÅ£i excesiv, pentru cÄ asta o sÄ ne blocheze.", aratÄ Radu ZiliÅteanu, analist imobiliar Åi doctor Ã®n economie.
âPiaÅ£a este volatilÄ, ia forma situaÅ£iilor Ã®n care intrÄ. Sunt multe proiecte care au fost pregÄtite pentru un scop Åi acum iau alte direcÅ£ii. PiaÅ£a e plinÄ de oameni care schimbÄ carcasele clÄdirilor, schimbÄ destinaÅ£ia. ClÄdirile de rezidenÅ£e se transformÄ Ã®n birouri, pe partea de rezidenÅ£ial se prezintÄ servicii de curÄÅ£Ätorie, pazÄ Åi protecÅ£ie, mentenanÅ£Ä. Dezvoltatorii fac tot ce pot sÄ aducÄ permanent plus-valoarea proiectelor lor.", completeazÄ Dan Voiculescu, arhitect Metropolitan International Architects.
NumÄrul tranzacÅ£iilor imobiliare a ajuns, Ã®n anii de crizÄ, pÃ¢nÄ la 350.000 pe an. ScÄderea este considerabilÄ, faÅ£Ä de cele 500.000 tranzacÅ£ii anuale, Ã®nainte de crizÄ. CunoscÄtorii pieÅ£ei spun Ã®nsÄ cÄ acest minus de 150.000 de tranzacÅ£ii Ã®nseamnÄ retragerea speculatorilor de pe piaÅ£Ä.
TotuÈi, modul Ã®n care evolueazÄ piaÈa internÄ Ã®n perioada de crizÄ Ã®i face pe unii specialiÈti sÄ se gÃ¢ndeascÄ la faptul cÄ Ã®ncÄ mai este loc de scÄdere a preÈurilor. Oricum, toatÄ lumea este de acord cÄ chiar dacÄ nu am ajuns la punctul cel mai de jos, suntem foarte aproape de el.

Primul mall care include zone sportive Ã®n aer liber se va deschide Ã®n 2013 Ã®n

Descriere detaliata: Irlandezii de la Caelum Development au Ã®nceput lucrÄrile la mall-ul ParkLake Plaza, primul centru comercial care va include zone sportive Ã®n aer liber.
ParkLake Plaza va fi dinalizat Åi deschis publicului Ã®n ultimul trimestru din 2013, Ã®n urma unei investiÅ£ii de 250 milioane de euro. Centrul comercial va avea o suprafaÅ£Ä Ã®nchiriabilÄ de aproximativ 67.000 de metri pÄtraÅ£i, ce va fi distribuitÄ pe subsol (hypermarket Cora), parter, etaj. La ultimul nivel va fi un cinematograf multiplex cu 16 ecrane, Cinema City, potrivit datelor furnizate de Cushman & Wakefield, agentul de Ã®nchiriere a proiectului.
"PÃ¢nÄ acum am semnat contracte Åi pre-contracte de Ã®nchiriere Ã®n procent de aproximativ 50% din spatiul disponibil Åi ne aflam Ã®n negocieri avansate pentru Ã®nca 20%", a declarat Cristina Dumitrache, directorul departamentului Retail Centre Comerciale al Cushman & Wakefield.
Ãn total, mall-ul va avea circa 200 de magazine, precum Åi circa 3.000 de metri pÄtraÅ£i destinaÅ£i zonelor de luat masa, restaurantelor, cafenelelor Åi unitÄÅ£ilor tip fast-food, acestea Ã®nsumÃ¢nd Ã®n total peste 20 de unitÄÅ£i.
De asemenea, ParkLake Plaza va beneficia de o parcare subteranÄ de 2.300 de locuri. Centrul comercial va gÄzdui 10 terenuri de tenis Åi fotbal, precum Åi loc de joacÄ pentru copii.
ParkLake Plaza este localizat Ã®n partea de est a BucureÅtiului, Ã®n sectorul trei, pe bulevardul Liviu Rebreanu, langa Parcul IOR/Titan.
Caelum Development, un grup de investiÅ£ii irlandez, cu sediul Ã®n VarÅovia, a fost Ã®nfiinÅ£at Ã®n anul 2002 de investitori privaÅ£i, cu o experienÅ£Ä de zece ani pe piaÅ£a imobiliarÄ. Caelum Development Ã®Åi desfÄÅoarÄ activitatea Ã®n Europa CentralÄ Åi de Est, Ã®n principal Ã®n Polonia Åi RomÃ¢nia.

Turn de 17 etaje Åi mall cu parcare pe 10 niveluri lÃ¢ngÄ NaÅ£ional Arena

Descriere detaliata: NaÅ£ional Arena a devenit un magnet pentru investitori. Pe un teren de 70.000 metri pÄtraÅ£i, chiar lÃ¢ngÄ stadion se pregÄteÅte un ansamblu de clÄdiri ce cuprinde un turn de birouri, mall, hipermarket Åi parcare supraetajatÄ cu 6 etaje. InvestiÅ£ia este Ã®nsÄ contestatÄ de ONG-uri, pentru cÄ se sacrificÄ spaÅ£ii verzi. Astfel, investitorii vor amenaja spaÅ£ii verzi doar pe 8% din teren, deÅi regulamentul local prevede un procent de 30%.
Platforma fostei fabrici Electroaparataj se transformÄ Ã®ntr-un mega proiect imobiliar. SC. Elj Vatra SRL vrea sÄ construiascÄ pe terenul de peste 70.000 metri un ansamblu comercial, birouri Åi parcaje. Conform Planului Urbanistic Zonal aprobat, luni, de consilierii generali, pe strada Pierre de Coubertin, chiar lÃ¢ngÄ NaÅ£ional Arena vor fi construite un "Mega Mall" cu 3 etaje Åi 3 niveluri subterane, un hipermarket cu un etaj, o parcare supraetajatÄ cu 3 niveluri Ã®n subteran Åi 6 etaje la suprafaÅ£Ä Åi un turn cu 17 etaje.
"Mega Mall-ul" va avea la subsol parcare, scÄri rulante, adÄpost pentru protecÅ£ia civilÄ Åi spaÅ£ii tehnice, dar Åi spaÅ£ii comerciale, alimentaÅ£ie publicÄ, recreare Åi holuri de circulaÅ£ie.
La parterul clÄdirii Åi la etajele 1 Åi 2 vor fi amenajate spaÅ£ii comerciale Åi de alimentaÅ£ie publicÄ, recreere Åi holuri de circulaÅ£ie, iar etajul 2 va avea Ã®n plus faÅ£Ä de celelalte nivele spaÅ£ii de entertainment Åi cinematografe. Etajul 3 va avea preponderent accese pentru personal Åi eventual vizitatori, holuri de circulaÅ£ie, birouri administrative, spaÅ£ii tehnice Åi de aprovizionare, urmÃ¢nd ca terasa clÄdirii sÄ fie amenajatÄ ca parcare destinatÄ cumpÄrÄtorilor, insule de vegetaÅ£ie sezonierÄ, circulaÅ£ii Åi Ã®n funcÅ£ie de necesitÄÅ£i zone tehnice. Mega Mall ar urma sÄ fie deschis Ã®n 2014.
ClÄdirea de birouri va avea douÄ secÅ£iuni, Ã®ntre care una cu 14 etaje Åi cealaltÄ cu 17 etaje.
SpaÅ£iu verde sacrificat pentru mall Åi turn de birouri
Conform HotÄrÃ¢rii Consiliului General al Municipiului BucureÅti 347/2008, investitorul ar trebui sÄ amenajeze spaÅ£ii verzi pe 30% din terenul de 70.000 metri pÄtraÅ£i. Conform PUZ-ului Ã®nsÄ, el va transforma Ã®n spaÅ£iu verde doar 8% din terenul din Pierre de Coubertin, urmÃ¢nd sÄ compenseze restul de pÃ¢nÄ la 30% cu amenajÄri pe alte terenuri. Mai exact, cei de la Elj Vatra SRL au Ã®ncheiat un protocol cu PrimÄria Sectorului 2, prin care s-au angajat sÄ amenajeze Parcul PÄsÄrari din zona Obor. Parcul fusese distrus odatÄ cu organizarea de Åantier pentru construirea noii pieÅ£e Obor, iar AsociaÅ£ia Eco Civica dÄduse PrimÄria Sectorului 2 Ã®n judecatÄ din aceastÄ cauzÄ. Protocolul este astfel avantajos pentru ambele pÄrÅ£i. SC Elj Vatra SRL poate pÄstra mai mult teren Ã®n Pierre de Coubertin pentru costrucÅ£ii, iar PrimÄria Sectorului scapÄ de proces Åi de amenajarea parcului.
De altfel, mai multe ONG-uri au protestat vehement Ã®mpotriva acestui proiect susÅ£inÃ¢nd cÄ parcul din Sectorul 2 avea deja funcÅ£iunea de spaÅ£iu verde Ã®n Planul Urbanistic General, or legea cÄ investitorii trebuie sÄ creeze un nou spaÅ£iu verde nu sÄ amenajeze unul deja existent.
"LegislaÅ£ia de mediu nu prevede astfel de compensÄri Åi legiuitorul a stabilit corect cÄ spaÅ£iul verde trebuie sÄ se regÄseascÄ Ã®n perimetrul investiÅ£iei tocmai pentru a compensa efectele negative asupra mediului Ã®n cazul implementÄrii", susÅ£ine preÅedintele AsociaÅ£iei Eco Civica, Niculae RÄdulescu-Dobrogea, Ã®ntr-un mesaj adresat PrimÄriei Capitalei.
DeÅi investiÅ£ia (mall, hipermarket, turn de birouri Åi parcare cu 6 etaje) va atrage Ã®n zonÄ un trafic rutier intens, iar investitorul nu asigurÄ Ã®n zonÄ decÃ¢t 8% spaÅ£iu verde, Ministerul Mediului a considerat cÄ PUZ-ul "nu necesitÄ evaluare de mediu, urmÃ¢nd sÄ fie supus procedurii de adoptare fÄrÄ aviz de mediu".
PoziÅ£ia Ministerului Mediului vine Ã®n condiÅ£iile Ã®n care legislaÅ£ia Ã®n vigoare nu permite translatarea spaÅ£iilor verzi.

Unde este piaÅ£a imobiliarÄ acum Åi Ã®ncotro ne Ã®ndreptÄm?

Descriere detaliata: Voci puternice din piaÅ£a imobiliarÄ au discutat despre punctul Ã®n care ne aflÄm acum Åi direcÅ£ia Ã®n care ne Ã®ndreptÄm. Opinia generalÄ a fost cÄ pesimismul de care dÄ dovadÄ piaÅ£a nu este nici justificat, nici constructiv, chiar dacÄ actualele condiÅ£ii economice sunt de naturÄ sÄ creeze temeri. DiscuÅ£iile au avut loc Ã®n cadrul âReal Estate Club, Opiniile care conteazÄ", eveniment organizat de IMOPEDIA.
PiaÅ£a imobiliarÄ a ajuns Ã®ntr-un punct Ã®n care poate aduce foarte multe avantaje celor care se implicÄ Ã®n tranzacÅ£ii. Dincolo de contextul mondial nefavorabil, segmentul imobiliar autohton a redevenit un pol de atracÅ£ie pentru investitori. Este vorba atÃ¢t despre fondurile internaÅ£ionale, cÃ¢t Åi despre clienÅ£ii persoane-fizice care vor doar sÄ cumpere o locuinÅ£Ä. O tranzacÅ£ie fÄcutÄ Ã®n acest moment se poate transforma cu uÅurinÅ£Ä Ã®ntr-o afacere, dacÄ investitorul a fÄcut o analizÄ pertinentÄ a pieÅ£ei. âInvitaÅ£ii Real Estate Club, Opiniile care conteazÄ" organizat, au fost:
â¢ Andrew Prelea, CEO Ozone Homes
â¢ Radu ZiliÅteanu, profesor doctor Ã®n economie
â¢ CÄtÄlin Scripcaru, preÅedinte CENTURY 21
â¢ Dan Voiculescu, arhitect Metropolitan International Architects
â¢ Adrian ÅiÅchin, preÅedinte RE/MAX RomÃ¢nia

PeliFilip: Nu se schimbÄ nimic la anul pentru tranzacÅ£iile imobiliare

Descriere detaliata: RomÃ¢nia poate Ã®nregistra doar 5-6 tranzacÅ£ii cu proprietÄÅ£i imobiliare pe an Ã®n perioada de crizÄ, fiecare de 15-40 milioane de euro, iar pentru anul viitor nu existÄ semnale cÄ situaÅ£ia va sta mai bine din acest punct de vedere, apreciazÄ Francisc Peli, partener al casei de avocaturÄ PeliFilip.
"Din punctul de vedere al achiziÅ£iilor de proiecte imobiliare finalizate, cred cÄ nu se schimbÄ nimic anul viitor pentru cÄ nu existÄ niciun motiv sÄ fie diferit faÅ£Ä de anul acesta. Ãn aceastÄ perioadÄ, vom avea doar 5-6 tranzacÅ£ii pe an, iar proprietÄÅ£ile vor fi tranzacÅ£ionate cu valori de 15-40 de milioane de euro fiecare", a declarat Peli, unul dintre fondatorii casei de avocaturÄ PeliFilip. RomÃ¢nia a atras Ã®n acest an investiÅ£ii totalizÃ¢nd circa 300 de milioane de euro, faÅ£Ä de 335 milioane de euro Ã®n 2010. Peli a arÄtat cÄ Ã®n acest an, comparativ cu 2010, dezvoltatorii imobiliari au fost mai activi, iar investitorii Ã®n active finalizate au fost destul de reÅ£inuÅ£i.
"Dezvoltatorii au plecat la drum, a fost un an Ã®n care o serie Ã®ntreagÄ de dezvoltatori noi Åi vechi au decis cÄ timpul expectativei a trecut Åi Åi-au mobilizat experienÅ£a Ã®n proiecte de birouri Ã®n BucureÅti Åi comerciale Ã®n Å£arÄ, dar Åi Ã®n CapitalÄ. O serie de oraÅe aveau anunÅ£ate scheme de retail Ã®nainte de crizÄ, iar acum s-a reluat cursa pe acest segment", a spus Peli.

Autostrada suspendata propusa de primarul Oprescu, la pachet cu 10 turnuri, 6 po

Descriere detaliata: Arhitectii care proiecteaza inelul median sau asa zisa autostrada "suspendata" pe care a promis-o primarul Sorin Oprescu in campania electorala, au realizat din cele trei variante de traseu prezentate in urma cu patru luni, o noua varianta care imbina solutiile prezentate in variantele anterioare. Artera va avea 13,5 km si va face legatura intre Soseaua Colentina, la intrarea in Bucuresti, si Piata Crangasi, mergand de-a lungul caii ferate.
In ultima varianta propusa de proiectanti si etalata la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei in aceasta saptamana, autostrada suspendata nu mai este suspendata. Artera de circulatie ramane la sol pe o lungime de aproape 10 km, iar ceilalti 3 km ii parcurge in subteran, pe sub Parcul Herastrau. La intersectia acesteia cu arterele importante, proiectantii au propus construirea de pasaje subterane sau supraterane.
Deocamdata sunt prevazute 6 pasaje supraterane si patru pasaje subterane. Proiectantii propusesera inca un pasaj suprateran la intersectia cu Soseaua Nordului, insa, dupa disutiile din Comisia Tehnica de Urbanism, a fost scos. Pe traseul autostrazii suspendate sunt amplasate si 10 cladiri inalte/accente de inaltime: 4 de-a lungul caii ferate, dupa intersectia cu bd. Poligrafiei, 3 la intersectia cu Soseaua Andronache si 3 la intersectia cu Soseaua Colentina.
Iata traseul ultimei variante a autostrazii suspendate, propus de proiectanti si afisat la Comisia Tehnica de Urbanism a Primariei Capitalei:
- autostrada suspendata incepe de la capatul Soselei Colentina, la intersectia cu calea ferata, si continua de o parte si de alta a caii ferate, cate un sens de circulatie pe fiecare parte, pana la intersectia cu Soseaua Stefanesti si Soseaua Andronache. Aici, inelul median ramane la sol, iar peste el este construit un pasaj suprateran care leaga Soseaua Andronache cu Soseaua Stefanesti.
- la circa 100 de metri de aceasta intersectie, pe partea cu Cimitirul Andronache, se construieste un pasaj suprateran, de circa 900 metri lungime, pentru a traversa cimitirul. Partea inelului din Nordul caii ferate ramane la sol.
- dupa terminarea pasajului, inelul de pe ambele parti ale caii ferate merge la sol inca 500 de metri, pana la intersectia cu Autostrada Bucuresti Brasov. Si aici inelul ramane la sol, iar autostrada il va traversa printr-un pasaj suprateran conectat prin bretele cu acesta. Dupa aceasta intersectie, inelul mai merge inca circa 700 de metri la sol, paralel cu Pepiniera Petricani, pe ambele parti ale caii ferate.
- la intersectia cu Soseaua Petricani, inelul ramane la sol, iar Soseaua Petricani il sub-traverseaza. De asemenea va mai exista un al doilea pasaj subteran, care il subtraverseaza pe primul, si care face legatura intre soseaua Petricani si inel. La aceasta intersectie, proiectantii au prevazut si o gara. La circa 600 metri de aceasta intersectie urmeaza intersectia cu Soseaua Pipera Tunari. Inelul ramane la sol iar Soseaua Pipera-Tunari il traverseaza prin pasajul suprateran existent.
- dupa aceasta intersectie inelul mai merge circa 900 de metri la sol pana la intersectia cu strada Avionului, care va fi largita. Aici, inelul ramane la sol, iar strada Avionului il traverseaza printr-un pasaj suprateran.
- la circa 200 de metri de intersectia cu strada Avionului, partea inelului aflata la Nordul caii ferate intra in subteran. Partea Sudica ramane la sol pana dupa intersectia cu bulevardul Aerogarii, dupa care va intra si ea in subteran. Linia de cale ferata ramane la suprafata si este traversata de bd Aerogarii si Soseaua Nordului printr doua pasaje supraterane. Pasajul de la bd Aerogarii deja exista. Arhitectii din Comisia Tehnica de Urbanism au propus eliminarea pasajului de la intersectia cu Soseaua Nordului. Cele doua ramuri ale inelului median, o data intrate in subteran vor subtraversa parcul Herastrau si vor iesi din nou la suprafata, cu ambele sensuri pe partea de Nord a caii ferate, inainte de intersectia cu bd. Poligrafiei. Tunelul lung are circa 3 km, iar cel scurt 2,2 km. Relatiile intre inel si bd Poligrafiei se vor face prin doua pasaje, unul subteran pentru directia E si unul suprateran pentru directia Vest.
- dupa ce iese la sufrafata, inelul isi continua traseul pe langa calea ferata pana la intersectia cu Calea Grivitei pe care o va supratraversa prin modificarea podului existent.
- la intersectia cu liniile de cale ferata, inelul le va traversa printr-un pasaj suprateran si va forma un mare nod rutier. Aici proiectantii au discutat si amplasarea unei gari internationale. Dupa traversarea liniilor de cale ferata inelul va intra pe bd. Constructorilor si ajunge in Soseaua Virtutii la Piata Crangasi. Proiectantii au propus si varianta de a ocoli Lacul Morii pe la Vest, ca sa existe o alternativa la Soseaua Vitutii si sa ajunga in viitoarea penetratie spre A1.
Pasajele supraterane sunt prevazute in urmatoarele locatii:
- la intersectia inelului cu Soseaua Andronache;
- de-a lungul Cimitirului Andronache;
- la intersectia cu Autostrada Bucuresti-Brasov;
- la intersectia inelului cu strada Avionului;
- la intersectia cu bd. Poligrafiei;
- dupa intersectia cu Calea Grivitei, peste liniile de cale ferata;
Psaje subterane sunt prevazute in urmatoarele locatii:
- doua pasaje la intersectia cu Soseaua Pericani, aflate la adancimi diferite deoarece se incaleca;
- un pasaj pe sub Parcul Herastrau. Partea din Nordul caii ferate va intra in subteran dupa intersectia cu strada Avionului, cea din Sud, dupa intersectia cu bd. Aerogarii. Ambele vor iesi la suprafata inainte de intersectia cu bd. Poligrafiei.
- un pasaj la intersectia cu bd. Poligrafiei.
Proiectul inelului median este realizat de un consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio. Acest consortiu a fost desemnat in urma unei licitatii publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei.
La prima prezentare a inelului median, Sorin Gabrea, unul dintre arhitectii care proiecteaza artera si membru in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, declara: "Vorbim despre o artera urbana, un proiect realizat in sistem modular si care va avea o lungime intre 13 si 16 km. Este vorba de un sistem complex, compus din calea principala de rulare pe care se va circula cu viteza de aproximativ 80 de km/ora, si care va avea cate trei fire de circulatie pe sens, pe cea mai mare parte a parcursului. Pe langa aceasta cale de rulare principala, vor fi cai secundare ce vor viteza maxima cea admisa in localitati", a explicat Gabrea.
Construirea inelului median este unul dintre proiectele cele mai importante propuse de Masterplanul de Transport (strategia de trafic a orasului) pentru fluidizarea traficului. Scopul inelului median este acela de a reduce traficul de tranzit care, in lipsa unei sosele de centura circulabile, se redirectioneaza pe inelul principal de circulatie. De asemenea, inelul median crea o legatura mai buna cu Aeroportul Otopeni, al carui trafic va creste in urmatorii ani de la 3,5 milioane de calatorii la 20 de milioane de calatori.

Marile proiecte de infrastructura din Bucuresti, mai scumpe la final cu sute de

Descriere detaliata: Cand vine vorba de cheltuirea banului public, sacul nu are niciodata fund. Dovada stau costurile proiectelor de infrastructura din Capitala, ale caror preturi au crescut cu sute de milioane de lei de la anuntarea investitiei pana la finalizarea lucrarilor. De exemplu, la Pasajul Basarab costul initial al lucrarii a crescut cu aproape 300 de milioane lei, la stadionul Lia Manoliu cu 260 milioane lei, iar pentru realizarea Diametralei Buzesti Berzei Uranus, de la 62 milioane lei, s-a ajuns la 365 milioane lei, iar lucrarea este departe de a fi terminata. Pentru largirea Soselei Pipera s-a pornit de la suma de 32 milioane lei si se estimeaza ca lucrarea va costa circa 120 milioane lei.
Stie toata lumea ca este o politica pentru anumiti constructori sa vina la licitatie cu preturi mici, gandindu-se ca ulterior se rezolva problema printr-un act aditional
Mircea Raicu, viceprimar Bucuresti
Reprezentantii Primariei Capitalei spun ca pentru cresterile exagerate de pret sunt de vina lucrarile "ascunse" care nu au putut fi prevazute intial in contracte, precum si pretul terenurilor expropriate, care a variat foarte mult in ultimii ani. In prima faza insa, documentele publice ale licitatiilor arata cum cheltuielile suplimentare vin din faptul ca banii necesari realizarii acestor proiecte au fost prevazuti fara sa existe la baza un proiect tehnic, care sa spuna clar cu va arata noul proiectul, ce solutie tehnica se adopta si culoarul exact al exproprierilor. Exista si cazuri in care proiectul nu s-a modificat foarte mult, dar pretul s-a dublat. Cine are de castigat de pe urma acestor situatii? Firmele care castiga licitati oferind cel mai mic pret, iar apoi le intra in buzunar sume duble sau triple.
Vezi cat au costat cele mai mari proiecte de infrastructura din Capitala, care este diferenta dintre pretul initial si cel final si cine sunt constructorii care au beneficiat de aceste majorari spectaculoase.
Proiecte finalizate
Arena Nationala, de la 500 milioane lei la 761 milioane lei
Initial, in 2006, Primaria Capitalei a estimat ca Stadionul Arena Nationala va costa circa 500 milioane lei, indicatori tehnico-economici aprobati prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti 229/2006. In 2008, dupa inceperea lucrarilor, CGMB a majorat aceasta suma cu inca aproximativ 110 milioane lei, prin HCGMB 234/2008. In 2010, s-au mai alocat inca 154 milioane lei, prin HCGMB 273/2010, valoarea lucrarii ajungand la 764 milioane lei.

In final, Primaria Capitalei spune ca a platit pentru acest proiect 761.626.340 lei:
- pentru proiectare s-au 56.330.965 lei fara TVA;
- demolare + dezafectare retele = 2.672.836 lei, fara TVA;
- drumuri si platforme = 23.490.427 lei, fara TVA;
- constructii + instalatii = 387.900.343 lei, fara TVA;
- restul reprezinta mobilier, echipamente tehnologice, organizare santier.
Diferenta dintre costul aprobat si cel real a fost de circa 260 milioane lei. Consortiul care a castigat licitatia pentru executarea lucrarilor este format din firmele JV Max Bogl si Astaldi. Municipalitatea a motivat costurile suplimentare prin aparitia unor lucrari neprevazute: panza freatica era foarte sus, racorduri noi la utilitati, stadionul avea nevoie de acoperis retractabil. Lucrarile la stadionul Lia Manoliu au inceput in 2007 si au fost finalizate in vara anului 2011. Arena are 55.000 de locuri.
In plus, in 2010 s-au mai alocat circa 36 milioane de lei pentru construirea unei parcari supraetajate care sa deserveasca stadionul. Contractul de executia lucrarilor a fost atribuit asocierii BAUUNTERNEHMUG GRANIT GESELLSCHAFT mbH & Unicon & Procema Engineering.
Largirea Bulevardelor Ion Ionescu de la Brad si Sisesti, de la 80 milioane lei la 85 milioane lei
In 2006, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat pentru largirea celor doua bulevarde 80 milioane lei, prin Hotararea 25/2006. In 2007, la un an dupa inceperea lucrarii, Consiliul General (HCGMB 123) a mai alocat 210 milioane lei, investitia ridicandu-se la suma de 293 milioane lei. In final, Primaria Capitalei a platit pentru acest proiect 85.638.347,66 lei:
- exproprieri - 36.837.667 lei;
- consultanta - 4.051.172 lei;
- proiectare - 2.774.139 lei;
- executie - 41.975.368 lei.
Daca sumele alocate pentru aceste proiecte sunt exagerate, asta poate verifica doar Curtea de Conturi
Mihai Atanasoae, prefect Bucuresti
Suma platita in final este de aproximativ patru ori mai mica decat ceea ce a prevazut Primaria Capitalei si a aprobat Consiliul General. Bani s-au redistribuit pentru alte proiecte. Lucrarea a inceput in 2006 si s-a finalizat in 2009. Firma care a executat lucrarea este Tehnologica Radion. Firmele Metroul si Centrul de Consultanta in Afaceri au oferit consultanta.
Pasajul Basarab, de la 606 milioane de lei la 890 milioane lei
In 2005, pentru acest proiect CGMB a alocat suma de 606 milioane lei prin HCGMB 253/2005. In 2007, consilierii generali au mai alocat inca 162 milioane de lei, prin HCGMB 121/2007. In 2010, consilierii generali, la cerera Primariei Capitalei au mai alocat circa 500 milioane de lei, investitia ridicandu-se la 1,2 miliarde de lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit 889.535.610 lei:
- exproprieri - 102.698.180 lei;

- consultanta - 17.595.015 lei;
- proiectare - 27.252.449 lei;
- executie - 741.989.964 lei.
Consortiul care a realizat lucrarea este format din firmele Astaldi si FCC Construccion. Lucrarile la pasaj au inceput in toamna anului 2006 si au fost terminate in vara 2011. Daca facem diferenta intre ce s-a aprobat initial si ce s-a platit la final, lucrarea a costat mai mult cu circa 300 milioane lei, desi schimbarile realizate in proiect nu au fost foarte mari, podul lungindu-se cu cativa zeci de metri pana peste Dambovita. Cei doi primari care au gestionat proiectul, Adriean Videanu si Sorin Oprescu, au pus costurile suplimentare pe seama exproprierilor si a acelorasi lucrari ascunse la retelele edilitare.
Reabilitarea Pasajului rutier Obor, de la 46 milioane lei la 53 milioane lei
In 2006, consilierii generali au alocat pentru reabilitarea pasajului 46 milioane lei (HCGMB 25/2006). In 2008 Consiliul General a mai alocat 20 milioane lei prin HCGMB 90/2008, investitia ridicandu-se la circa 66 milioane lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit 53.202.057 lei:
- proiectare - 1.987.333 lei;
- executie - 50.350.402lei;
- consultanta - 864.320 lei.
Lucrarile au fost executate de firmele Tehnologica Radion, Metroul si Delta ACM 93. Majorarea bugetului a fost facuta in timpul lucrarilor.
Renovare Pasaj pietonal Universitate, de la 15,1 milioane lei la 19 milioane lei
In 2007, prin HCGMB 224/2007, consilierii generali au alocat 15,1 milioane lei pentru acest proiect. In 2008 s-au mai alocat 4 milioane lei, investitia ridicandu-se la aproximativ 19,5 milioane lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit 18.866.149 lei:
- proiectare: 630.080 lei fara TVA;
- executie: 15.555.792 lei fara TVA;
- consultanta: 78.050 lei fara TVA.
Daca stam dupa PUZ-uri, ar dura 100 de ani pana avem autostrazi
Ion Dedu, seful Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei
Intrebat de ce a suplimentat bugetul, Sorin Oprescu, primarul Capitalei a declarat la inaugurarea lucrarii, in decembrie 2008: "Bugetul a fost suplimentat pe demonstratiile pe care le-a facut constructorul. Bucurestenii vor trage singuri concluzia daca merita sau nu. Important este ca primele sume de bani au fost verificate inca de la inceput cu justetea cheltuielii lor". Lucrarile de renovare au fost executate de firmele Delta ACM 93 si Metroul. Suplimentarea costurilor lucrarii s-a facut in timp ce proiectul era in constructie.
Reabilitarea Pasajului rutier Lujerului, de la 51,2 milioane lei la 61 milioane lei
Initial, prin HCGMB 376/2008 s-au alocat pentru reabilitarea Pasajului rutier Lujerului 51,2 milioane lei. In 2010, prin HCGMB 349/2010 s-au mai alocat circa 10 milioane lei, costul final al lucrarii aprobat de Consiliul General ridicandu-se la 60,6 milioane lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit pentru aceasta lucrare 61.045.810 lei:
- consultanta - 630.492 lei fara TVA;
- proiectare - 2.000.000 lei fara TVA;
- executie - 46.600.000 lei fara TVA.
Lucrarile au fost executate de firma SC Tehnologica Radion. Suplimentarea costurilor lucrarii s-a facut in timp ce proiectul era in constructie.
Proiecte in lucru
Largirea Soselei Pipera, de la 32 milioane lei la 120 milioane lei
In 2006, Consiliul General a alocat pentru aceasta lucrare 32 milioane lei (HCGMB 25/2006). In acelasi an au mai fost alocati inca 93 milioane de lei pentru largirea Soselei Pipera (HCGMB 268/2006). In 2007, s-au mai alocat inca 100 milioane de lei, valoarea investitiei ridicandu-se la 228 milioane lei. Pana acum Primaria Capitalei a platit 36.706.807 lei:
- exproprieri - 8.869.424 lei;
- proiectare - 5.048.706 lei;
- consultanta - 87.895 lei;
- executie - 22.700.781 lei.
Lucrarile de construire sunt realizate de asocierea PA&CO INTERNATIONAL si F. KIRCHHOFF STRBENBAU GmbH Co KG. Lucrarile la acest proiect au inceput in 2010 si se estimeaza ca vor fi gata pana la sfarsitul acestui an. Valoarea contractului de executie este de 84.852.206 lei exclusiv TVA.
Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus, de la 62 milioane lei la 365 milioane lei
In 2006, s-a alocat pentru aceasta lucrare suma de 62 milioane lei (HCGMB 25/2006). In acelasi an, s-au alocat inca 144 milioane lei. In 2007, s-au mai alocat inca 160 milioane lei, suma necesara proiectului ridicandu-se la 365 milioane lei. Lucrarile la acest proiect au inceput in toamna anului 2010. In acest moment se executa primul tronson, Piata Victoriei-Vasile Parvan. Pana in prezent Primaria Capitalei a platit pentru primul tronson 188.700.626 lei:
- exproprieri - 126.031.649 lei;
- proiectare - 5.439.400 lei;
- consultanta - 1.809.754 lei;
- executie - 55.419.821 lei.
Lucrarile de constructie pentru primul tronson sunt executate de firma Consitrans. Serviciile de consultanta sunt oferite de Metroul si Centrul de Consultanta in afaceri.
Pasaj Mihai Bravu-Splaiul Unirii de la 120 milioane lei la 180 milioane lei
Initial, pentru aceasta lucrare s-a alocat suma de circa 120 de milioane lei. In octombrie 2011, Consiliul General a mai alocat inca 60 milioane lei. De ce a fost nevoie de aceasta majorare? Lucrarile la acest pasaj au inceput inca din 2010, fara sa aiba la baza un Plan Urbanistic Zonal aprobat, asa cum cerea legea. In 2011, dupa ce lucrarile au fost oprite de prefectul Capitalei, fiindca incepusera ilegal, Primaria Capitalei a elaborat un PUZ si CGMB l-a aprobat prin Horararea 79/2011.
Prin acest PUZ, proiectul a fost modificat. De asemenea, in timpul lucrarilor, trebuie mutate retele edilitare, rezultand costuri suplimentare. Constructorul acestui pasaj este firma Romstrade. Pasajul se afla in acest moment in lucru. Desi banii au fost prevazuti in buget, pana acum Primaria Capitalei nu a facut plati catre constructor.
Strapungere Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, de la 138 milioane lei la 330 milioane lei
In 2006, prin HCGMB 25/2006 s-a alocat pentru acest proiect suma de 138 milioane lei. Pentru acest proiect, in acelasi an, s-au mai alocat inca 50 milioane lei (HCGMB 268/2006). In 2010, consilierii generali au alocat inca 140 milioane de euro, suma totala prevazuta ridicandu-se la 330 milioane lei. Strapungerea Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu va face legatura intre cartierele Vitan si Berceni. Lucrarea consta in largirea bd. Nicolae Grigorescu la trei benzi pe sens si largirea trotuarelor la 5 metri.
La intersectia bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu se va construi un pasaj suprateran peste raul Dambovita. Pasajul va avea doua benzi pe sens. In lateralele acestui pasaj vor fi construite, la nivelul solului, douÄ poduri cu cÃ¢te trei benzi pe sens. Lucrarile au inceput la inceputul acestui an si se estimeaza ca vor fi finalizate in 2012. Termenul de finalizare al lucrÄrii este 2012. Pana in prezent Primaria Capitalei a facut plati de 6.110.227 lei pentru acest proiect:
- exproprieri - 4.043.420 lei;
- proiectare - 0 lei;
- consultanta - 205 lei;
- executie - 2.066.601 lei.
Penetratie Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucuresti-Pitesti, de la 1 miliard de lei la 1,5 miliarde lei
In 2006, consilierii generali au alocat pentru acest proiect circa 1 miliard de lei (HCGMB 25/2006). In 2006 s-au mai alocat 500 milioane de lei (HCGMB 123/2007), valoarea investitiei ridicandu-se la 1,5 miliarde de lei. Planul Urbanistic Zonal prin care se stabileste traseul acestui drum a fost pus in dezbatere publica de Primaria Capitalei.
Potrivit PUZ-ului, artera este un drum expres, o ruta alternativa la bd. Iuliu Maniu, pentru legarea centrului Bucurestiului de autostrada Bucuresti-Pitesti (A1). Drumul va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Soseaua va avea o lungime de circa 8,3 km, cu trei benzi pe sens, iar pe parcursul lucrarii vor fi realizate mai multe pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei, la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
Lucrarea a fost impartita pe mai multe tronsoane, deocamdata lucrandu-se doar de la Podul Ciurel. "Ne-am apucat de lucrare anul trecut, s-au facut pilonii principali ai podului. Speram ca la anul sa fie gata. Celelalte tronsoane le vom face pe masura ce avem bani", a declarat Ion Dedu, seful Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei.
Lucrarile de construire sunt executate de firmele Max Bogl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion si Proiect. Pana in prezent, pentru aceasta lucrare, Primaria Capitalei a facut plati de 17.587.288 lei:
-exproprieri - 0 lei;
- proiectare - 11.762.571lei;
- consultanta - 60.636 lei;
- executie - 5.764.080 lei.
Proiecte neincepute
Penetratie Prelungirea Ghencea-Domnesti, de la 84 milioane de lei la 393 milioane lei
In 2006, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat pentru acest proiect 84 milioane lei (HCGMB 25/2006). In acelasi an, consilierii au mai alocat circa 260 de milioane lei (HCGMB 268/2006). In 2007, s-au mai alocat aproximativ 50 milioane lei, valoarea totala a proiectului ajungand la 393 milioane lei.
Din 2006 pana in 2007 suma alocata acestui proiect a crescut de aproape cinci ori. Lucrarile la acest proiect nu au inceput deoarece drumul se afla in doua unitati administrative, Bucuresti si Ilfov, iar pentru demararea proiectului este nevoie de un parteneriat intre cele doua entitati. Potrivit datelor oferite de Primaria Capitalei, pana acum nu s-au facut plati pentru acest proiect, desi s-au prevazut in buget 393 milioane lei.
De ce au crescut atat de mult preturilor acestor proiecte?
Ion Dedu, seful Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei - entitatea administrativa care propune proiectele de infrastructura: "In primul rand, conform Legii finantelor publice, indicatorii tehnico economici ai unui proiect trebuie actualizati cu indicele anual de inflatie inainte de a fi scoasa lucrarea la licitatie. De exemplu, daca indicatorii tenico-economici ai unui proiect au fost aprobati in 2006 si licitatia se face in 2010, indicatorii trebuie actualizati cu indicele de inflatie din acea perioada. Aceasta ar fi prima crestere.
Dupa aceea, o crestere a sumei prevazute initial, cu pana la 50%, se face cu acordul primarului general. Daca cresterea depaseste 50%, atunci majorarea se face cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti si se face o noua licitatie. Este normal ca indicatorii economici ai unei lucrari sa se modifice deoarece marile proiecte de infrastructura incep cu 6-7 ani inainte de inceperea propriu-zisa a lucrarii, iar executia lor dureaza si ea cativa ani. Deci, intr-o perioada atat de mare de timp se schimba foarte multe lucruri".
Chiar daca Ion Dedu sustine ca pentru majorarile cu peste 50 la suta a indicatorilor tehnico-economici trebuie sa se faca o noua licitatiei, procedura utilizata in cele mai multe cazuri este negociere directa cu firma care deja lucreaza la respectivul proiect, deoarece se considera a fi mult mai costisitor aducerea altui constructor.
Nu trebuie neglijat nici progresul tehnic; daca apar tehnologii mai bune, ele trebuie folosite
Ion Dedu
Potrivit lui Ion Dedu, cu exceptia actualizarilor cu indicele de inflatie, costurile lucarilor pot creste din urmatoarele motive:
- dupa inceperea lucarii se constata ca situatia din proiect nu corespunde cu cea de pe teren. De exemplu, sunt retele edilitare care trebuie mutate sau inlocuite;
- daca este o lucrare unde se fac exproprieri, costurile acesteia sunt direct proportionale cu pretul terenului;
- daca se decide marirea suprafetei care trebuie expropriate;
- se poate modifica proiectul tehnic al lucrarii in cazul in care se gaseste o solutie mai buna;
Intrebat de HotNews. ro daca nu ar fi mai bine ca inainte de aprobarea costului investitiei sa se realizeze solutia tehnica si Planul Urbanistic Zonal aferent acesteia, Dedu explica: "Ideal ar fi sa se aprobe intai PUZ-ul pentru ca dupa inceperea lucrarii sa nu mai vina altcineva sa spuna ca altfel era mai bine. Insa aceasta nu este o regula. Insa PUZ-ul are un traseu administrativ mult mai greoi decat studiul de fezabilitate. Proiectele de infrastructura au rolul de motor al economiei. Daca stam dupa PUZ-uri, ar dura 100 de ani pana avem autostrazi. In plus, realizarea studiilor de fezabilitate este scoasa la licitatie. Aceste studii sunt facute de niste firme competente care fac si solutia tehnica a proiectului, studii de trafic, inclusiv amenajari urbanistice. O data cu realizarea acestor studii atat de complexe, sumele prevazute initial pentru proiecte nu vor mai creste atat de mult".
- nu trebuie neglijat nici progresul tehnic; daca apar tehnologii mai bune, ele trebuie folosite;
- modificarile legislative. De exemplu, anul trecut s-a modificat normativul seismic in sensul cresterii rezistentei constructiilor. Atunci toate proiectele care s-au putut modifica s-au modificat rezultand cresteri ale costurilor.
Mircea Raicu, consilier general si viceprimar Primaria Capitalei: "Referitor la cresterile de care spuneti, trebuie intrebata Primaria Capitalei de fiecare caz in parte. Consiliul General aproba bugetele lucrarilor, insa mai departe se ocupa Primaria Capitalei, face licitatiile. Indicatorii tehnico-economici pot sa creasca daca se modifica solutia tehnica, asa cum s-a intamplat la Pasajul Basarab unde s-a mai lungit un pic podul. Sau datorita unor modificari legislative, asa cum s-a intamplat atunci cand s-a modificat standardul de rezistenta la cutremur. De asemenea poate creste pretul materialelor, sau apar lucrari suplimentare cum ar fi mutarea unor retele edilitare. Parerea mea este ca sunt cresteri justificate si cresteri nejustificate. In cazul Stadionului National nu a fost nici o justificare, de exemplu. Acoperisul trebuia sa coste 14 milioane de euro, s-a dus pana la 20. Si chiar daca nu am fi de acord cu aceste majorari ale costurilor, ce am putea face? Sa ramanem cu santierul deschis? Costa foarte mult conservarea, asta ca sa nu mai punem la socoteala deranjul cetatenilor. De asemenea, stie toata lumea ca este o politica pentru anumiti constructori sa vina la licitatie cu preturi mici, gandindu-se ca ulterior se rezolva problema printr-un act aditional".
Mihai Atanasoaei, prefectul Capitalei - cel care verifica legalitatea hotararilor de Consiliu General: "Consilul General al Municipiului Bucuresti decide pe oportunitate. Deci ei pot aloca orice suma pentru un proiect daca sunt de parere ca este oportun. Daca sumele alocate pentru aceste proiecte sunt exagerate, asta poate verifica doar Curtea de Conturi".

RomÃ¢nii sunt sÄraci, dar nici nu Åtiu cum sÄ Ã®Åi Ã®nmulÅ£eascÄ banii. MÃ¢

Descriere detaliata: Suntem o Å£arÄ foarte sÄracÄ, dar nici nu avem cultul investiÅ£iei. Este opinia lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului IsÄrescu. Acesta este de pÄrere cÄ romÃ¢nii trebuie sÄ Ã®nveÅ£e sÄ Ã®Åi plaseze banii Ã®n proprietÄÅ£i, bunuri sau orice altceva care ar putea sÄ le aducÄ beneficii pe termen mediu sau lung.
RomÃ¢nia este o Å£arÄ foarte sÄracÄ Åi fÄrÄ cultul investiÅ£iei. OcupÄm unul dintre ultimele locuri din lume Ã®n aceastÄ privinÅ£Ä, Ã®n condiÅ£iile Ã®n care o gospodÄrie alocÄ anual, Ã®n medie, doar 0,6% din cheltuieli pentru investiÅ£ii. Cu alte cuvinte, romÃ¢nii sunt prea preocupaÅ£i de cum trec de ziua de azi pentru a-Åi mai face planuri pentru ziua de mÃ¢ine. Desigur, toate aceste temeri sunt justificate, dar fiecare dintre noi ar trebui sÄ Ã®Åi gÄseascÄ un model de investiÅ£ii potrivit bugetului lui, spune Vasilescu.
âSuntem pe ultimul loc Ã®n Europa Åi printre ultimele locuri Ã®n lume privind investiÅ£iile. DupÄ statistica noastrÄ guvernamentalÄ, 0,6% din cheltuielile unei gospodÄrii medii ajung la investiÅ£ii. Åi asta Ã®nseamnÄ achiziÅ£ii de case, construcÅ£ii de case, cumpÄrÄri de terenuri, de acÅ£iuni, de obligaÅ£iuni", a spus Vasilescu.
El a afirmat cÄ, Ã®n prezent, firmele Åi populaÅ£ia au Ã®mpreunÄ, Ã®n bÄnci, 42 miliarde euro, o sumÄ foarte micÄ. Din total, depozitele populaÅ£iei se ridicÄ la 25,5 miliarde euro.

Turnurile Asmita scot "capul" din nori. Lichidatorul: Se vor vinde cÃ¢te 10-20 d

Descriere detaliata: Administratorul judiciar al firmei care a dezvoltat ansamblul rezidenÅ£ial Asmita Gardens este optimist Ã®n ceea ce priveÅte Åansele de reuÅitÄ a planului de reorganizare pe care Ã®l pune la punct Ã®n aceste zile. Asta dupÄ ce a ajuns la o Ã®nÅ£elegere cu Strabag Åi a atras primii clienÅ£i dupÄ o pauzÄ de nouÄ luni.
âAm reluat negocierile cu Strabag Åi am agreat de principiu ca din 1 decembrie sÄ fie reluate lucrÄrile Åi sÄ se finalizeze Ã®n 28 februarie 2012. UrmeazÄ sÄ mai avem o Ã®ntÃ¢lnire cu ei vineri. Le-am eliberat o parte din garanÅ£ii, Ã®nsÄ am Ã®ncheiat o Ã®nÅ£elegere mult mai bunÄ decÃ¢t cele din trecut. Vom avea cel mai mare centru SPA dintr-un ansamblu rezidenÅ£ial, cu o investiÅ£ie de 2 mil. euro, susÅ£inutÄ de o firmÄ care ne va fi chiriaÅ", a declarat pentru Capital Remus Borza, managing partner Ã®n cadrul Euro Insol, lichidatorul Asmita Gardens.
Strabag, antreprenorul general al complexului rezidenÅ£ial, deÅ£ine toate documentele cadastrale pentru apartamentele din faza a doua a proiectului Åi nu vroia sÄ le dea dezvoltatorului decÃ¢t dupÄ ce acesta renunÅ£a la garanÅ£iile de bunÄ execuÅ£ie, care se ridicÄ la cÃ¢teva milioane de euro.
Borza spune cÄ a reconectat la curent sediul firmei insolvente, aflat Ã®ntr-un apartament la ultimul etaj al blocului T3 din Asmita, deconectat de la Enel din cauza unor facturi restante. âCÃ¢t timp va fi luminÄ Ã®n acest apartament este semn cÄ lucrurile merg Ã®n continuare", menÅ£ioneazÄ Borza.
Primii cumpÄrÄtori
Ãn momentul declanÅÄrii procedurii de reorganizare, Ã®n data de 7 octombrie 2011, administratorul judiciar al Asmita Gardens spunea cÄ se aÅteaptÄ la vÃ¢nzarea a 2-3 apartamente pe lunÄ, Ã®nsÄ dupÄ analizarea situaÅ£iei financiare a firmei, estimÄrile lui Borza sunt mai optimiste.
âSunt convins cÄ avem Åanse de reuÅitÄ cu un plan de reorganizare care presupune vÃ¢nzarea fiecÄrui apartament Ã®n parte. Apartamentele sunt prea frumoase ca sÄ fie vÃ¢ndute Ã®n bloc. Deja avem Åapte cumpÄrÄtori noi Åi sÄptÄmÃ¢na viitoare vom Ã®ncheia primele contracte dupÄ o pauzÄ de nouÄ luni. CumpÄrÄtorii nu sunt deranjaÅ£i de insolvenÅ£a firmei, pentru cÄ apartamentele odatÄ vÃ¢ndute intrÄ Ã®n proprietatea lor. Ritmul de vÃ¢nzÄri va fi iniÅ£ial de 2-3 unitÄÅ£i pe lunÄ, Ã®nsÄ situaÅ£ia se va Ã®mbunÄtÄÅ£i odatÄ cu finalizarea lucrÄrilor, cÃ¢nd ne aÅteptÄm sÄ creascÄ la 10-20 de apartamente pe lunÄ", explicÄ Remus Borza. EstimÄrile sunt foarte optimiste avÃ¢nd Ã®n vedere cÄ acest ritm de vÃ¢nzÄri era Ã®ntÃ¢lnit pe piaÅ£Ä doar Ã®nainte de crizÄ.
El nu poate spune deocamdatÄ dacÄ e nevoie de vÃ¢nzarea tuturor apartamentelor pentru ca firma sÄ fie scoasÄ din insolvenÅ£Ä, deoarece nu are lista creditorilor. Termenul limitÄ pentru Ã®nscrierea la masa credalÄ este 23 decembrie 2011. Asmita Gardens mai are de vÃ¢ndut circa 450 de apartamente dintr-un total de 758 de unitÄÅ£i, cÃ¢te numÄrÄ Ã®ntregul ansamblu.
Tabelul preliminar al creanÅ£elor se va afiÅa abia Ã®n 13 ianuarie 2012, iar Ã®n 19 ianuarie 2012 va avea loc prima adunare a creditorilor.

Parcul Circului Åi Cotroceniul, Å£inte imobliliare. ConstrucÅ£iile pe zonele ve

Descriere detaliata: BucureÅtiul a fost, mai ales Ã®ntre anii 2004-2008, un Åantier care s-a extins fÄrÄ limite. SpaÅ£iile verzi Åi parcurile, zonele protejate de lege, au devenit Å£inte ale afacerilor nÄscute peste noapte. Anii de crizÄ nu au fÄcut decÃ¢t sÄ Ã®ncetineascÄ ritmul. Cu toate acestea, Ã®ncÄ se mai construieÅte la marginea legii, Ã®ncÄ se mai vÃ¢neazÄ zone verzi. Deciziile luate Ã®n perioada imobiliarÄ din CapitalÄ afecteazÄ Åi acum calitatea vieÅ£ii bucureÅtenilor.
De sub pixul lui Marian Vanghelie, edil al Sectorului 5, Åi mai apoi sub semnÄtura lui Adriean Videanu, primar general al BucureÅtiului la acea vreme, zona Cotroceni s-a ales cu un nou imobil, care sfideazÄ orice lege. DeÅi aflat pe o zonÄ protejatÄ, terenul din strada Carol Davila 21A a beneficiat de toatÄ amabilitatea autoritÄÅ£ilor. Practic, pentru Zona ConstruitÄ ProtejatÄ Cotroceni, PlaÂnul Urbanistic General (PUG) preÂveÂde Ã®nÄlÅ£imi maxime de P+2 etaje. âPe terenul din str. Carol Davila 21A - str. Thoma Ionescu nr. 4 a Ã®nceput conÂstruirea unui imobil Ã®n baza unei autorizaÅ£ii ilegale emise de Primarul Sectorului 5. Beneficiarii lucrÄrii sunt Valeriu Stoica, Euro Grup Intertrade SRL Åi Cristiana Carmen Salomie. Printr-o HotÄrÃ¢re a Consiliului GeneÂral din 2005 s-a aprobat Ã®nsÄ, la proÂpuÂnerea lui Adrian Videanu, un PUZ pentru terenul respectiv, beneficiar fiind Marius Locic. PUZ-ul prevedea o Ã®nÄlÅ£ime maximÄ de P+4 etaje. Ãn baza acestui PUZ a fost realizatÄ oroarea din imagine", se aratÄ Ã®n comunicatul AsociaÅ£iei SalvaÅ£i BuÂcuÂreÅtiul (ASB). Patru ani mai tÃ¢rziu, Sectorul 5 ia situaÅ£ia Ã®n propriile mÃ¢ini. âÃn mod ilegal, autorizaÅ£ia nu respectÄ PUZ-ul: prevede o Ã®nÄlÅ£ime de P+4 etaje + pod locuibil, iar supraÂfaÂÅ£a ocupatÄ la sol este de 100% (fÄrÄ spaÅ£iu verde). MenÅ£ionÄm cÄ pe
16 ocÂtombrie 2009 expira competenÅ£a primarului Sectorului 5 de a emite autorizaÅ£ii de construire Ã®n zone construite protejate, aceasta trecÃ¢nd la PrimÄria Capitalei. Pe ultima sutÄ de metri, primarul Sectorului 5 s-a grÄbit sÄ rezolve solicitarea de faÅ£Ä, eliberÃ¢nd autorizaÅ£ia pe 13 octombrie 2009", precizeazÄ ASB.
Ãn cealaltÄ parte a oraÅului, menajeria Circului Globus a fost retrocedatÄ. Astfel, Tribunalul BucureÅti i-a restituit lui Gheorghe Stelian douÄ terenuri. Primul, Ã®n suprafaÅ£Ä de 3.029 mp, pe Aleea Circului, iar celÄlalt, Ã®n suprafaÅ£Ä de 8.264 mp, pe Str. Dinu Vintila. Prin aceeaÅi hotÄrÃ¢re, Circul Globus a fost obligat la plata sumei de 56.465 euro pe lunÄ, sumÄ ce reprezentÄ contravaloarea lipsei de folosinÅ£Ä a celor douÄ terenuri, Ã®ncepÃ¢nd cu 2007, precum Åi la plata cheltuielilor de judecatÄ Ã®n valoare de 474.531,5 lei. Cele douÄ terenuri, situate undeva Ã®n vestul Parcului Circului, au fost disputate Ã®n instanÅ£Ä mai bine de patru ani de zile.
Ieri, un comunicat al PrimÄriei Capitalei a anunÅ£at cÄ instituÅ£ia Åi Circul Globus au cÃ¢Åtigat recursul pe care l-au fÄcut la decizia instanÅ£ei. âPrin admiterea recursului Åi casarea hotÄrÃ¢rii pronunÅ£ate Ã®n apel, Curtea de Apel BucureÅti va rejudeca apelul declarat de Circul Globus, urmÃ¢nd ca instanÅ£a sÄ se pronunÅ£e Ã®n urma administrÄrii de noi probatorii cu privire la existenÅ£a dreptului de proprietate al petenÅ£ilor asupra celor douÄ terenuri, precum Åi Ã®n ceea ce priveÅte legalitatea Åi temeinicia sumelor stabilite de Tribunalul BucureÅti cu titlu de lipsÄ de folosinÅ£Ä Åi cheltuieli de judecatÄ. Tot ca urmare a hotÄrÃ¢rii Ãnaltei CurÅ£i, plata despÄgubirilor solicitate de cÄtre Gheorghe Stelian a fost suspendatÄ pÃ¢nÄ la rejudecarea apelului". O altÄ variantÄ la care Municipalitatea s-a gÃ¢ndit a fost gÄsirea unui alt amplasament pentru Circul Globus. âSe cautÄ soluÅ£ii, nu de adopÅ£ie de animale, ci de stabilire a unui loc unde sÄ poatÄ sta tigrii", a declarat primarul general, Sorin Oprescu, la inaugurarea Pasajului Basarab.
De altfel, Ã®n 2010, circul a fost clasat ca monument istoric de grupa A (de valoare naÅ£ionalÄ Åi universalÄ). Ordinul Ministerului Culturii din luna mai 2010 precizeazÄ urmÄtoarele âMonumentele istorice proprietate publicÄ a statului sau a unitÄÅ£ilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile: nu pot fi Ã®nstrÄinate, imprescriptibile (care nu se prescriu) ï¬i insesizabile (nu pot fi urmÄrite de creditorii titularului)". Ãn ciuda statutului de monument istoric, circul se chinuieÅte de ani de zile sÄ Ã®Åi recupereze terenul aferent menajeriei.

Cum fac americanii bani de pe urma unor investiÅ£ii imobiliare greÅite

Descriere detaliata: CÃ¢nd piaÅ£a imobiliarÄ era Ã®n plin boom, mulÅ£i locuitori din New York au Ã®nceput, Ã®n grabÄ, sÄ Ã®Åi modifice locuinÅ£ele, fie prin Ã®mprumuturi, fie cu bani lichizi. Acum, cÃ¢nd vÃ¢nzÄrile sunt sub presiune, iar Ã®nchirierile sunt tot mai avantajoase, oamenii cautÄ noi modalitÄÅ£i pentru a obÅ£ine bani din locuinÅ£ele lor, Ã®n care au investit extrem de mult, excluzÃ¢nd vÃ¢nzarea. Astfel, oamenii Ã®nchiriazÄ apartamentele lor spaÅ£ioase Åi casele lor impunÄtoare, cerÃ¢nd chirii foarte mari Åi preferÄ sÄ se mute Ã®n apartamente mai ieftine Åi mai modeste.
Proprietarii au lÄsat la o parte anxietatea legatÄ de mutatea din casa lor Åi privind potenÅ£ialele pagube fÄcute de chiriaÅi. Acum, ei se uitÄ mai mult la profiturile considerabile pe care aceste locuinÅ£e le aduc.
"Oamenii sunt dispuÅi sÄ plÄteascÄ chirii astronomice, Ã®n special pentru locuinÅ£ele elegante din New York", spune Gary Malin, preÅedintele agenÅ£iei imobilare Citi Habitats.
Cererea pentru Ã®nchirierea locuinÅ£elor de lux este mare
El a explicat cÄ existÄ o cerere destul de mare pentru Ã®nchirierea de locuinÅ£e de lux. Un om de afaceri a preferat sÄ se mute cu familia lui dintr-un apartament foarte mare din cartierul SoHo, Ã®ntr-un apartament cu douÄ dormitoare Ã®n West Village pentru a putea sÄ aloce mai mulÅ£i bani pentru afacerea sa. "Aceste locuri permit oamenilor sÄ Ã®Åi Ã®nchirieze apartamentul de vis din New York", a mai spus Malin, adÄugÃ¢nd cÄ aceste locuinÅ£e chiar te fac sÄ te simÅ£i ca acasÄ.
Acum Åapte ani, Michael Åi Christine Belotz au cumpÄrat o locuinÅ£Ä de 278 metri pÄtraÅ£i Ã®n cartierul SoHo, un apartament cu trei camere, cu o bibliotecÄ, un dormitor matrimonial, cu ferestre supradimensionate Åi cu pardosea de arÅ£ar.
"Ne-am gÃ¢ndit cÄ vom locui aici pentru totdeauna", spune Michael Belotz, care are 49 de ani Åi care lucra ca director de cercetare pentru un fond de hedging. Dar, Ã®n urmÄ cu cÃ¢teva sÄptÄmÃ¢ni, cuplul a scos la Ã®nchiriat apartamentul lor cu 12.500 dolari pe lunÄ Åi s-au mutat Ã®ntr-o locuinÅ£Ä de 93 de metri pÄtraÅ£i, Ã®n cartierul West Village, pentru care plÄteÅte o chirie de 4.200 dolari. "SpaÅ£iul este mai mic, dar diferenÅ£a de bani este mare. Banii pe care Ã®i luÄm Ã®n plus reprezintÄ exact rata pentru vechiul apartament, care este de 8.000 de dolari pe lunÄ, plus chiria pentru apartamentul din cartierul West Village", a explicat acesta.
DacÄ va obÅ£ine chiria pe care o cere, Michael Belotz, care a fost concediat Ã®n urmÄ cu doi ani, va putea sÄ Ã®Åi Ã®mplineascÄ un vis - sÄ Ã®Åi deschidÄ propria sa firmÄ de management al investiÅ£iilor.
Profitul este tentant
Profitul mare care poate rezulta dintr-o asemenea afacere tenteazÄ mulÅ£i locuitori ai New York-ului. Uneori proprietarii au preferat sÄ se mute Ã®n locuinÅ£e subÃ®nchiriate sau au preferat sÄ subÃ®nchirieze o parte din locuinÅ£ele lor, ceea ce nu este legal.
"Cunosc cÃ¢Å£iva oameni care au fÄcut acest lucru", spune Sharon Barnes, un fost membru din Consiliul Society for Clinton Hill, o comunitate din Brooklyn. "Oamenii au cumpÄrat locuinÅ£e cÃ¢nd preÅ£urile erau foarte mari Åi nu au realizat cÄ sunt exact Ã®n mijlocul unei bule speculative, iar dupÄ ce valoarea bunurilor imobiliare a Ã®nceput sÄ scadÄ au Ã®ntÃ¢mpinat probleme cu ipoteca Åi cu taxele care trebuiau plÄtite. Nu voiau sÄ renunÅ£e la case pentru cÄ au investit mult Ã®n ele Åi se obiÅnuiserÄ cu noile locuinÅ£e, Ã®nsÄ aveau probleme financiare. Prin urmare, Ã®nchirierea acestor locuinÅ£e Åi mutarea Ã®n niÅte spaÅ£ii mai mici au devenit soluÅ£ii alternative pentru a proteja investiÅ£iile lor", a explicat acesta. Ãn Manhattan, Robert Curtis, avocat, cere 35.000 de dolari pe lunÄ pentru a Ã®nchiria locuinÅ£a sa. ConstruitÄ Ã®n anul 1830, casa are 418 metri pÄtraÅ£i, un birou complet echipat.
Majoritatea pereÅ£ilor sunt din cÄrÄmidÄ, iar casa are 16 ferestre mari. De asemenea, locuinÅ£a are o salÄ de gimnasticÄ, un pian, 1.000 de cÄrÅ£i, o colecÅ£ie de artÄ. Este echipatÄ cu orice, de la lenjerie de pat pÃ¢nÄ la pahare din cristal. Robert Curtis, care are 68 de ani, locuieÅte aici cu pisica sa, Ã®nsÄ vrea ca anul viitor sÄ se mute la ferma sa. Decizia de a se muta este motivatÄ prin argumente financiare, practice, dar Åi morale.
"Pe de o parte, mi se pare greÅit din punct de vedere moral sÄ locuiesc singur, cu o pisicÄ, Ã®ntr-o asemenea casÄ Åi sÄ am Åi o fermÄ", spune el, adÄugÃ¢nd faptul cÄ Åtie mulÅ£i oameni care au probleme financiare mari ce Ã®l Ã®ngrijoreazÄ. "HaideÅ£i sÄ calculÄm. Pentru aceastÄ casÄ din Manhattan trebuie sÄ plÄtesc Ã®ntreÅ£inerea, taxe, utilitÄÅ£ile, asigurarea Åi bineÃ®nÅ£eles ipoteca. De asemenea, mai am Åi cheltuielile legate de casa de la fermÄ. Se adunÄ", a Ã®ncheiat el.

Colliers a mai cÃ¢Åtigat un client pe partea de property management

Descriere detaliata: Compania Colliers International RomÃ¢nia a cÃ¢Åtigat mandatul de property management al portofoliului industrial de 45.000 mp deÅ£inut de GE Capital Real Estate Ã®mpreunÄ cu Helios Phoenix.
Colliers RomÃ¢nia va administra Olympian Parks, douÄ centre industriale Åi logistice Ã®n TimiÅoara Åi BraÅov, care pot gÄzdui companii mici, mijlocii Åi mari, operatori locali sau internaÅ£ionali din domeniul distribuÅ£iei, al producÅ£iei uÅoare sau chiriaÅi care au nevoie de diverse spaÅ£ii de depozitare, cu sau fÄrÄ climatizare.
Proiectul din TimiÅoara are o suprafaÅ£Ä de 27.280 mpÅi a fost livrat pe piaÅ£a Ã®n trimestrul II al acestui an. AceastÄ locaÅ£ie are avantajul de a se afla mai aproape de vestul Europei Åi poate satisface nevoile logisticienilor care opereazÄ la nivel regional. Proiectul situat Ã®n BraÅov se afla la opt km vest de oraÅ, pe E574 Åi oferÄ 17.880 mp de spaÅ£ii de depozitare.
Pe lÃ¢ngÄ aceste douÄ proiecte logistice, Colliers se mai ocupÄ Ã®n cadrul departamentului de Property Management, lansat la Ã®nceputului acestui an, de o clÄdire de birouri de mÄrime medie, dezvoltatÄ de Allianz Å¢iriac. Copmania Colliers este responsabilÄ de relaÅ£ia cu chiriaÅii, subcontractarea serviciilor, controlul bugetului operaÅ£ional, menÅ£inerea Åi Ã®mbunÄtÄÅ£irea performanÅ£ei generale a activelor, precum Åi de serviciile financiare Åi de raportarea cÄtre proprietar.

Noi spaÅ£ii de birouri livrate Ã®n a doua jumÄtate a anului

Descriere detaliata: SuprafaÅ£a totalÄ a spaÅ£iilor de birouri depÄÅeÅte acum douÄ milioane metri pÄtraÅ£i. Stocul de noi spaÅ£ii de birouri creÅte, Ã®n timp ce rata de neocupare Ã®Åi continuÄ trendul descendent. Mai mult de atÃ¢t, estimÄrile aratÄ cÄ, Åi Ã®n viitorul apropiat, vor rÄmÃ¢ne din ce Ã®n ce mai puÅ£ine clÄdiri neocupate.
La sfÃ¢rÅitul lunii septembrie, din punct de vedere al nivelului de livrÄri, stocul spaÅ£iilor moderne de birouri din BucureÅti crescuse cu 3% faÅ£Ä de stocul Ã®nregistrat Ã®n trimestrul anterior, ajungÃ¢nd la 2.094.000 mp, aratÄ ultima analizÄ a companiei de consultanÅ£Ä CB Richard Ellis.
Noile clÄdiri de birouri finisate Ã®n aceastÄ perioadÄ au crescut stocul cu 49.700 mp:
Platinum Business & Convention Center
Golden Blitz OB
Grawe II
Acesta reprezintÄ cel mai ridicat nivel de noi livrÄri din acest an, cu 65% mai mare faÅ£Ä perioada aprilie-iunie. Ãn fazÄ de construcÅ£ie, cu termen estimat de livrare la sfÃ¢rÅitul anului 2011, sunt peste 25.000 mp, Ã®n clÄdiri ca Elite BC, CrystalTower Åi Barbu VÄcÄrescu OB.
Vestea bunÄ este cÄ rÄmÃ¢n din ce Ã®n ce mai puÅ£ine clÄdiri goale. Rata de neocupare a spaÅ£iilor de birouri din BucureÅti Ã®Åi continuÄ trendul descendent, actualmente situÃ¢ndu-se la 15,9%.
âAvÃ¢nd Ã®n vedere faptul cÄ nivelul proiectelor aflate Ã®n proces de construcÅ£ie a scÄzut comparativ cu cel din 2009 Åi 2010, se estimeazÄ cÄ rata de neocupare Ã®Åi va continua trendul descendent", spune Mihaela GÄlÄÅ£anu, Research Analyst Office Agency CBRE RomÃ¢nia.
Nu se Ã®nregistreazÄ schimbÄ majore Ã®n ceea ce priveÅte cererea sau chiria
Perioada iulie-septembrie a Ã®nregistrat cel mai Ã®nalt nivel din acest an, din punct de vedere al numÄrului de tranzacÅ£ii: Ã®n total, s-au tranzacÅ£ionat 87.500 mp. Cererea se situeazÄ Ã®n jurul valorii de 64.600 mp, adicÄ este similarÄ cu cea din aceeaÅi perioadÄ a anului trecut (62.400 mp).
Nivelul chiriei prime nu prezintÄ fluctuaÅ£ii semnificative, rÄmÃ¢nÃ¢nd constant la valoarea de 19.5 euro/mp/lunÄ. Cea mai mare tranzacÅ£ie ca suprafaÅ£Ä Ã®nregistratÄ Ã®n acest trimestru a fost Ã®ncheiatÄ de o instituÅ£ie financiarÄ, care a Ã®nchiriat o suprafaÅ£Ä de 12.900 mp Ã®ntr-o singurÄ clÄdire de birouri.
Cea mai mare activitate de tranzacÅ£ionare a fost Ã®nregistratÄ Ã®n zona centralÄ a BucureÅtiului Åi Nord-Pipera.
Zona centralÄ - s-au tranzacÅ£ionat 27.500 mp, adicÄ 43% din totalul cererii
Nord Pipera - s-au tranzacÅ£ionat 30.100 mp, adicÄ 34% din totalul cererii
Ãn ceea ce priveÅte cererea, sectorul IT&C a fost cel mai activ Ã®n aceastÄ perioadÄ. Cele mai multe companii cu acest domeniu de activitate au decis sÄ rÄmÃ¢nÄ Ã®n locaÅ£ia curentÄ. CÃ¢teva companii au avut posibilitatea de a se extinde, Ã®n timp ce altele au decis renegocierea Åi reÃ®nnoirea termenilor contractuali. DupÄ IT&C, sectorul Serviciilor de Consum Åi Recreere a fost cel mai activ Ã®n ceea ce priveÅte activitatea de Ã®nchiriere, cele mai multe tranzacÅ£ii Ã®ncheiate de acest sector fiind tranzacÅ£ii de relocare.
âCea mai importantÄ perspectivÄ derivÄ din activitatea tranzacÅ£ionalÄ din aceastÄ perioadÄ. DemonstreazÄ cÄ ocupanÅ£ii spaÅ£iilor de birouri au Ã®nceput sÄ ia Ã®n considerare posibilitÄÅ£ile unei viitoare locaÅ£ii Åi cerinÅ£ele pentru o eventualÄ extindere. Se anticipeazÄ cÄ, atÃ¢t timp cÃ¢t activitatea tranzacÅ£ionalÄ este ridicatÄ, acest lucru va Ã®ncuraja chiriaÅii sÄ Ã®Åi formalizeze planurile de relocare", declarÄ analistul CBRE RomÃ¢ia.
Cei 25,000 mp ce urmeazÄ a fi livraÅ£i Ã®n perioada imediat urmÄtoare, precum Åi proiectele anunÅ£ate cu termen de finalizare Ã®n 2012-2013, care Ã®nsumeazÄ peste 200.000 mp, demonstreazÄ cÄ atÃ¢t dezvoltatorii, cÃ¢t Åi proprietarii de birouri sunt, Ã®n continuare, interesaÅ£i sÄ furnizeze spaÅ£ii de birouri de Ã®naltÄ calitate, conchide analiza CB Richard Ellis.

Multe proiecte imobiliare demarate 2006-2008 sunt acum in insolventa

Descriere detaliata: Investitiile realizate in perioada 2005-2008 in terenuri, in vederea dezvoltarii de proiecte imobiliare, vor reprezenta in perioada urmatoare o sursa de proiecte de insolventa, deoarece in actualul context economic acestea nu mai sunt sustenabile, potrivit Casei de Insolventa Transilvania (CITR).
"Un numar tot mai mare de proiecte demarate in perioada 2006-2008 au fost sistate de catre investitori, multi dintre acestia renuntand la dezvoltarea proiectelor inca dintr-o faza incipienta a acestora. De asemenea, investitiile realizate in perioada 2005-2008 in bunuri de natura terenurilor, in speranta dezvoltarii unor proiecte imobiliare, proiecte ce in actualul context economic nu mai sunt sustenabile, vor reprezenta in perioada ce urmeaza o sursa de proiecte de insolventa", a declarat, intr-un comunicat, Andreea Anghelof, managing partner al CITR.
Reprezentantii CITR apreciaza ca alaturi de firmele din sectorul imobiliar, cele din retail au ramas cele mai afectate de insolventa, fenomen care va continua insa si in perioada urmatoare.
"In linie cu tendintele inregistrate in anii precedenti cele mai afectate domenii vor fi si pe viitor retailul si imobiliarele. In cazul sectorului retail, principala dificultate cu care se confrunta companiile aflate in proceduri de insolventa ramane lipsa capitalului circulant pentru finantarea stocurilor, in conditiile unei structuri rigide a costurilor si a unor activitati puternic sezoniere", mentioneaza sursa citata.
Potrivit CITR, veniturile pe metru patrat obtinute de retailerii din Romania continua sa fie la un nivel foarte scazut, la fel ca si marjele de profit care fac fata cu greu cheltuielilor financiare generate de un grad mare de indatorare.
Companiile din sectorul imobiliar, afectate de insolventa
De asemenea, lipsa suportului din partea furnizorilor acestor societati constituie o bariera in derularea activitatilor de retail in cadrul procedurilor de insolventa. Astfel, ca in ultimii ani, atat micile magazine de strada, cat si marile companii de distributie de bunuri de consum au fost afectate de insolventa.
Printre principalele cauze care genereaza problemele pentru firmele de retail si cele imobiliare se numara lipsa de finantare, precum si scaderea puterii de consum a populatiei si a cererii de imobile.
"In aria industriilor, pe de alta parte, sunt relativ putine nume sonore aflate in insolventa, in conditiile in care managerii unor astfel de companii se tem in mod nejustificat ca asocierea marcii lor cu procedura insolventei le-ar putea afecta pozitia pe piata. Totusi, si sectorul industiilor este afectat de efectele crizei financiare, insa acesta prezinta un avantaj fata de alte sectoare - accesul companiilor care activeaza in industrii la reesalonarea creditelor este mai facila decat a companiilor care activeaza in domenii precum retailul. Se ajunge astfel la intarzierea declansarii unor proceduri de restructurare a companiilor, extrem de necesare de multe ori", se mentioneaza in comunicat.
Potrivit reprezentantilor CITR, in prezent cele mai atractive companii pentru investitori par a fi cele care activeaza in industrii. Un motiv evident in acest sens il constituie castigurile mai sigure si mai rapide decat in real estate, domeniu care a fost surclasat la acest capitol.
"Investitorii interesati de domeniul industriilor se impart de cele mai multe ori in doua categorii, pe de-o parte sunt cei care intentioneaza sa isi repozitioneze propriul business pe piata printr-o achizitie de active ale unor companii cu dificultati financiare, iar pe de alta parte sunt cei care urmaresc valorificarea activelor cumparate intr-un viitor cat mai apropiat achizitiei respective", se mai spune in comunicat.
CITR detine birouri in Bucuresti, Cluj, Alba Iulia, Arad, Brasov, Iasi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Timisoara, din portofoliul companiei facand parte companii precum Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iasi. CITR a gestionat pana in prezent un numar aproximativ de 500 de dosare de insolventa sau lichidare voluntara, la nivelul intregii tari.

CÃ¢t te costÄ sÄ fii chiriaÅ Ã®ntr-un ansamblu rezidenÅ£ial

Descriere detaliata: Accesul tot mai greu la credite Åi reducerea constantÄ a chiriilor le-a cam scos din plan romÃ¢nilor achiziÅ£ia unei locuinÅ£e. Tot mai mulÅ£i s-au Ã®mpÄcat cu ideea de a sta cu chirie.
Ansamblurile rezidenÅ£iale dedicate exclusiv Ã®nchirierii sunt o raritate. "Dintr-o astfel de investiÅ£ie Ã®Å£i recuperezi banii Ã®n 18-20 de ani, deoarece chiriile sunt mici", explicÄ omul de afaceri Liviu Toader, unul dintre puÅ£ini investitori care a dezvoltat un astfel de proiect, West Gate Studios din cartierul Militari (din CapitalÄ). "La noi, s-a justificat aceastÄ investiÅ£ie, Ã®n contextul unui mix de clÄdiri, un orÄÅel. Complexul este dedicat tinerilor la Ã®nceput de carierÄ", a precizat acesta pentru revista "Capital".
PuÅ£ini sunt Åi dezvoltatorii care aleg sÄ Ã®ncaseze bani prin Ã®nchirierea locuinÅ£elor construite, dar pentru care nu gÄsesc cumpÄrÄtori, deoarece prin Ã®nchiriere locuinÅ£ele se uzeazÄ. DacÄ dezvoltatorul vrea sÄ o vÃ¢ndÄ ulterior Åi nu celor care au Ã®nchiriat-o este nevoit fie sÄ investeascÄ pentru a o renova, fie sÄ accepte un preÅ£ mai mic.
Cine stÄ cu chirie Ã®ntr-un ansamblu rezidenÅ£ial
"Ãnchirierea locuinÅ£elor nevÃ¢ndute este, Ã®nsÄ, o soluÅ£ie bunÄ, mai ales pe termen lung, deoarece dezvoltatorul Åi-ar reduce costurile administrative. Spre exemplu, dacÄ a vÃ¢ndut doar 10%-15% din locuinÅ£ele unei scÄri de bloc, el va avea costuri cu Ã®ncÄlzirea aferente Ã®ntregii scÄri. Ãn acelaÅi timp, dacÄ alege sÄ Ã®nchirieze o parte dintre locuinÅ£e, va creÅte gradul de ocupare al ansamblului, ceea ce ar putea sÄ-l facÄ mai atractiv pentru un potenÅ£ial cumpÄrÄtor", sunt de pÄrere reprezentaÅ£ii companiei de consultanÅ£Ä imobiliarÄ Coldwell Banker Affiliates of Romania.
LocuinÅ£ele din ansamblurile rezidenÅ£iale au cÃ¢teva avantaje deloc de ignorat: totul este nou, sunt construite sÄ reziste la cutremure puternice, unele se aflÄ Ã®n zone cu mult spaÅ£iu verde, sunt amenajate modern Åi au locuri de parcare.
Potrivit Alexandrei SrÃ¢mbenschi, care se ocupÄ de vÃ¢nzarea locuinÅ£elor din ansamblul rezidenÅ£ial InCity (cartierul rezidenÅ£ial Vitan), cei care ajung totuÅi sÄ stea cu chirie Ã®ntr-un apartament situat Ã®ntr-un imobil nou au Ã®n plan sÄ o Åi cumpere Ã®ntr-un an sau doi, cÃ¢nd sperÄ sÄ poatÄ accesa un credit ipotecar.
Pentru aceÅtia chiria este un fel de ratÄ. Ãn acest caz, banii plÄtiÅ£i lunÄ de lunÄ din postura de chiriaÅ se scad din valoarea apartamentului.
AtenÅ£ie, Ã®nsÄ, pentru cÄ unii dezvoltatori fac asta doar pentru locuinÅ£ele achiziÅ£ionate Ã®n prima jumÄtate de an.
Mai ieftin Ã®n casele vechi
DiferenÅ£a la chirie dintre o locuinÅ£Ä situatÄ Ã®ntr-un imobil vechi Åi una Ã®ntr-un ansamblu rezidenÅ£ial nou este micÄ doar Ã®n cazul garsonierelor. Un studio din complexul rezidenÅ£ial Lacul Morii poate fi Ã®nchiriat Åi cu 200 de euro/lunÄ, Ã®n timp ce dezvoltatorul romÃ¢n Impact oferÄ Ã®n ansamblul Greenfield din BÄneasa posibilitatea Ã®nchirierii unei garsoniere de cÄtre studenÅ£i Åi masteranzi cu 250 euro lunar. Chiria medie pentru o astfel de locuinÅ£Ä Ã®ntr-un cartier precum Drumul Taberei sau Vitan se situeazÄ la circa 200-250 de euro. Apartamentele cu douÄ sau trei camere pot fi Ã®nchiriate cu sume Ã®ncepÃ¢nd de la 450 de euro Ã®n sus.
Ãn blocurile ridicate de Impact Ã®n BÄneasa, Ã®nchirierea unei locuinÅ£e cu douÄ camere, nemobilatÄ Åi neutilatÄ, costÄ Ã®ntre 1.840 lei Åi 2.250 lei pe lunÄ. DacÄ o vrei la cheie, cu mobilÄ Åi electrocasnice, trebuie sÄ mai adaugi pÃ¢nÄ la 800 de lei. Chiria pentru un apartament cu trei camere Ã®ntr-un imobil nou porneÅte de la circa 850 de euro Åi poate ajunge 1.100 de euro, pentru o locuinÅ£Ä din zona Lacul Tei.

UÅor dezgheÅ£ imobiliar. Vine iar Ã®ngheÅ£ul?

Descriere detaliata: NumÄrul proprietÄÅ£ilor imobiliare vÃ¢ndute Ã®n primele nouÄ luni a crescut cu 8% faÅ£Ä de aceeaÅi perioadÄ din 2010. SpecialiÅtii spun Ã®nsÄ cÄ trendul se va schimba.
DupÄ ce Ã®n intervalul 2007-2010 numÄrul tranzacÅ£iilor imobiliare a scÄzut susÅ£inut de la un an la altul, Ã®n 2011 s-a consemnat o creÅtere. Ãn primele nouÄ luni ale acestui an s-au Ã®nregistrat 281.825 de tranzacÅ£ii, cu 8% mai mult faÅ£Ä de aceeaÅi perioadÄ din 2010, potrivit datelor Uniunii NaÅ£ionale a Notarilor Publici. SpecialiÅtii din domeniu spun cÄ aceastÄ creÅtere nu reprezintÄ Ã®nsÄ o revenire a pieÅ£ei imobiliare Åi, mai mult, cÄ ar trebui sÄ ne aÅteptÄm, Ã®n continuare, la âce este mai rÄu" deoarece climatul economic nu s-a Ã®mbunÄtÄÅ£it.
âAceastÄ creÅtere uÅoarÄ nu semnificÄ nimic. Volumele sunt asemÄnÄtoare cu cele din 2010, nu putem spune cÄ avem tranzacÅ£ii precum Ã®n perioada de boom - 500.000 de proprietÄÅ£i imobiliare vÃ¢ndute. Nu vom vedea semne de revenire ale pieÅ£ei imobiliare nici Ã®n 2012. Suntem Ã®ntr-un moment de mare incertitudine", a declarat Radu ZiliÅteanu, analist imobiliar. O creÅtere de 8% a volumului de tranzacÅ£ii nu Ã®nseamnÄ o revenire a pieÅ£ei nici pentru Ruxandra Cleciu, preÅedinte al companiei imobiliare Neocasa. Ea a subliniat faptul cÄ aceastÄ creÅtere este nesemnificativÄ.
ExecutÄrile silite impulsioneazÄ piaÅ£a
Un motiv pentru care numÄrul tranzacÅ£iilor imobiliare a crescut Ã®n acest an este numÄrul tot mai mare al proprietÄÅ£ilor executate silit scoase la licitaÅ£ie, este de pÄrere Adrian Crivii, preÅedinte al companiei de consultanÅ£Ä Darian. ProprietÄÅ£ilor imobiliare scoase la licitaÅ£ie sunt atractive, avÃ¢nd Ã®n vedere cÄ preÅ£urile de pornire Ã®n licitaÅ£ie sunt mai mici cu pÃ¢nÄ la 40% faÅ£Ä de valoarea lor de piaÅ£Ä. Iar dacÄ proprietatea nu se vinde, sunt operate noi ajustÄri de preÅ£. Ãn ceea ce priveÅte evoluÅ£ia pieÅ£ei imobiliare Ã®n urmÄtoarea perioadÄ, Adrian Crivii se aÅteaptÄ la âun dezastru Ã®n acest sector, deorece bÄncile nu mai finanÅ£eazÄ".
DupÄ creÅterea Ã®nregistratÄ Ã®n primele nouÄ luni pe piaÅ£a imobiliarÄ, specialiÅtii se aÅteaptÄ la un regres Ã®n ultimul trimestru din 2011. âAnul acesta volumul tranzacÅ£iilor imobiliare a crescut faÅ£Ä de 2010. Dar din septembrie lucrurile nu mai stau la fel. Motivele ar putea fi modificÄrile impuse de Banca NaÅ£ionalÄ a RomÃ¢niei, cursul valutar Ã®n creÅtere, frica simÅ£itÄ de oricine. Este o situaÅ£ie incertÄ, toatÄ lumea se aÅteaptÄ la o crizÄ iminentÄ. DupÄ patru ani de crizÄ, oamenii Åi-au golit sacul de economii. Nu sunt foarte siguri cÄ mai pot plÄti. Este o situaÅ£ie criticÄ peste tot", a afirmat Ruxandra Cleciu.

RA-APPS scapÄ de taxele pentru spaÅ£iile instituÅ£iilor

Descriere detaliata: OrdonanÅ£a de vÃ¢nzare a locuinÅ£elor RA-APPS va modifica Åi Codul Fiscal. Mai multe ministere nu pot plÄti aceste taxe, pentru cÄ "nu au suficiente credite aprobate cu aceastÄ destinaÅ£ie de la bugetul de stat".
Guvernul va degreva instituÅ£iile publice de obligaÅ£ia achitÄrii impozitelor Åi taxelor locale pentru spaÅ£iile ocupate Åi va scuti Åi Regia Patrimoniului Protocolului de Stat de plata acestor taxe, relevÄ ordonanÅ£a de urgenÅ£Ä privind vÃ¢nzarea locuinÅ£elor RA-APPS, document obÅ£inut de Mediafax.
ObligaÅ£ia achitÄrii acestor taxe locale de cÄtre instituÅ£iile publice care ocupÄ spaÅ£ii din proprietatea privatÄ a statului administrate de cÄtre Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a fost introdusÄ de Guvern Ã®n vara acestui an. Decizia a fost luatÄ dupÄ ce oficialii RA-APPS au transmis Executivului cÄ Regia are probleme financiare determinate de criza economicÄ Åi este obligatÄ sÄ Ã®Åi restrÃ¢ngÄ cheltuielile.
PÃ¢nÄ la acea datÄ, aceste cheltuieli erau suportate din veniturile proprii ale Regiei, totalul facturii lunare pentru locuinÅ£ele Ã®nchiriate instituÅ£iilor publice Åi demnitarilor fiind de cinci milioane lei.
InstituÅ£iile primeau banii de la stat Åi-i transferau Regiei
Aceste sume urmau sÄ fie primite de cÄtre instituÅ£iile publice de la bugetul de stat Åi transferate Regiei, spre a fi achitate cÄtre bugetele locale.
"Transferul acestor sume din bugetul de stat cÄtre bugetul local nu are fundament economic, drept pentru care se propune reintroducerea scutirii RA-APPS de la plata impozitelor Åi taxelor locale pentru spaÅ£iile atribuite. PrecizÄm cÄ aceastÄ scutire a mai fost prevÄzutÄ Ã®n Codul Fiscal Ã®n 2006", se aratÄ Ã®n ordonanÅ£Ä.
AcelaÅi document relevÄ cÄ, deÅi ministerele erau obligate sÄ achite aceste impozite de mai mult de un an, existÄ instituÅ£ii publice care nu pot plÄti aceste taxe aferente imobilelor, motivÃ¢nd cÄ nu au suficiente credite aprobate cu aceastÄ destinaÅ£ie de la bugetul de stat, iar Ministerul FinanÅ£elor, solicitat sÄ lÄmureascÄ situaÅ£ia, "Ã®Åi declinÄ orice competenÅ£Ä" Ã®n aceastÄ problemÄ.
Ãn consecinÅ£Ä, ordonanÅ£a de vÃ¢nzare a locuinÅ£elor RA-APPS va modifica Åi Codul Fiscal, stabilind cÄ nu se datoreazÄ impozit pentru clÄdirile aflate Ã®n domeniul privat al statului Åi Ã®n administrarea Regiei. RA-APPS va fi scutitÄ Åi de la plata impozitului pe terenurile aferente acestor clÄdiri.
HotÄrÃ¢rea de Guvern aprobatÄ anul trecut stabileÅte cÄ spaÅ£iile administrare de RA-APPS, aflate Ã®n proprietatea privatÄ a statului, sunt atribuite cÄtre ministere, autoritÄÅ£i Åi instituÅ£ii publice centrale Åi locale, precum Åi cÄtre unitÄÅ£ile din subordinea ministerelor, iar costurile Ã®nchirierii includ obligatoriu Åi contravaloarea impozitelor Åi taxelor locale.
Anul trecut, 36 de instituÅ£ii refuzau sÄ plÄteascÄ
Un document guvernamental prezentat de Mediafax la sfÃ¢rÅitul anului trecut indica Ã®nsÄ cÄ un numÄr de 36 ministere, agenÅ£ii guvernamentale Åi alte instituÅ£ii publice, inclusiv Ministerul FinanÅ£elor, refuzÄ sÄ achite pentru spaÅ£iile din proprietatea privatÄ a statului pe care le ocupÄ impozitele Åi taxele locale aferente, cuprinse Ã®ntre 554 Åi 60.000 lei lunar, invocÃ¢nd lipsa banilor.
Potrivit acestui document, din totalul celor 76 de acte adiÅ£ionale la contracte pregÄtite de cÄtre Regie pentru ca instituÅ£iile publice sÄ preia obligaÅ£ia de platÄ lunarÄ a impozitelor Åi taxelor locale aferente spaÅ£iilor ocupate Ã®n BucureÅti, doar 40 de acte erau semnate pÃ¢nÄ la acea datÄ, deoarece restul instituÅ£iilor au refuzat sÄ Ã®Åi asume aceste cheltuieli invocÃ¢nd Ã®n principal lipsa banilor.
Ministerul Economiei ar fi trebuit sÄ plÄteascÄ 60.141 lei lunar pentru imobilul din Ion CÃ¢mpineanu
Pe lista instituÅ£iilor care nu au semnat, nu au rÄspuns sau au transmis obiecÅ£ii la solicitarea RA-APPS de achitare a cheltuielilor, anexatÄ documentului, figureazÄ atÃ¢t ministere, cÃ¢t Åi agenÅ£ii guvernamentale sau alte instituÅ£ii publice, printre care Ministerul FinanÅ£elor (cu un cost total al Ã®nchirierii de 1.907 lei lunar, pentru spaÅ£ii din strada Mendeleev 34 Åi PiaÅ£a Walter MÄrÄcineanu 1-3), Ministerul Afacerilor Externe (un total de 5.991 lei lunar, strada Mihai Eminescu 102-104 Åi strada PolonÄ 8), Ministerul Muncii (1.191 lei lunar, PiaÅ£a Walter MÄrÄcineanu 1-3), Ministerul Agriculturii (1.105 lei lunar, bulevardul Carol 12), Ministerul Economiei (60.141 lei lunar, strada Ion CÃ¢mpineanu 16), Ministerul Culturii (554 lei lunar, Ion CÃ¢mpineanu 3A), AgenÅ£ia NaÅ£ionalÄ de Administrare FiscalÄ (un total de 2.190 lei lunar, strada PolonÄ 1-5), Departamentul pentru LuptÄ AntifraudÄ (1.682 lei lunar, bulevardul Regina Elisabeta 3), Oficiul NaÅ£ional de Prevenire Åi Combatere a SpÄlÄrii Banilor (15.479 lei lunar, strada General Florescu 1), Inspectoratul Teritorial de MuncÄ BucureÅti (3.677 lei lunar, Ion CÃ¢mpineanu 3A), DirecÅ£ia GeneralÄ de PoliÅ£ie (641 lei lunar, PiaÅ£a Walter MÄrÄcineanu 1-3), Autoritatea NaÅ£ionalÄ de Reglementare Ã®n Domeniul Energiei (1.926 lei lunar, Calea Victoriei 118).
Pe listÄ mai figureazÄ Institutul RevoluÅ£iei RomÃ¢ne Decembrie 1989 (4.580 lei lunar, PiaÅ£a Rosetti 33), AgenÅ£ia de PlÄÅ£i Åi IntervenÅ£ie pentru AgriculturÄ (un total de 10.976 lei lunar, PiaÅ£a Rosetti 4), Institutul European (2.242 lei lunar, bulevardul Regina Elisabeta 7-9), AgenÅ£ia NaÅ£ionalÄ de Resurse Minerale (6.150 lei lunar, strada Mendeleev 34), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (8.096 lei lunar, strada Alecu Russo 13-19), Autoritatea ElectoralÄ PermanentÄ (623 lei lunar, strada Ion CÃ¢mpineanu 20), Åcoala NaÅ£ionalÄ de Studii Politice Åi Administrative-SNSPA (un total de 718 lei lunar, bulevardul Nicolae BÄlcescu 17-19 Åi PiaÅ£a Walter MÄrÄcineanu 1-3), Oficiul InformaÅ£iilor Secrete de Stat (27.212 lei lunar, strada MureÅ 4), Consiliul ConcurenÅ£ei (28.101 lei lunar, PiaÅ£a Presei Libere), Consiliul pentru Combaterea DiscriminÄrii (1.876 lei lunar, PiaÅ£a Walter MÄrÄcineanu 1-3).
Ministerul FinanÅ£elor a susÅ£inut atunci cÄ actele adiÅ£ionale primite de la RA-APPS privind preluarea obligaÅ£iei de achitare a taxelor locale aferente spaÅ£iilor ocupate sunt "Ã®n curs de semnare", urmÃ¢nd ca ministerul sÄ Ã®Åi achite impozitele.

Omul care a adus Vertu Ã®n RomÃ¢nia a eÅuat Ã®n imobiliare

Descriere detaliata: Ãn luna aprilie a acestui an, firma de imobiliare care face parte din grupul Novicio, cea care a adus Vertu Ã®n RomÃ¢nia Ã®n 2008 Åi-a cerut insolvenÅ£a, iar Tribunalul BucureÅti a acceptat cererea.
Firma Novicio Investments Division SRL, parte a Novicio Group, a depus o cerere de intrare Ã®n insolvenÅ£Ä la Tribunalul BucureÅti, cerere acceptatÄ la data de 6 aprilie, cÃ¢nd s-a dispus dechiderea procedurii de insolvenÅ£Ä. Tot atunci, Tribunalul a numit ca administrator judiciar compania RVA Insolvency SPECIALISTS SPRL.
Firma Novicio Group este cunoscutÄ pe piaÅ£a localÄ prin Novicio Luxury Division, care a adus Ã®n 2008 Ã®n RomÃ¢nia telefoanele de lux Vertu. Din grup mai fac parte Åi firmele Novicio Tech Division, prin care deÅ£ine site-ul www.funnybox.ro Åi Novicio Media Division, prin care este editatÄ revista Spy. JumÄtate din acÅ£iunile firmei Novicio Investments Division sunt deÅ£inute de Nicole Saikaly Åi Ahmed Iftikhar, cetÄÅ£ean englez, de origine pakistanezÄ, potrivit datelor din Monitorul Oficial.
Cei doi intenÅ£ionau sÄ construiascÄ un mini-proiect format dintr-un bloc cu spaÅ£ii comerciale Åi opt vile P+1 Ã®n satul TÄtÄreni din comuna Blejoi din judeÅ£ul Prahova. Terenul pe care s-au ridicat construcÅ£iile era proprietatea lui Georges Saikaly, iar finanÅ£area pentru proiect a fost asiguratÄ prin societatea Adderley Davis din Emiratele Arabe Unite, Ã®n valoare de 4,15 milioane lei, se aratÄ Ã®n planul de reorganizare disponibil pe site-ul RVA.
Din cele opt vile au fost construite doar Åase Åi blocul de locuinÅ£e, acestea aflÃ¢ndu-se Ã®n diverse stadii de execuÅ£ie. Doar o singurÄ vilÄ este finalizatÄ Ã®n totalitate, iar restul de cinci au un grad de finalizare de 82%. Ãn ceea ce priveÅte blocul de locuinÅ£e Åi spaÅ£ii comerciale, acesta este finalizat Ã®n proporÅ£ie de 76%. Dar, turnura pe care piaÅ£a imobiliarÄ a luat-o din cauza crizei a dus la imposibilitatea firmei de a valorifica prin vÃ¢nzÄri sau antecontracte locuinÅ£ele.
La data de 31 martie, firma avea datorii Ã®n valoare de 5,44 milioane lei (aprox. 1,29 mil. euro), din care 76% reprezintÄ Ã®mprumutul de de la Adderley Davis de 4,15 milioane lei.
Planul de reorganizare aratÄ cÄ Novicio Investments Division va continua lucrÄrile de construcÅ£ie Åi va valorifica prin Ã®nchiriere locuinÅ£ele, pentru plata datoriilor cÄtre creditori Ã®n proporÅ£ie de 100%.

Vrei casÄ ieftinÄ? Fiscul scoate din nou la vÃ¢nzare locuinÅ£ele lui NegoiÅ£Ä

Descriere detaliata: DupÄ ce la finele lunii trecute Fiscul a reuÅit sÄ vÃ¢ndÄ, prin licitaÅ£ie, doar un sfert din locuinÅ£ele sechestrate de la deputatul PSD Robert NegoiÅ£Ä, acum DirecÅ£ia GeneralÄ a FinanÅ£elor Publice Ilfov reia licitaÅ£ia pentru cele 36 de locuinÅ£e nevÃ¢ndute.
PreÅ£urile pornesc de la 14.500 de euro, Ã®n cazul garsonierelor, Åi ajung la 40.750 de euro pentru apartamentele cu patru camere.
PreÅ£urile sunt reduse cu 50% Åi nu conÅ£in TVA.
Pentru a putea particpa la licitaÅ£ie, persoanele interesate trebuie sÄ depunÄ dosarul de participare pÃ¢nÄ cel mai tÃ¢rziu la data de 29 noiembrie, licitaÅ£ia urmÃ¢nd a avea loc pe data de 30 noiembrie.
La licitaÅ£ia anterioarÄ Fiscul a vÃ¢ndut 13 apartamente la o valoare de 358.236 euro plus TVA (1,551 milioane lei) Åi Åase locuri de parcare la o valoare ce Ã®nsumeazÄ 8.556 euro plus TVA ( 37.047 lei).
Pe lÃ¢ngÄ cele 36 de locuinÅ£e, dintre care una se aflÄ Ã®n construcÅ£ie, stadiu "la roÅu", pe lista ANAF mai apar Åi cÃ¢teva zeci de locuri de parcare Åi un teren cu o suprafaÅ£Ä de 812,7 mp situat Ã®n localitatea Voluntari.
Toate apartamentele scoase la vÃ¢nzare se aflÄ Ã®n complexul imobiliar Confort City, din PopeÅti Leordeni, la periferia Capitalei.

RomÃ¢nia, al Åaselea avans anual din UE al activitÄÅ£ii din construcÅ£ii, Ã®n

Descriere detaliata: Activitatea sectorului de construcÅ£ii din RomÃ¢nia a crescut Ã®n septembrie cu 2,8% faÅ£Ä de aceeaÅi lunÄ din 2010, Ã®n condiÅ£ile Ã®n care, Ã®n zona euro, avansul a fost de 0,4%, iar la nivelul blocului comunitar de 0,6%, aratÄ datele publicate joi de Eurostat.
Cele mai importante creÅteri anuale au fost Ã®nregistrate Ã®n septembrie Ã®n Polonia (17,1%), Suedia (6,3%) Åi Olanda (5,2%), cele mai mari scÄderi consemnÃ¢ndu-se Ã®n Slovenia (-17%), Bulgaria (-11,5%) Åi Portugalia (-10%).
Raportat la luna august 2011, construcÅ£iile au crescut Ã®n RomÃ¢nia cu 1,3%, faÅ£Ä de un declin de 1,3% Ã®n zona euro Åi de 1% la nivelul blocului comunitar.
CreÅteri mai mari s-au Ã®nregistrat Ã®n Slovenia, de 7,8%, Polonia (4,1%) Åi Slovacia (3,9%), scÄderi importante consemnÃ¢ndu-se Ã®n FranÅ£a (-5,8%), Portugalia (-5,1%) Åi Marea Britanie (-2,3%).
Eurostat a prezentat date privind sectorul construcÅ£iilor Ã®n septembrie pentru 13 state membre UE.

PiaÅ£a chiriilor din Deva, impulsionatÄ de companiile care lucreazÄ la autostr

Descriere detaliata: Cel mai sÄnÄtos segment al pieÅ£ei imobiliare din Deva este cel al Ã®nchirierilor. Companiile care se ocupÄ de lucrÄrile la autostrada Deva-Sibiu au impulsionat acest sector, astfel cÄ preÅ£ul de Ã®nchiriere al apartamentelor nu a scÄzut Ã®n ultimii doi ani. SituaÅ£ie care nu vizeazÄ Åi alte segmente ale pieÅ£ei imobiliare.
Lucrurile rÄmÃ¢n neschimbate pe piaÅ£a imobiliarÄ din Deva: numÄrul tranzacÅ£iilor de apartamente nu este prea ridicat, iar terenurile vÃ¢ndute prin intermediul agenÅ£iilor nu mai sunt la fel de multe ca altÄ datÄ. Ãn schimb, lucrÄrile susÅ£inute de Ministerul Transporturilor nu numai cÄ cresc numÄrul locurilor de muncÄ disponibile, dar ajutÄ Åi alte sectoare.
âSe fac mult mai multe Ã®nchirieri datoritÄ firmelor care au contractat lucrÄri la autostrada Ã®nceputÄ Ã®n zonÄ. Firmele acestea Ã®Åi aduc angajaÅ£i din alte oraÅe, ceea ce se traduce prin multe apartamente de Ã®nchiriat. Dar din punct de vedere al apartamentelor vÃ¢ndute, lucrurile nu s-au schimbat faÅ£Ä de anul trecut", declarÄ Florin NegoiÅ£Ä, managerul agenÅ£iei imobiliare Info Casa.
Programul Prima CasÄ este privit cu ochi buni Ã®n Deva
Programul Prima CasÄ este cel care mai ridicÄ numÄrul tranzacÅ£iilor de apartamente, mai ales Ã®n ultima perioadÄ, deoarece existÄ clienÅ£i care sunt speriaÅ£i de gÃ¢ndul cÄ acest program susÅ£inut de stat s-ar putea Ã®ncheia.
âSunt mulÅ£i tineri care se hotÄrÄsc acum sÄ facÄ pasul de a-Åi cumpÄra o locuinÅ£Ä, deÅi nu sunt presaÅ£i de conjuncturÄ. Ãn schimb, aceÅtia se gÃ¢ndesc cÄ la anul s-ar putea sÄ nu mai existe programul guvernamental, care la momentul acesta este cel mai bun program de creditare", susÅ£ine administratorul unei agenÅ£ii imobiliare din Deva.
âCumpÄrÄtorul care achitÄ printr-un credit porneÅte, dupÄ el, un Ã®ntreg domino: banii de la bancÄ se duc la vÃ¢nzÄtor, iar acesta achitÄ cu bani cash Ã®ntr-o viitoare tranzacÅ£ie. JumÄtate dintre tranzacÅ£iile Ã®ncheiate prin agenÅ£ia noastrÄ se fac prin programul Prima CasÄ, iar restul este reprezentat de clienÅ£ii cu bani cash Åi cei care apeleazÄ la alte tipuri de credite", spune reprezentantul Info Casa.
Apartamente amplasate central: 650-700 euro/mp
Apartamente situate spre marginea oraÅului: 500 euro/mp
âÃn ultimul timp, am observat o devalorizare anualÄ a apartamentelor, cu aproximativ 10-12%. Prognoza noastrÄ este cÄ scÄderea preÅ£ului va continua, probabil Ã®n acelaÅi ritm", adaugÄ reprezentantul Info Casa.
Terenurile, cea mai sigurÄ investiÅ£ie
Acum mulÅ£i ani, terenurile reprezentau o modalitate de a face profit. Pentru cei cu mai puÅ£in simÅ£ al aventurii, un lot de teren reprezenta locul unei viitoare case. Ãn schimb, Ã®n ultima perioadÄ, consultanÅ£ii imobiliari din Deva au observat cÄ a crescut numÄrul clienÅ£ilor care nu doresc altceva decÃ¢t sÄ Ã®Åi plaseze banii Ã®ntr-un teren, deoarece pare cea mai sigurÄ investiÅ£ie.
âInstabilitatea economicÄ, precum Åi zvonurile privind soarta bÄncilor, fac ca lumea sÄ scoatÄ banii din conturile de economii Åi sÄ cumpere ceva ce considerÄ cÄ se devalorizeazÄ greu. ClienÅ£ii aceÅtia cautÄ terenuri sau case bine poziÅ£ionate, eventual apartamente pe care le pot Ã®nchiria contra unui preÅ£ bun", susÅ£ine managerul Florin NegoiÅ£Ä.
Sunt relativ puÅ£ine terenuri bune pentru construcÅ£ii, deoarece Deva are niÅte caracteristici aparte: Ã®ntr-o parte este lunca MureÅului, o zonÄ inundabilÄ, unde nu sunt condiÅ£ii propice pentru a ridica o fundaÅ£ie, iar Ã®n cealaltÄ parte a oraÅului, sunt dealuri, multe loturi Ã®n pantÄ, adicÄ iar niÅte condiÅ£ii destul de grele pentru construit.
âÃn cele mai bine cotate zone, existÄ terenuri scoase la vÃ¢nzare pentru 400-500 euro/mp. Un teren ca acesta costa, acum trei ani, circa 1.000 euro/mp. Ãn zonele mai slabe, spre lunca MureÅului sau pe dealuri, se pot gÄsi terenuri cu utilitÄÅ£i, cu un preÅ£ Ã®ntre 30 Åi 50 euro/mp", exemplificÄ reprezentantul Info Casa.
Nu existÄ Ã®ndeajuns de multe apartamente pentru a acoperi cererea
âCele mai cÄutate rÄmÃ¢n garsonierele, urmate de apartamentele cu douÄ camere. ExistÄ diferenÅ£e notabile Ã®ntre apartamentele amplasate central Åi cele situate spre marginea oraÅului. DeÅi conteazÄ foarte mult Åi aspectul apartamentului, cartierul poate modifica chiar Åi cu 30% preÅ£ul de Ã®nchiriere", spune administratorul unei agenÅ£ii imobiliare din Deva.
GarsonierÄ - Ã®ntre 100 Åi 150 euro/lunÄ
Apartament cu douÄ camere - Ã®ntre 150 Åi 200 euro/lunÄ
Apartament cu trei camere - Ã®n jur de 300 euro/lunÄ
âNu s-au modificat chiriile faÅ£Ä de anul trecut, nici faÅ£Ä de acum doi ani. Ãn schimb, preÅ£ul este stabilit Ã®n euro, iar acesta a crescut faÅ£Ä anii trecuÅ£i", Ã®ncheie managerul Info Casa.

Cartierul Timpuri Noi â explozie de preÅ£uri Ã®n aÅteptarea noului magazin IK

Descriere detaliata: Cartierul Timpuri Noi a fost Ã®ntotdeauna unul bine cotat, pentru o zonÄ muncitoreascÄ. Ãn apropiere de Unirea, acesta s-a dezvoltat ca un important centru universitar. Acum, este Ã®n proces de a deveni Åi o importantÄ zonÄ comercialÄ, dupÄ ce IKEA Åi-a anunÅ£at intrarea Ã®n cartier cu al doilea magazin din RomÃ¢nia. AÅadar, preÅ£urile au crescut Ã®n ultimele luni, spre surprinderea clienÅ£ilor Åi a agenÅ£ilor imobiliari.
Proprietarii din Timpuri Noi au Ã®ncercat sÄ speculeze puternic dezvoltarea economicÄ a zonei. AÅadar, preÅ£ul apartamentelor cu douÄ camere a rÄmas, chiar Åi Ã®n aceastÄ perioadÄ, la 80.000 euro. TotuÅi, piaÅ£a nu permite un asemenea nivel, motiv pentru care cei care chiar vor sÄ vÃ¢ndÄ, trebuie sÄ fie maleabili la negocieri.
âChiar dacÄ preÅ£urile pornesc de la 80.000 euro, se tranzacÅ£ioneazÄ real pe piaÅ£Ä la 70.000 euro, poate puÅ£in mai mult. Oricum, pÃ¢nÄ Ã®n 75.000 euro. SuprafeÅ£ele, pentru aceste apartamente, sunt cuprinse Ã®ntre 52 Åi 55 mp.", aratÄ oficialii Master Imobiliare.
ClienÅ£ii care plÄtesc cu cash cautÄ chilipiruri
Acest prag este justificat prin faptul cÄ mulÅ£i dintre clienÅ£i plÄtesc prin creditul Prima CasÄ. TotuÅi, numÄrul celor care aleg sÄ achite cu cash nu este deloc neglijabil. Este vorba despre o categorie aparte, care cumpÄrÄ pentru a Ã®nchiria.
âSunt mulÅ£i clienÅ£i care cumpÄrÄ cu cash, Ã®n general cei care achiziÅ£ioneazÄ apartamente ca Åi investiÅ£ie, pentru cÄ acolo sunt trei facultÄÅ£i private foarte populare. AceÅtia vor sÄ negocieze cÃ¢t mai mult la preÅ£, nu sunt dispuÅi sÄ plÄteascÄ nici 70.000 euro, vÃ¢neazÄ ofertele. DacÄ gÄsesc pe cineva care sÄ aibÄ nevoie urgentÄ de bani, se negociazÄ la sÃ¢nge.", continuÄ oficialii Master Imobiliare.
âOferta e foarte mare, iar cererile cu preÅ£uri foarte mici, puÅ£inii clienÅ£i din piaÅ£Ä cautÄ chilipiruri. AdicÄ investitorii oferÄ maximum 65.000 euro, iar proprietarii cer sume care variazÄ Ã®ntre 75.000-80.000 euro, ba chiar 100.000 euro, Åi nu toÅ£i sunt dispuÅi la negociere.", spune un oficial al Exces Imobiliare.
CondiÅ£iile actuale ale pieÅ£ei au Ã®ncurajat proprietarii sÄ scumpeascÄ cu 5%
Date fiind aceste tensiuni dintre clienÅ£i Åi proprietari, Ã®n ultimele luni, tranzacÅ£iile din Timpuri Noi au fost greoaie. Lucrurile s-au schimbat Ã®nsÄ odatÄ cu venirea toamnei. Iar semnalele date recent de BNR, care trage spre micÅorarea dobÃ¢nzilor, au Ã®ncurajat Åi mai mult clienÅ£ii.
âClienÅ£ii sunt foarte informaÅ£i. Ãnainte sÄ scoatÄ anunÅ£ul la publicitate, analizeazÄ personal piaÅ£a. Cu toÅ£ii vor sÄ negocieze Åi astfel sÄ obÅ£inÄ un preÅ£ bun, din care sÄ plÄteascÄ Åi ei, la rÃ¢ndul lor, comisioane Åi aÅa mai departe Åi sÄ mai rÄmÃ¢nÄ Åi cu ceva bani. Dar acest lucru este tot mai greu, proprietarii au scumpit apartamentele cu aproximativ 5% faÅ£Ä de perioada de varÄ. Ne-a surprins aceastÄ creÅtere, mai ales cÄ Ã®ncÄ sunt clienÅ£ii care marÅeazÄ pe faptul cÄ Ã®ncÄ este crizÄ, cÄ este recesiune...", spune oficialul Master Imobiliare.
Cartierul Timpuri Noi este unul nou Åi complex. Anul de construcÅ£ie al blocurilor este dupÄ 1980, iar cele mai multe apartamente sunt decomandate. Zona oferÄ metrou, o piaÅ£Ä, bÄnci, cele trei facultÄÅ£i particulare, Åcoli Åi un liceu, ceea ce o transformÄ Ã®ntr-o zonÄ foarte cÄutatÄ.

Strategia dezvoltarii Bucurestiului pentru 25 de ani. Vezi ce s-ar putea schimba

Descriere detaliata: In urmatorii 25 de ani, metroul va fi extins in zonele cele mai aglomerate ale Capitalei, masinile parcate pe trotuar si pe marginea bulevardelor vor fi mutate in parcaje supraetajate, ridicate intre blocuri. Vor fi amenajate inca trei parcuri - in Ferentari, zona Vacaresti si Lacul Morii - Calea Victoriei si alte cateva strazi din centrul orasului vor deveni pietonale, iar cladirile monument istoric nu vor mai fi lasate in paragina sa se degradeze, ci vor fi puse in valoare. De asemenea, Bucurestiul va fi conectat de orasele importante ale tarii prin trenuri de mare viteza si autostrazi. Vom putea ajunge in cateva minute de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni, iar pe raurile din vecinatatea orasului se vor amenaja porturi care sa le puna in valoare.
Nu este este un scenariu SF, ci viziunea urbanistilor care elaboreaza strategia pentru Bucuresti pentru urmatorii 25 de ani si propun proiectele care trebuie realizate pentru ca aceasta viziune sa devina realitate. Specialistii de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" au prezentat, miercuri, in cadrul Comisiei tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, Conceptul strategic 2035 (strategia pentru orasul Bucuresti pentru urmatorii 25 de ani), respectiv politicile, programele si proiectele care o materializeaza. Dupa dezbaterea publica, daca municipalitatea si Consiliul General si-o vor insusi, strategia va sta la baza elaborarii noului Plan Urbanistic General, care reprezinta legea de construire a orasului.
HotNews.ro va prezinta cele importante politici, programe si proiecte propuse Conceptul strategic 2035:
Infrastructura
- conectarea Capitalei la culoarele paneuropene prin cresterea calitatii si capacitatii infrastructurii existente, dar mai ales prin dezvoltarea de noi legaturi feroviare si rutiere de mare viteza;
- valorificarea cursurilor de apa din apropierea Bucurestiului (Arges, Sabar, Dunare) prin construirea de porturi si racordarea Bucurestiului la acestea;
- realizarea unei noi gari internationale. Deocamdata s-a discutat amplasarea acesteia in zonele Razoare si Calea 13 septembrie, dar nu s-a luat o decizie;
- extinderea liniilor de metrou si a transportului public de mare capacitate in zonele dense de locuire si principalele zone economice; Momentan au inceput lucrarile la linia de metrou Universitate-Drumul Taberei si Universitate Pantelimon. Metrorex doreste si o linie care sa lege centrul orasului de capatul Soselei Colentina. Proiectul ar putea fi realizat in parteneriat public-privat;
- realizarea unei conexiuni rapide intre aeroportul Otopeni, Gara de Nord, noua gara internationala si aeroportul din sudul orasului;
- crearea de statii intermodale, care sa permita calatorilor un transfer civilizat, rapid si confortabil intre mijloacele de transport. In prezent avem in Bucuresti statii intermodale la Crangasi (metroul este conectat cu tramvaiul), Gara de Nord (trenul este conectat cu metroul si autobuzul). Anul acesta urmeaza sa fie data in folosinta si statia intermodala de la Pasajul Basarab;
- extinderea- realizarea unui sistem inteligent de parcari publice subterane si de suprafata, gestionate informatizat, care sa descurajeze prin tarife accesul in diverse zone;
- realizarea unui inel median de circulatie intre soseaua de centura a Bucurestiului si inelul principal de circulatie;
- realizarea a doua legaturi noi intre cartierul Drumul Taberei si Centura Bucurestiului prin prelungirea bd Timisoara si Soseaua Prelungirea Ghencea pana la linia de centura;
- favorizarea transportului pietonal in zona centrala in defavoarea transportului cu automobilul. Se propune pietonalizarea Caii Victoriei si reducerea traficului auto pe: bd Regina Maria, str. Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Marasesti, Filaret.
- realizarea de parcari park&ride pentru ca cetatenii sa vina cu masina personala pana la capetele mijloacelor de transport dupa care sa le foloseasca pe acestea pentru a ajunge in centrul orasului. Astfel se va reduce traficul in zona centrala. Sunt propuse zonele: Aviatorilor, Piata Victoriei, Piata Sudului, Obor, Gara de Nord, Eroilor, Tineretului, Razoare, Dristor, Depoul IMGB, Jilava, Baneasa, Industriilor, Republica, etc.
- realizarea unor parcari de resedinta supraetajate in zonele cu densitate ridicata, pentru decongestionarea trotuarelor si a bulevardelor si recuperarea spatiilor publice.
Dezvoltare urbana
- dezvoltarea integrata (tinad cont de toate aspectele: economic, social, urbanistic, trafic etc) a centrului orasului. Regenerarea Pietei Revolutiei.
- dezvoltarea integrata a axei Buzesti-Berzei-Uranus;
- pietonalizarea unor strazi din centrul orasului si schimbarea raportului pieton-automobil;
- reconversia zonelor industriale;
- realizarea unui program de contopire a parcelelor mici, cu forme neregulate, in zonele cu astfel de probleme si reparcelarea lor, intr-o forma pe care se poate construi decent;
Mediu
- decontaminarea terenurilor din fostele zone industriale;
- ecologizarea gropii de gunoi de la Glina si construirea unor depozite de deseuri ecologice;
- finalizarea statiei de epurare de la Glina (in prezent statia epureaza doar jumatate din apele uzate ale orasului);
- implementarea unor politici privind reducerea consumului energetic pentru incalzire si functionare in cladiri;
- realizarea unui parc in zona Vacaresti;
- inverzirea Dambovitei;
- crearea unei zone de recreere in jurul Lacului Morii;
- realizarea unui parc sportiv in zona Ferentari Sud;
- realizarea unor politici privind ameliorarea calitatii spatiilor verzi din oras;
- realizarea unor politici pentru realizarea unor parteneriate cu proprietarii de imobile pentru crearea de noi spatii verzi;
Patrimoniu
- realizarea unor politici de protejare, interventii si punere in valoare a monumentelor istorice prin:
1. realizarea unui program de conservare minimala a monumentelor neutilizate sau abandonate;
2. inventarierea si protejarea monumentelor industriale (Moara lui Asan);
3. actualizarea Listei monumentelor istorice;
4. realizarea unui program de stabilire a protectiei si regulilor de interventie in zonele protejate;
Economie
- configurarea unei zone centrale de afaceri in zona Casa Poporului si de-a lungul bd. Unirii;
- valorificarea unor terenuri din zonele cheie ale orasului care si-au pierdut din importanta datorita nefolosirii corespunzatoare;
Social
- realizarea unui program de modernizare si utilare a institutiilor de invatamant din localitatile cu potential de a deveni centre teritoriale de dezvoltare: Voluntari, Magurele, Mihailesti, Buftea, Bolintin Vale, Racari, Titu, Fierbinti targ, Fundulea, Budesti, Urziceni, Oltenita si Giurgiu.
- realizarea unui program pentru construirea de locuinte sociale in grupari mici, in zone diferite din oras, favorizand mixitatea sociala;
- realizarea unui program pentru construirea de locuinte accesibile economic pentru tinere cupluri de profesionisti, la inceput de cariera;
- realizarea unui program de innoire a instalatiilor la blocuri vechi;
Dezbatere publica
Deoarece strategia pentru Bucuresti pe urmatorii 25 de ani ne priveste pe fiecare dintre noi, influentandu-ne viata in mod direct, HotNews.ro te provoaca sa-ti spui parerea! Care dintre aceste proiecte le considerati prioritare pentru Bucuresti? Ce ati face pentru ca orasul si cartierul in care locuiti sa devina mai bun? Ce solutii credeti ca ar fi viabile pentru reducerea poluarii si imbunatatirea conditiilor de trafic? In ce zone considerati vital sa fie extins metroul? Raspunsurile voastre vor fi trimise specialistilor care elaboreaza strategia si ii vor ajuta sa inteleaga mai bine nevoile locuitorilor acestui oras si prioritatile lor in cheltuirea banului public.

Metroul ar putea schimba harta Capitalei Ã®n urmÄtorii 20 de ani. Pe ce zone pa

Descriere detaliata: ReÅ£eaua de metrou din CapitalÄ are Ã®n prezent puÅ£in peste 70 de kilometri Åi 51 de staÅ£ii, Ã®nsÄ Ã®n urmÄtoarele douÄ decenii Metrorex are Ã®n plan extinderea cu cel puÅ£in 100 de staÅ£ii Åi Ã®ncÄ 70 de kilometri. DacÄ planurile vor deveni realitate, harta Capitalei se va schimba radical, pentru cÄ investiÅ£iile Ã®n reÅ£eaua de metrou vor duce la apariÅ£ia unor noi cartiere de locuit, a unor noi zone de birouri, dar va modifica Åi fluxuri de circulaÅ£ie.
InvestiÅ£iile estimate Ã®n acest megaproiect dedicat reÅ£elei de metrou se ridicÄ la circa 8,5 miliarde de euro, Ã®nsÄ pe lÃ¢ngÄ aceÅti bani, noile staÅ£ii de metrou vor atrage investiÅ£ii Åi la suprafaÅ£Ä, Ã®n spaÅ£ii de birouri, complexuri rezidenÅ£iale sau centre comerciale, scrie revista Business Magazin (www.bmag.ro).
ReÅ£eaua de metrou din BucureÅti, care are Ã®n prezent patru magistrale, va avea Ã®n urmÄtoarele douÄ decenii cinci linii noi, precum Åi extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit planurilor Metrorex.
Liniile de metrou care ar putea brÄzda BucureÅtiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, pentru care investiÅ£ia este estimatÄ la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum Åi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro) - acesta din urmÄ asigurÃ¢nd conexiunea Ã®ntre staÅ£iile Dristor Åi CrÃ¢ngaÅi prin partea de sud Åi sud-vest a oraÅului.
Alte investiÅ£ii ce se ridicÄ la 1,8 miliarde de euro vizeazÄ prelungirea liniilor deja existente, pe rutele PÄcii-Linia de CenturÄ Vest (250 de milioane de euro), Laminorului-MogoÅoaia (290 de milioane de euro), Pipera-Tunari (650 de milioane de euro), Pantelimon-Cernica (250 de milioane de euro) Åi Ghencea-DomneÅti (400 de milioane de euro).
DupÄ modelul Pipera, unde se aflÄ un sfert din clÄdirile de birouri din BucureÅti, Åi alte zone unde vor fi construite noi staÅ£ii de metrou ar putea deveni noi poli ai imobiliarelor.
ConsultanÅ£ii imobiliari spun cÄ este Ã®ncÄ prea devreme sÄ se pronunÅ£e cu privire la cum ar putea arÄta peste 20 de ani BucureÅtiul, dupÄ ce metroul ar trebui sÄ se extindÄ puternic Åi sÄ acopere mare parte din oraÅ. Cu toate acestea, ei dau ca sigur faptul cÄ zona de nord va rÄmÃ¢ne, cel puÅ£in pe termen scurt Åi mediu, polul spaÅ£iilor de birouri din CapitalÄ, Ã®nsÄ din urmÄ vin Åi alte zone.
"Zonele de birouri preferate vor rÄmÃ¢ne centru-nord, cel puÅ£in cele predilecte pentru headquarters. Pentru clÄdiri de back-office, zonele de vest Åi est devin din ce Ã®n ce mai interesante. De asemenea, extinderea reÅ£elei de metrou va da naÅtere unor dezvoltÄri de tip suburbie, care sperÄm sÄ decongestioneze centrul BucureÅtiului Åi va mai elibera din presiunea cumpÄrÄtorilor atunci cÃ¢nd se aflÄ Ã®n faÅ£a deciziei de a achiziÅ£iona o locuinÅ£Ä", spune Cristian Ustinescu, investments director Ã®n cadrul firmei de consultanÅ£Ä imobiliarÄ DTZ Echinox. El anticipeazÄ apariÅ£ia unor proiecte rezidenÅ£iale de tip social sau case de tineret Ã®n est Åi sud, poate suburbii de clasÄ medie Ã®n nord. "CÃ¢teva mii de case pot fi livrate Ã®n urmÄtorii ani Ã®n funcÅ£ie de evoluÅ£ia acestor lucrÄri de infrastructurÄ", mai spune Ustinescu.
DeocamdatÄ, lucrÄri la metrou se fac doar pe tronsonul RÃ¢ul Doamnei-Eroilor, inclus Ã®n noua magistralÄ M5 Drumul Taberei-Pantelimon. Linia de metrou, care va avea o lungime de 6,22 kilometri Åi va fi construitÄ pentru 215 milioane de euro, va deservi circa 200.000 de bucureÅteni.
LucrÄrile au obligat deja la reconfigurarea infrastructurii rutiere din zonele unde vor exista staÅ£ii de metrou. Un exemplu relevant este cel din intersecÅ£ia de la RÄzoare, unde de o sÄptÄmÃ¢nÄ a fost ÅtearsÄ de pe hartÄ strada RÄzoare, Ã®n locul acesteia apÄrÃ¢nd o nouÄ arterÄ, cu cinci benzi, care se numeÅte tot RÄzoare Åi care porneÅte din rond, unindu-se la capete cu Åoseaua Pandurilor Åi Bulevardul Geniului. DacÄ infrastructura de suprafaÅ£Ä este deja modificatÄ, pe viitor ar putea apÄrea schimbÄri Åi la nivelul clÄdirilor din zonÄ.
Oana Iliescu, managing director Ã®n cadrul DTZ Echinox, afirmÄ cÄ finalizarea magistralei de metrou M5 va avea un impact semnificativ asupra dezvoltÄrii ulterioare a imobiliarelor. "ExistenÅ£a unei conexiuni la o linie de metrou este una dintre primele condiÅ£ii pe care dezvoltatorii de office Åi retail cautÄ sÄ le bifeze Ã®n alegerea unei locaÅ£ii pentru un proiect nou", spune Iliescu. Astfel, pe traseul magistralei M5 ar putea apÄrea numai dezvoltÄri de mici dimensiuni Ã®n zona Prelungirea Ghencea, un hipermarket de mici dimensiuni Ã®n zona viitoarei staÅ£ii BrÃ¢ncuÅi, Ã®n timp ce la Academia MilitarÄ existÄ un teren de aproximativ 2,5-3 hectare, fosta platformÄ a UCR, care ar putea avea o dezvoltare comercialÄ, dar peste 5 sau 6 ani. "Ar mai fi platforma Titanmar, a cÄrei destinaÅ£ie nu a fost pÃ¢nÄ Ã®n prezent complet elucidatÄ", mai spune Iliescu.
ConsultanÅ£ii imobiliari mai spun cÄ partea de nord va rÄmÃ¢ne Ã®n continuare principala destinaÅ£ie pentru spaÅ£iile de birouri, fie cÄ vorbim de sedii principale sau de back-office, Ã®nsÄ acest lucru nu Ã®nseamnÄ cÄ alte zone vor fi ocolite. "AvÃ¢nd Ã®n vedere proiectele de infrastructurÄ (pasajul Basarab, noi staÅ£ii de metrou) care fluidizeazÄ traficul Åi accesul cÄtre aeroport Åi centru, GrozÄveÅti-SemÄÂnÄÂtoaÂrea poate fi opÅ£iunea care sÄ cumuleze beneÂficiile oferite atÃ¢t de Aurel Vlaicu, cÃ¢t Åi de Pipera, devenind o atracÅ£ie Ã®n urmÄtoarea peÂrioadÄ", explicÄ Maria Florea, associate diÂrector Ã®n departamentul de birouri al firmei de consultanÅ£Ä imobiliarÄ Colliers InterÂnational.
Pe de altÄ parte, Ben Binns, Åeful departamentului birouri din cadrul Jones Lang Lasalle, spune cÄ este posibil sÄ aparÄ o nouÄ zonÄ de spaÅ£ii de birouri, dar care sÄ continue ceea ce deja existÄ Ã®n apropierea staÅ£iilor de metrou Aurel Vlaicu-Pipera. "Extinderea magistralei cÄtre Otopeni ar putea fi un factor cheie pentru dezvoltarea de birouri Åi mai la nord, Ã®nsÄ acest lucru ar putea fi considerat de fapt ca o extindere a spaÅ£iilor de birouri deja existente Ã®n nord, Ã®n zona Barbu VÄcÄrescu/Floreasca, PiaÅ£a Presei Libere Åi DN 1, mai ales odatÄ cu extinderea aeroportului Otopeni", a declarat Binns.
Planuri mari pe hÃ¢rtie. CÃ¢te au Åanse sÄ devinÄ realitate?
Planurile pentru reÅ£eaua de metrou din CapitalÄ sunt mari, Ã®nsÄ deocamdatÄ singurele proiecte care au finanÅ£are, chiar Åi parÅ£ial, sunt magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (lucrÄrile la tronsonul RÃ¢ul Doamnei-Universitate, care va costa 215 milioane de euro, se aflÄ Ã®n derulare), prelungirea magistralei 4 cu Ã®ncÄ douÄ staÅ£ii, Laminorului Åi Lac StrÄuleÅti, dar Åi linia ce leagÄ BucureÅtii Noi de Aeroportul Otopeni, pentru care Metrorex are 320 de milioane de euro de la Banca JaponezÄ pentru Cooperare InternaÅ£ionalÄ (JICA) din totalul necesar de 850 de milioane de euro. De asemenea, recent au Ã®nceput Åi procedurile pentru executarea Ã®n regim de parteneriat public-privat a magistralei 7, care leagÄ Bragadiru-Voluntari, urmÃ¢nd ca la finalul trimestrului al treilea din 2012 sÄ fie gata studiile de fezabilitate.
Ãn ciuda acestor investiÅ£ii uriaÅe, Metrorex spune cÄ niciun dezvoltator imobiliar nu i-a trecut pÃ¢nÄ acum pragul pentru a se interesa de modul Ã®n care va arÄta metroul peste cÃ¢Å£iva ani. "Prima surprizÄ neplÄcutÄ este cÄ nimeni nu ne Ã®ntreabÄ ce avem de gÃ¢nd sÄ facem. Din cÃ¢nd Ã®n cÃ¢nd un cetÄÅ£ean ne pune Ã®ntrebÄri privind planurile de extindere, ca sÄ Åtie unde sÄ Ã®Åi cumpere apartament. Dezvoltatorii Ã®nsÄ tot din presÄ Åtiu de planurile de extindere a metroului. Eu Ã®i aÅtept sÄ discutÄm pentru cÄ noi am fi interesaÅ£i sÄ colaborÄm", adaugÄ Gheorghe UdriÅte, director al Metrorex. PÃ¢nÄ acum au avut doar discuÅ£ii neoficiale cu diferiÅ£i oameni de afaceri, care povesteau cÄ zona MogoÅoaia ar fi atractivÄ. "Spre exemplu, noi gÃ¢ndim o dezvoltare spre Pipera, Ã®nsÄ am fÄcut-o fÄrÄ sÄ ne Ã®ntrebe cineva, dar e clar cÄ prelungirea spre aceastÄ zonÄ este utilÄ", spune UdriÅte.

Imobiliare de export â tehnologii romÃ¢neÅti vÃ¢ndute strÄinilor

Descriere detaliata: Antreprenorii romÃ¢ni din imobiliare se apucÄ de export. Ãn contextul Ã®n care piaÅ£a localÄ devine tot mai puÅ£in ofertantÄ, ei gÄsesc metode prin care sÄ Ã®Åi potenÅ£eze afacerile folosind pieÅ£ele externe. ExistÄ companii care Ã®Åi fac sedii Ã®n alte Å£Äri, la fel cum existÄ companii care preferÄ sÄ Ã®Åi vÃ¢ndÄ ideile cÄtre omologi strÄini. Oricare ar fi strategia abordatÄ, Ã®ntreprinzÄtorii romÃ¢ni nu se gÃ¢ndesc nicio clipÄ sÄ Ã®Åi retragÄ afacerile din RomÃ¢nia.
Paradoxal, printre investitorii care cautÄ acum porÅ£i cÄtre industria imobiliarÄ din alte Å£Äri sunt tocmai strÄinii care, Ã®n urmÄ cu mulÅ£i ani, au venit Ã®n RomÃ¢nia pentru cÄ au simÅ£it potenÅ£ialul de dezvoltare. Acum, dupÄ trei ani de crizÄ, dupÄ tot atÃ¢Å£ia ani de cÄutat soluÅ£ii de redresare economicÄ sau sprijin din partea statului, aceÅti investitori se gÃ¢ndesc sÄ nu Ã®Åi mai joace toate cÄrÅ£ile pe RomÃ¢nia. Ei vor sÄ Ã®Åi exporte serviciile.
âNoi mergem Ã®n Irak. Deschidem o sucursalÄ acolo Åi Ã®ncepem sÄ lucrÄm. FÄrÄ prea multe planuri. Ãn asemenea medii, nu poÅ£i sÄ faci prea multe planuri. Sau dacÄ le faci, le faci degeaba, cÄ sunt medii volatile. Ne asumÄm riscuri, ne asumÄm cheltuieli iniÅ£iale, cÄci facem muncÄ de pionierat. Dar ne place. Irakul de azi seamÄnÄ mult cu RomÃ¢nia anilor 1992.", spune Alexander Ignatiadis, CEO Octagon Contracting & Engineering. [Vezi cum arÄta piaÅ£a imobiliarÄ romÃ¢neascÄ Ã®n anii '90]
âIrakul, pentru jucÄtorii mici Åi mijlocii, este locul perfect pentru a adjudeca un avantaj al primului venit"
Compania condusÄ de omul de afaceri de origine greacÄ a fost prima care s-a interesat de dezvoltÄri imobiliare Ã®n Irak, din 2003 Ã®ncoace, dupÄ datele ambasadei RomÃ¢niei Ã®n Irak. Mediul ostil de acolo nu este tentant pentru investitori. Compania romÃ¢neascÄ pe care o conduce omul de afaceri grec se foloseÅte Ã®nsÄ de avantajului statutului de contractor, ceea ce Ã®nseamnÄ cÄ investiÅ£iile lor imobiliare sunt colaterale, iar riscurile minimizate.
âIrakul, pentru contractori, are tot. Are o infrastructurÄ complet distrusÄ, dupÄ atÃ¢tea rÄzboaie Åi embargouri. Este o ÈarÄ la fel de bogatÄ ca Arabia SauditÄ. Are Ã®ncÄ probleme de siguranÅ£Ä, ceea ce nu o face o destinaÅ£ie indezirabilÄ pentru firme foarte mari. AÅa cÄ pentru jucÄtorii medii Åi mici, ca noi, este un loc Ã®n care azi ne putem adjudeca un avantaj al primului venit.", continuÄ Ignatiadis.
Cu alte cuvinte, compania va lucra pe proiecte sigure. Spre exemplu, una dintre marile probleme cu care se confruntÄ Irakul este lipsa energiei electrice Ã®n toate oraÅele importante. De aceea, se contracteazÄ lucrÄri pentru un numÄr mare de centrale electrice, iar pentru aceste proiecte existÄ Åi finanÅ£are. Ãn paralel, se doreÅte Ã®nceperea lucrÄrilor de construcÅ£ie de drumuri. Resursele petroliere sunt extrem de interesante pentru mulÅ£i investitori, dar pentru a le extrage, este nevoie de infrastructurÄ. Acolo poate interveni compania, Ã®n calitate de antreprenor pentru aceÅti investitori.
âNu vom contracta lucrÄri de dimensiuni foarte mari, dar cei care vor veni Åi vor exploata resursele de petrol vor construi rafinÄrii Åi vor avea nevoie Åi de clÄdiri. AceÅtia vor fi clienÅ£ii noÅtri. Nu plecÄm de tot, suntem aici, firma este romÃ¢neascÄ, intenÅ£ionez Ã®n continuare sÄ fie baza mea Ã®n activitÄÅ£i, dar aici nu mai vÄd posibilitÄÅ£i de creÅtere, decÃ¢t dacÄ eram dispuÅi sÄ jucÄm Ã®ntr-un joc Ã®n care nu vrem Åi nu putem sÄ jucÄm.", aratÄ oficialul Octagon.
Tehnologie revoluÅ£ionarÄ, creatÄ Ã®n RomÃ¢nia de cÄtre strÄini, apoi exportatÄ cÄtre oricine vrea sÄ o cumpere
Un alt produs âmade Ã®n Romaniaâ, dar trimis la export, este tehnologia Ozone Homes. Este vorba despre ceea ce compania numeÅte panouri structurale izolate. Cu alte cuvinte, este vorba despre elemente care se Ã®mbinÄ Ã®n stil puzzle, astfel Ã®ncÃ¢t produsul finit sÄ fie o casÄ construitÄ Ã®n timp-record (de la cÃ¢teva sÄptÄmÃ¢ni, pÃ¢nÄ la cÃ¢teva luni). Dar ce mai mare avantaj al acestei locuinÅ£e este cÄ reduce costurile de Ã®ntreÅ£inere cu pÃ¢nÄ la 40%, rezistÄ mult mai bine la incendii Åi cutremure de peste 8 grade pe scara Richter, faÅ£Ä de casele tradiÅ£ionale, iar construcÅ£ia este chiar mai ieftinÄ decÃ¢t Ã®n cazul locuinÅ£elor tradiÅ£ionale. Ãn vremuri de recesiune economicÄ, atunci cÃ¢nd toatÄ lumea este axatÄ pe produse cÃ¢t mai ieftine, tehnologia patentatÄ Ã®n RomÃ¢nia a atras atenÅ£ia mai multor grupuri de investitori internaÅ£ionali. [AflÄ mai multe informaÅ£ii despre aceastÄ tehnologie]
âNe pregÄtim sÄ trimitem mostre de panouri cÄtre Australia Ã®n sÄptÄmÃ¢nile viitoare, un grup taiwanez analizeazÄ posibilitatea de a folosi tehnologia noastrÄ pentru clÄdiri de birouri, lucrÄm cu un grup din Kazahstan la o casÄ-model care are rolul de a ne ajuta sÄ vindem volume mari. Iar Ã®n paralel, ne Ã®ntÃ¢lnim cu diferite guverne interesate sÄ foloseascÄ sistemul Ozone Homes pentru a construi ieftin Åi ecologic, ca alternativÄ la programele clasice de dezvoltare rezidenÅ£ialÄ.", aratÄ Andrew Prelea, CEO Ozone Homes.
Compania a petrecut mai mult de doi ani pentru a dezvolta acest sistem, demers care a implicat aproape exclusiv forÅ£Ä de muncÄ autohtonÄ. Tocmai de aceea, dezvoltatorul este de pÄrere cÄ tehnologia nu poate fi replicatÄ de altcineva, Ã®n altÄ parte a lumii. Èi de data aceasta, cei implicaÅ£i Ã®n dezvoltarea conceptului au vizat avantajul primului venit pe respectivul segment, aÈa cÄ acum fac planuri Ã®n consecinÅ£Ä.

46.000 de euro pentru un apartament cu 4 camere Ã®n Drumul Taberei? PreÅ£ de por

Descriere detaliata: BÄncile Ã®ncep sÄ arunce Ã®n piaÅ£Ä proprietÄÅ£ile executate silit obÅ£inute din creditele neperformante, iar unele locuinÅ£e au preÅ£uri care pot fi considerate chilipir, cel puÅ£in la prima vedere.
BCR va scoate mÃ¢ine la licitaÅ£ie Ã®n sÄlile unui hotel din CapitalÄ Åapte proprietÄÅ£i din BucureÅti, printre care Åi un apartament cu patru camere de pe strada Drumul Taberei, al cÄrui preÅ£ de pornire Ã®n cadrul licitaÅ£iei este de 197,7 milioane de lei (circa 46.000 de euro).
Ãn anunÅ£ul de prezentare a licitaÅ£iei este menÅ£ionatÄ doar adresa exactÄ a apartamentului Åi etajul la care se aflÄ acesta, respectiv 4, fÄrÄ a fi menÅ£ionate anul dÄrii Ã®n folosinÅ£Ä a blocului, starea Ã®n care se aflÄ locuinÅ£a sau gradul de dotare al acesteia.
Pe site-urile de anunÅ£uri imobiliare apartamentele cu patru camere din Drumul Taberei au preÅ£uri Åi de 42.000 de euro, Ã®n cazul locuinÅ£elor aflate la etajul 10 din 10, dar Åi de 70.000 de euro pentru locuinÅ£e la etaje intermediare, confort 1.
BCR va mai scoate la licitaÅ£ie Åi alte apartamente, precum Åi un spaÅ£iu comercial Ã®n Ferentari, douÄ terenuri, o vilÄ Åi o casÄ, cea mai scumpÄ proprietate (o casÄ din sectorul 1) avÃ¢nd un preÅ£ de pornire de 502.000 de lei.

Guvernul a eliminat subvenÅ£ia la construcÅ£ia de locuinÅ£e prin credit ipotecar

Descriere detaliata: Guvernul a decis sÄ nu mai acorde subvenÅ£ii pentru construirea de locuinÅ£e prin credit ipotecar, argumentÃ¢nd cÄ veniturile bugetului sunt insuficiente Ã®n contextul crizei pentru susÅ£inerea Ã®n continuare a acestui program, de acest sprijin urmÃ¢nd sÄ mai beneficieze doar cei care au depus deja cereri.
Decizia a fost luatÄ de Guvern prin ordonanÅ£Ä de urgenÅ£Ä.
SubvenÅ£ia pentru construirea unei locuinÅ£e prin credit ipotecar este Ã®n cuantum de 30% din costurile de construcÅ£ie a acesteia, dar nu mai mult decÃ¢t valoarea echivalentÄ Ã®n lei a 15.000 de euro Åi nu mai mult decÃ¢t valoarea creditului ipotecar contractat.
Programul prin care se acordÄ ajutorul este derulat prin autoritÄÅ£ile administraÅ£iei publice locale, subvenÅ£ia fiind acordatÄ de Ministerului DezvoltÄrii.
Guvernul justificÄ eliminarea subvenÅ£iei Ã®n regim de urgenÅ£Ä prin necesitatea diminuÄrii sumelor acordate pentru construcÅ£ia de locuinÅ£e Åi degrevarea bugetului de stat de plata subvenÅ£iei, din cauza efectelor negative pe care Ã®ncÄ le produce criza economicÄ.
Actul normativ relevÄ Ã®n acelaÅi timp cÄ, pÃ¢nÄ Ã®n prezent, de la bugetul de stat nu au putut fi decontate subvenÅ£iile solicitate la platÄ de cÄtre consiliile locale pentru locuinÅ£ele finalizate.

Povestea detronÄrii regelui mallurilor din RomÃ¢nia

Descriere detaliata: Ãndatorat pÃ¢nÄ peste cap, surclasat Ã®n topul celor mai mari proprietari de malluri Åi cu o piaÅ£Ä imobiliarÄ ameninÅ£atÄ la tot pasul de falimente, antreprenorul ieÅean Iulian DascÄlu (42 de ani) a intrat sub zodia cumpÄtÄrii.
Chiar dacÄ Ã®n noul logo al celui mai ambiÅ£ios proiect imobiliar pe care Ã®l dezvoltÄ a plasat o coroanÄ regalÄ, Iulian DascÄlu Åi-a pierdut supremaÅ£ia pe piaÅ£Ä, dupÄ ce, Ã®n august, fondul de investiÅ£ii imobiliare Argo Real Estate a preluat parcurile de retail Era Shopping Park din IaÅi Åi Oradea, trecÃ¢nd astfel Ã®n fruntea celor mai mari proprietari de spaÅ£ii comerciale din RomÃ¢nia. DouÄ luni mai tÃ¢rziu, odatÄ cu deschiderea Maritimo Shopping Center din ConstanÅ£a, austriecii de la Immofinanz au trecut pe locul doi.
Omul de afaceri, cu o avere estimatÄ la 400-430 mil. euro Ã®n ultima ediÅ£ie a TOP 300 Capital, rÄmÃ¢ne Ã®n continuare romÃ¢nul cu cea mai mare reÅ£ea comercialÄ, dar nu Åi-a fÄcut o ambiÅ£ie din a ajunge din nou pe primul loc. OdatÄ cu lansarea Palas IaÅi, programatÄ pentru aprilie 2012, va urca din nou pe locul doi, Ã®nsÄ poziÅ£ia de lider este greu de atacat.
âNu mÄ simt ameninÅ£at, pentru cÄ nici nu urmÄresc clasamentul. Nu conteazÄ numÄrul, ci cÃ¢t de bune sunt proiectele. Ãn perioada urmÄtoare ne vom concentra asupra administrÄrii portofoliului pe care Ã®l avem Åi va fi o perioadÄ mai calmÄ, pentru a vedea ce se Ã®ntÃ¢mplÄ Ã®n Europa cu situaÅ£ia economicÄ. Cred cÄ trebuie sÄ fim mai prudenÅ£i", spune Iulian DascÄlu. El vorbeÅte de crizÄ ca despre o binefacere pentru sectorul pe care activeazÄ Åi spune cÄ dacÄ nu ar fi apÄrut aceastÄ piedicÄ, mallurile ar fi ajuns sÄ se canibalizeze Åi sÄ alunge investitorii. Asta Åi pentru cÄ, cel puÅ£in la nivelul BucureÅtiului, au fost autorizate proiecte Ã®n locuri improprii.
BÄncile au pariat pe Iulian DascÄlu peste jumÄtate de miliard de euro, plasÃ¢ndu-l pe lista celor mai Ã®ndatoraÅ£i investitori imobiliari romÃ¢ni. DacÄ Ã®n urmÄ cu un an spunea cÄ Ã®n fiecare dimineaÅ£Ä gÃ¢ndul sÄu se Ã®ndreaptÄ spre ratele pe care trebuie sÄ le achite lunar la bÄncile finanÅ£atoare, acum spune cÄ a glumit. âAm glumit, dar a fost o glumÄ bunÄ. E o presiune mare cÃ¢nd nu Åtii ce ai de fÄcut. CÃ¢nd Åtii cÄ ai un plan de afaceri Åi o afacere stabilÄ, nu e niciun fel de presiune. E ca orice alt business care se desfÄÅoarÄ cu finanÅ£are de la bancÄ. Ãntr-adevÄr, altele sunt cifrele", explicÄ DascÄlu. Pentru dezvoltarea celor patru centre comerciale din reÅ£eaua Iulius Mall, plus proiectul Palas IaÅi, investitorul s-a Ã®mprumutat cu 505 milioane euro la bÄnci precum Eurohypo, Marfin Bank, Unicredit Å¢iriac Bank, Emporiki Bank Åi Banca Italo-Romena. Toate liniile de credit au fost deschise Ã®nainte de criza financiarÄ Åi termenii contractuali nu au mai fost schimbaÅ£i pe parcurs.
Ãn slujba bÄncilor
Afacerile reÅ£elei Iulius Mall au crescut constant Ã®n ultimii ani de crizÄ, Åi anul trecut au depÄÅit 41 mil. euro. Pentru 2011, DascÄlu estimeazÄ un rulaj mai mare cu circa 10%, pÃ¢nÄ la 45,3 mil. euro, dupÄ ce Ã®n primele nouÄ luni a colectat circa 32 mil. euro. Cu toate acestea, peste 70% din veniturile Ã®ncasate din Ã®nchirierea mallurilor merg lunar pe plata ratelor bancare. Ãn ceea ce priveÅte ansamblul urbanistic Palas IaÅi, estimÄrile lui DascÄlu prevÄd afaceri de 8 mil. euro din zona centrului comercial Åi 2 mil. euro din spaÅ£iile de birouri, pentru primul an de funcÅ£ionare. Chiar dacÄ veniturile vor fi mai mari Åi expunerea bancarÄ va creÅte. PÃ¢nÄ acum, au fost investite circa 180 mil. euro dintr-un total de 260 mil. euro programate, Åi proiectul este finalizat Ã®n proporÅ£ie de 82%. Ãn plus, 25% din profitul net al Palas IaÅi urmeazÄ a fi turnat Ã®n vistieria administraÅ£iei locale, ca parte a contractului de concesiune a terenului de 12 hectare pe care se construieÅte proiectul. Banii datoraÅ£i primÄriei vor fi viraÅ£i Ã®nsÄ abia dupÄ ce se vor mai subÅ£ia liniile de finanÅ£are deschise.
DascÄlu a reuÅit sÄ Ã®Åi mai reducÄ expunerea pe Palas IaÅi prin vÃ¢nzarea celor douÄ hoteluri de patru stele care fac parte din proiect. Unitatea turisticÄ de 160 de camere a fost vÃ¢ndutÄ unei companii cipriote, iar cea de 85 de camere, unui dezvoltator romÃ¢n. Omul de afaceri spune cÄ, la finalizarea hotelului mai mic, este posibil ca holdingul pe care Ã®l conduce sÄ rÄscumpere o parte din aceast proiect. Cele douÄ unitÄÅ£i de cazare vor fi finalizate Ã®n luna septembrie a anului viitor, la cinci luni dupÄ inaugurarea complexului Palas IaÅi. Antreprenorul ieÅean a tÄiat drastic Åi din componenta rezidenÅ£ialÄ a ansamblului urbanistic. IniÅ£ial, proiectul avea prevÄzute 800 de apartamente, iar acum mai existÄ un singur bloc cu 70 de unitÄÅ£i, din care 40 au fost vÃ¢ndute.
ConcurenÅ£Ä Ã®n reÅ£ea
Deschiderea Palas IaÅi reprezintÄ o ameninÅ£are nu doar pentru proprietarii mallurilor din regiune, ci Åi pentru primul proiect din lanÅ£ul Iulius Mall. Cel mai mic centru comercial din reÅ£ea Åi primul construit Ã®n afara BucureÅtiului a avut Ã®n primele nouÄ luni ale anului 4,8 milioane de vizitatori. Pentru Palas IaÅi, DascÄlu estimeazÄ un trafic de 14-15 milioane de oameni pe an, Å£intÄ care nu poate fi atinsÄ fÄrÄ a afecta afacerile Iulius Mall IaÅi.
âAcum suntem la un grad de ocupare de 80%, Åi pÃ¢nÄ Ã®n aprilie estimÄm un 98%, atÃ¢t pentru partea de birouri, cÃ¢t Åi pentru retail. Mixul de chiriaÅi e diferit Åi vom atrage clienÅ£ii altora. NegreÅit vor veni Åi de la celÄlalt mall al nostru. Iulius Mall IaÅi va deveni un proiect de proximitate, dar nu va fi numÄrul unu", explicÄ DascÄlu. Printre cele mai importante branduri de fashion care vor avea magazine Ã®n Palas IaÅi se numÄrÄ H&M, Tommy Hilfiger, C&A, New Yorker, Hervis sau New Look. La capitolul noutÄÅ£i, Iulius Group a semnat un contract cu operatorul australian de cinema Village Cinemas, care se va ocupa de administrarea celor zece sÄli de cinema din cadrul Palas, dintre care una cu tehnologie VMAX, similarÄ cu Samsung IMAX din AFI Palace Cotroceni.
GÃ¢lceavÄ Ã®ntre modolveni
Asocierea lui DascÄlu cu PrimÄria Municipiului IaÅi, pentru concesionarea terenului de lÃ¢ngÄ Palatul Culturii, a fost contestatÄ de mai multe persoane, Ã®nsÄ cel mai vocal a rÄmas omul de afaceri DÄnuÅ£ Prisecariu. Acesta este cunoscut pentru dezvoltarea proiectului Moldova Mall, vÃ¢ndut Ã®n 2006 fondului de investiÅ£ii Equest.
âÃn general, orice dezvoltare imobiliarÄ naÅte controverse. Cu cÃ¢t e mai mare, cu atÃ¢t poÅ£i sÄ naÅti diferite discursuri sau sÄ deranjezi. Am avut cÃ¢teva procese cu aceste persoane. Eu nu mÄ judec cu consiliul local sau cu statul. Noi ne-am respectat contractul. E un proiect prea important pentru oraÅ ca sÄ se Ã®ncurce Ã®n oameni care nu doresc dezvoltarea", spune antreprenorul ieÅean.
Conflictul dintre DÄnuÅ£ Prisecariu Åi Iulian DascÄlu a ajuns Åi la urechile celui mai bogat israelian, Eyal Ofer, care se aflÄ Ã®ntr-o situaÅ£ie similarÄ cu proiectul Cathedral Plaza. DascÄlu spune cÄ l-a cunoscut pe Ofer Åi cÄ au povestit despre problemele pe care acesta le are Ã®n BucureÅti, dar cÄ nu a extins discuÅ£ia Åi asupra unor posibile parteneriate pentru proiecte viitoare.
DeocamdatÄ, DascÄlu a oprit dezvoltarea reÅ£elei Iulius Mall Åi nu se mai gÃ¢ndeÅte decÃ¢t la o exploatare cÃ¢t mai eficientÄ a portofoliului construit. El recunoaÅte Ã®nsÄ cÄ majoritatea oraÅelor mari au ajuns la saturaÅ£ie Ã®n ceea ce priveÅte suprafaÅ£a de centre comerciale raportatÄ la numÄrul de locuitori.
MINI-INTERVIU
Iulian DascÄlu: Â«Cred cÄ piaÅ£a este ocupatÄ Ã®n oraÅele mariÂ»
Capital: PÃ¢nÄ acum, Å£inta dezvoltatorilor de malluri au constituit-o principalele oraÅe ale Å£Ärii. Cu toate acestea, au fost anunÅ£ate o serie de centre comerciale Ã®n oraÅe de genul Hunedoara, Slatina, Miercurea-Ciuc, Roman sau BistriÅ£a. CredeÅ£i cÄ vor avea succes astfel de proiecte Ã®n oraÅe medii Åi mici?
Iulian DascÄlu: Fiecare oraÅ are o piaÅ£Ä. Sigur cÄ trebuie fÄcute studii pe oraÅele respective Åi cred cÄ suprafaÅ£a mallului ar fi mult mai micÄ. Pot fi niÅte afaceri mai mici.
Capital: SunteÅ£i pregÄtiÅ£i sÄ Ã®ncepeÅ£i un nou proiect?
I.D.: DacÄ lucrurile se aÅazÄ - Åi aÅa ar fi normal sÄ se mai stabilizeze, dar nu ne aÅteptÄm la asta mÃ¢ine - desigur ne vom uita Åi la alte proiecte.
Capital: Sunt consultanÅ£i imobiliari care au previzionat punctul de saturaÅ£ie al pieÅ£ei locale de retail la 100 mp la mia de locuitori. Ãn contextul acesta, mai vedeÅ£i oraÅe cu potenÅ£ial pentru extinderea reÅ£elei Iulius?
I.D.: Toate oraÅele au potenÅ£ial pentru diferite tipuri de afaceri legate de imobiliare. Sunt Åi care au ajuns la saturaÅ£ie. Cred cÄ piaÅ£a este ocupatÄ Ã®n oraÅe precum ConstanÅ£a sau BucureÅti. Probabil BraÅovul, dar Åi acolo am Ã®nÅ£eles cÄ sunt cÃ¢teva proiecte.
Capital: Ãn TimiÅoara, unde aveÅ£i cel mai mare mall din reÅ£ea, spuneaÅ£i cÄ nu mai este loc de un mall.
I.D.: Din studiile noastre reiese cÄ nu. Fiind proiectul foarte mare, nu. DupÄ un anumit numÄr de ani, s-ar putea sÄ fie o oportunitate.
CIFRE CHEIE
505 milioane de euro este valoarea totalÄ a creditelor pe care Iulian DascÄlu le are deschise Ã®n prezent, majoritatea la nemÅ£ii de la Eurohypo
45,3 milioane euro este venitul din chirii pe care Iulius Group estimeazÄ cÄ Ã®l va Ã®ncasa Ã®n acest an din operarea celor patru malluri din reÅ£ea

IeÅirea din recesiunea globalÄ nu va ajuta prea mult piaÅ£a imobiliarÄ din Ro

Descriere detaliata: Ideea de revenire a pieÅ£ei imobiliare este, de cele mai multe ori, legatÄ de dispariÅ£ia crizei. Desigur, odatÄ ce pieÅ£ele mondiale cresc, economia romÃ¢neascÄ va fi atrasÄ gravitaÅ£ional Ã®n aceeaÅi direcÅ£ie. Dar problema segmentului imobiliar din RomÃ¢nia este mult mai complexÄ de atÃ¢t. Chiar Åi dupÄ ieÅirea din crizÄ, vom rÄmÃ¢ne cu mai multe probleme elementare de rezolvat.
MiniÅtrii recunosc cÄ existÄ o problemÄ a calitÄÅ£ii Ã®n construcÅ£ii, investitorii fug de vestitele deja piedici pe care le pune statul, iar dezvoltatorii militeazÄ Ã®mpotriva economiei gri, care le taie din start accesul la segmente importante de clienÅ£i.
Segmentul imobiliar a fost motorul dezvoltÄrii economice, Ã®nainte de intrarea Ã®n crizÄ. Ãn anul 2007, un procent de aproape 30% din PIB era atribuit construcÅ£iilor. Å¢ara creÅtea, la fel Åi industria, aÅa cÄ nimeni nu avea timp sÄ vadÄ ceea ce se Ã®ntÃ¢mpla de fapt: construiam un zgÃ¢rie nori fÄrÄ o fundaÅ£ie corespunzÄtoar
âÃn 2004, odatÄ cu aderarea RomÃ¢niei la Uniunea EuropeanÄ, la care s-a adÄugat un climat bun Ã®n toatÄ Europa, era o linie bunÄ de creÅtere, deci ne-am prefÄcut cÄ avem o piaÅ£Ä. Am adus toÅ£i actorii necesari pentru asta. Atunci au Ã®nceput Åi cumpÄrÄturile masive de pe hÃ¢rtie. Dar toate aceste lucruri nu se pot Ã®ntÃ¢mpla fÄrÄ o piaÅ£Ä maturÄ. Asta Ã®nseamnÄ profunzime, stabilitate, predictibilitate. Acum, trebuie sÄ reexaminÄm Ã®ntregul context.", aratÄ Alexandros Ignatiadis, CEO Octagon Contracting&Engineering.
Cu faptul cÄ piaÅ£a trebuie sÄ se schimbe, este toatÄ lumea de acord. De la miniÅtri, la dezvoltatori Åi investitori. ToatÄ lumea pare sÄ tragÄ Ã®n aceeaÅi direcÅ£ie, doar cÄ nu neapÄrat Ã®ntr-un mod organizat. Statul vine cu soluÅ£ii pentru o parte dintre probleme. Regulamentul care se referÄ la verificarea calitÄÅ£ii Ã®n construcÅ£ii a intrat parÅ£ial Ã®n vigoare Åi urmeazÄ sÄ fie aplicat Ã®ntr-o formÄ foarte ne-romÃ¢neascÄ. Acesta presupune cÄ se va face treabÄ mai bunÄ, cu oameni mai puÅ£ini.
âDomeniul real-estate comportÄ multiple provocÄri. Fiecare dintre participanÅ£ii la aceastÄ piaÅ£Ä Ã®ncearcÄ sÄ gÄseascÄ rezolvÄri proprii din perspectiva experienÅ£ei Åi pregÄtirii personale. S-a pus problema calitÄÅ£ii Ã®n construcÅ£ii. Sistemul calitÄÅ£ii Ã®n construcÅ£ii a cunoscut, Ã®ncÄ din 1995, o continuÄ Ã®mbunÄtÄÅ£ire. ÃncercÄm sÄ avem mai puÅ£ine organisme care verificÄ Åi controleazÄ calitatea Ã®n construcÅ£ii, dar aceste organisme sÄ fie mai bine pregÄtite Åi mai prezente Ã®n piaÅ£Ä.", a declarat Eugen Curteanu, secretar de stat Ã®n Ministerul DezvoltÄrii Regionale Åi Turismului.
Statul se gÃ¢ndeÅte sÄ taie TVA-ul pentru locuinÅ£e, dar preferÄ sÄ nu facÄ asta momentan
Potrivit jucÄtorilor din piaÅ£Ä Ã®nsÄ, aceasta ar trebui sÄ fie ultima grijÄ a statului. TVA-ul prea mare pentru o anumitÄ categorie de locuinÅ£e, salariul mic trecut pe cartea de muncÄ sau restricÅ£ionarea creditelor sunt cele mai mari probleme ale lor.
âUna dintre problemele pe care eu Åi colegii mei, doamna Ministru, le avem permanent cu investitorii Ã®n piaÅ£a imobiliarÄ este reducerea TVA-ului pentru piaÅ£a construcÅ£iilor. Noi pistonÄm Ã®nspre reducerea TVA-ului, ceea ce evident ar duce la costuri mai reduse pentru construcÅ£ii, la clÄdiri pe care sÄ Åi le permitÄ mult mai multÄ lume... Dar noi ne dÄm seama cÄ RomÃ¢nia ar trebui sÄ se bazeze pe o clasÄ de mijloc suficient de consistentÄ, suficient de puternicÄ sÄ Ã®Åi permitÄ locuinÅ£ele pe care ei le construiesc. AceastÄ clasÄ, la momentul acesta, nu este suficient de bine formatÄ, consolidatÄ, Åi de aici derivÄ majoritatea problemelor, Ã®n opinia mea.", declarÄ reprezentantul Ministerului DezvoltÄrii.
Dezvoltatorii trebuie sÄ Ã®nveÅ£e sÄ livreze suprafeÅ£e mici, la preÅ£uri mici, cu beneficii mari.
JucÄtorii din piaÅ£Ä ar trebui sÄ Ã®nveÅ£e sÄ construiascÄ pentru romÃ¢ni Åi pentru timpurile pe care le traversÄm. Iar acest lucru se traduce Ã®n suprafeÅ£e mici, preÅ£uri mici, beneficii mari.
âDezvoltatorii din RomÃ¢nia nu mai trebuie sÄ construiascÄ pe visul cÄ niÅte bani strÄini vor veni Åi vor specula pentru apartamente. Ci sÄ construiascÄ pentru orice Ã®Åi pot permite romÃ¢nii sÄ cumpere, bazat pe banii pe care ei Ã®i pot pune jos Åi bazat pe zona Åi caracteristicile apartamentelor Ã®n care aceÅtia vor sÄ trÄiascÄ. DacÄ faci asta, cred cÄ existÄ cerere Ã®n RomÃ¢nia.", aratÄ Ofer Lieberson, CEO Tagor Capital.
Iar aici intervine un alt cerc vicios. Pentru cÄ dezvoltatorii de proiecte importante sunt, de cele mai multe ori, strÄini. Ei Ã®Åi fac planurile pe baza unor studii de piaÅ£Ä. Dar acestea sunt, de cele mai multe ori, greÅite.
âDacÄ te uiÅ£i la business planuri, Åi am vÄzut nenumÄrate Ã®n ultimii ani, de la dezvoltatori de toate naÅ£ionalitÄÅ£ile, toate aratÄ la fel. ToÅ£i vor sÄ construiascÄ o parcare subteranÄ, sÄ vÃ¢ndÄ fiecare loc de parcare cu 10.000 euro Åi apartamentele cu preÅ£uri cuprinse Ã®ntre 1.300 Åi 1.600 euro/mp. Este nerealist, dar toate aceste planuri au fost susÅ£inute Ã®nsÄ de statistici Åi studii de piaÅ£Ä.", continuÄ Ofer Lieberson.
"Ãmi aduc aminte cÄ Ã®n urmÄ cu cÃ¢Å£iva ani am fÄcut un studiu, pe care l-am plÄtit cu bani grei, sÄ vedem preferinÅ£ele clienÅ£ilor de imobiliare. A reieÅit cÄ toÅ£i vor vilÄ cu piscinÄ, eventual Ã®n MogoÅoaia. RomÃ¢nilor le este Ã®ncÄ greu sÄ facÄ diferenÅ£a Ã®ntre ce vor Åi ce Ã®Åi pot permite.", completeazÄ IonuÅ£ Bordei, CEO Futureal.

Ungurii fac mall la BraÅov

Descriere detaliata: Compania ungarÄ TriGranit, care dorea sÄ construiascÄ megaproiectul de un miliard de euro din BucureÅti, cautÄ noi oportunitÄÅ£i Ã®n RomÃ¢nia.
TriGranit a anunÅ£at Ã®n 2005 megaproiectul Esplanada, care necesita o investiÅ£ie de un miliard de euro, dar planul a fost suspendat din 2009, iar Ã®n primÄvara acestui an compania a decis sÄ suspende activitatea firmei. TotuÅi, dacÄ Esplanada este blocat, ungurii nu renunÅ£Ä la RomÃ¢nia Åi ar putea demara lucrÄrile de construcÅ£ie la un alt mall, de data aceasta la BraÅov.
"TriGranit cautÄ oportunitÄÅ£i pentru investiÅ£ii Ã®n regiune Åi ia Ã®n calcul inclusiv o revenire Ã®n RomÃ¢nia, unde Åi-a revizuit planul pentru proiectul Polus Center BraÅov, de 59.2000 mp", a declarat ÃrpÃ¡d TÃ¶rÃ¶k, CEO-ul companiei, citat de Property Investor Europe Magazine.
Ãn luna aprilie a acestui an, presa din BraÅov scria cÄ lucrÄrile de construcÅ£ie pentru Polus Center BraÅov vor Ã®ncepe "probabil" anul viitor. ConstrucÅ£ia mallului a fost amÃ¢natÄ succesiv din 2009, pe fondul crizei economice.TriGranit a primit Ã®n 2009 de la PrimÄria BraÅov autorizaÅ£ia de construcÅ£ie, iar suma care urma sÄ fie investitÄ era de 160 de milioane de euro, scria BunÄ Ziua BraÅov.
ReprezentanÅ£ii TriGranit au declarat recent pentru MONEY.ro cÄ proiectul Esplanada, care urma sÄ fie construit Ã®n BucureÅti Åi la care statul avea o participaÅ£ie de 25% nu este abandanoat Åi cÄ pentru moment se lucreazÄ la reproiectare.
Ce malluri au mai fost anunÅ£ate Ã®n BraÅov
Ãn oraÅul BraÅov au fost anunÅ£ate mai multe planuri de construcÅ£ie de centre comerciale, Ã®nsÄ toate acestea au fost Ã®ngheÅ£ate fie de crizÄ, fie din lipsa finanÅ£Ärii. Doar Cora Åi-a anunÅ£at planul de a construi cu 100 de milioane de euro un centrul comercial pe locul fostei fabrici Hidromecanica. Terenul a fost cumpÄrat anul trecut, Ã®n urma unei executÄri silite cu 12,6 milioane euro.
Singurul mall la care se lucreazÄ este cel dezvoltat de compania miliardarul polonez Michal Solowow, pe terenul fostei fabrici Fartec. ReprezentanÅ£ii copaniei au declarat pentru MONEY.ro Ã®n primÄvara acestui an cÄ investiÅ£ia a fost redusÄ la jumÄtate faÅ£Ä de cea anunÅ£atÄ Åi cÄ de-abia de la anul vor accelera construcÅ£ia mallului. Ãn luna august a acestui an, firma prin care se dezvoltÄ proectul din BraÅov a operat o majorare de capital, potrivit datelor Oficiului NaÅ£ional al registrului ComerÅ£ului (ONRC).
Austriecii de la Immofinanz deÅ£in tereul de 6,1 ha al fostei fabrici IUS din BraÅov, pentru care aveau Ã®n plan construcÅ£ia unui proiect mai complex. De asemenea, la Ã®nceputul lui 2010, Centerra Capital Partners anunÅ£a o investiÅ£ie de 110 mil. euro Ã®n douÄ faze ale centrului comercial care ar urma sÄ fie construit pe fosta platformÄ Tractorul. ÃnsÄ, planurile s-au oprit.

Hotelul Royal din BucureÅti a fost scos la vÃ¢nzare cu 17 milioane de euro

Descriere detaliata: Hotelul Royal, deschis Ã®n urmÄ cu trei ani Ã®n zona Unirii din BucureÅti Åi clasificat la patru stele, a fost scos la vÃ¢nzare pe un site imobiliar cu suma de 17 milioane de euro.
Hotelul are 97 de camere, dintre care Åase apartamente, clasificate la patru stele. Unitatea beneficiazÄ Åi de trei sÄli de conferinÅ£e, cu suprafeÅ£e de 25 de metri pÄtraÅ£i, 60 de metri pÄtraÅ£i Åi 120 de metri pÄtraÅ£i.
Ãn plus, hotelul are Åi un restaurant cu 120 de locuri Åi un bar cu 50 de locuri.

Hoteluri construite Ã®n ultimii 12 ani, scoase la vÃ¢nzare la preÅ£uri foarte ma

Descriere detaliata: Zeci de hoteluri, care au fost construite Ã®n ultimii 10-12 ani, sunt scoase acum la vÃ¢nzare la preÅ£uri foarte mari, a declarat Radu Enache, preÅedintele FederaÅ£iei Industriei Hoteliere, citat de Mediafax.
"Sunt multe hoteluri de vÃ¢nzare, zeci, la nivel naÅ£ional. Probabil cÄ proprietarii, atunci cÃ¢nd le-au construit, au fost interesaÅ£i de investiÅ£iile Ã®n real estate. Sunt destul de multe Åi Ã®n BucureÅti, dar provincia a Ã®nceput sÄ facÄ ravagii. Ãn Å£arÄ Åi tarifele sunt mai mici decÃ¢t Ã®n BucureÅti, iar circulaÅ£ia turisticÄ este o problemÄ. Åi oamenii au constatat cÄ turismul este o investiÅ£ie aristocraticÄ Ã®n care trebuie sÄ vii tot timpul cu bani sau sÄ generezi suficienÅ£i bani ca sÄ-Å£i permitÄ din timp Ã®n timp sÄ faci renovÄri", a spus Enache.
El a afirmat cÄ cele mai multe unitÄÅ£i scoase la vÃ¢nzare au fost construite Ã®n ultimii 10-12 ani, Ã®n general de oameni cu afaceri Ã®n alte domenii decÃ¢t cel al turismului. Cele mai multe dintre acestea au 3, 4 Åi chiar 5 stele.
"PreÅ£urile pe care le cer sunt ireale pentru aceste vremuri. Cei care au investit Ã®n aceste hoteluri nu au habar de cum se face, cum se exploateazÄ tehnologic o astfel de afacere. Ei cer bani pe clÄdirea Ã®n sine, nu pe afacere, dar clÄdirea abundÄ, de multe ori, Ã®n spaÅ£ii publice, care nu-Å£i aduc niciun ban din punct de vedre hotelier sau au camere care trebuie sÄ foloseÅti intensiv cameriste. Nu mai vorbesc de ce se aflÄ Ã®n spatele cortinei, bucÄtÄrii, de exemplu, care unele sunt foarte sofisticate, dar nu respectÄ foarte multe reguli. Altele nu sunt sofisticate, Ã®nsÄ nu respectÄ legea", a adÄugat Enache.
El crede cÄ preÅ£urile pe care le cer proprietarii respectivelor hoteluri nu Ã®i fac pe potenÅ£ialii cumpÄrÄtori sÄ poatÄ spera cÄ Ã®Åi pot recupera vreodatÄ banii investiÅ£i Ã®n ele.
Ãn RomÃ¢nia sunt, potrivit statisticilor MDRT, 1.535 de hoteluri, dintre care 31 de cinci stele, 236 de patru stele, 746 de trei stele, 450 de douÄ stele Åi 72 de unitÄÅ£i clasificate la o stea.

Boc: Programul âPrima CasÄâ continuÄ Åi Ã®n 2012

Descriere detaliata: Premierul Boc a afirmat cÄ programul "Prima CasÄ" continuÄ Åi Ã®n 2012, la fel Åi programele pentru sprijinirea IMM-urilor precum fondul de garantare Åi contra-garantare sau cardul KogÄlniceanu.
"Avem Ã®n vedere continuarea programului âPrima CasÄ", care merge mai departe, asigurarea resurselor financiare pentru cardul KogÄlniceanu, Ã®n vederea sprijinirii IMM-urilor, schemele de minimis pentru sprijinirea firmelor Åi a IMM-urilor, utilizarea fondului de garantare Åi contra-garantare pentru IMM-uri care va salva Åi Ã®n 2012 foarte multe locuri de muncÄ, precum Åi garanÅ£iile pe care le administrÄm prin Eximbank sau prin Fondul de Garantare AgricolÄ pentru fermieri. Aceste mecanisme vor avea susÅ£inerea financiarÄ de la buget pentru ca, repet, economia sÄ poatÄ da resursele necesare consolidÄrii creÅterii economice a RomÃ¢niei", a declarat premierul Emil Boc, Ã®n contextul prezentÄrii liniilor bugetului pe 2012.
Prima CasÄ 4 s-ar putea termina la Ã®nceputul lui 2013
Programul Prima CasÄ 4 ar putea lua sfÃ¢rÅit Ã®n primele luni din 2013 dacÄ nu va fi afectat de noul regulament de creditare propus de BNR, altfel acesta s-ar putea Ã®ncheia la finalul anului 2012, susÅ£inea la finall lunii octombrie preÅedintele Fondului NaÅ£ional de Garantare, Aurel Åaramet. Noul regulament privind creditele aprobat de BNR nu a modificat condiÅ£iile de acordare a creditelor prin programul Prima CasÄ. [AflÄ aici mai multe despre noul regulament BNR]
Ce modificÄri aduce Prima CasÄ 4 faÅ£Ä de anii trecuÅ£i?
Anul acesta, Guvernul a decis, ca garanÅ£ia statului pentru creditele contractate prin programul Prima CasÄ sÄ fie redusÄ la jumÄtate, iar Ã®n program sÄ fie incluse Åi persoanele care deÅ£in deja o casÄ Ã®n suprafaÅ£Ä maximÄ de 50 mp Åi doresc un confort sporit.
Programul guvernamental Prima CasÄ a fost lansat Ã®n vara anului 2009. PÃ¢nÄ acum, statul a garantat Ã®n totalitate creditele destinate cumpÄrÄrii unei locuinÅ£e.

Immofinanz Group a finalizat preluarea Adama si completeaza managementul cu aust

Descriere detaliata: Ca urmare a obinerii aprobarilor de la autoritaile competente in domeniul concurenei, Immofinanz Group a finalizat astazi achizitia a 69,22% din Adama Holding Public Ltd. (Adama). Grupul austriac, care a investit inca din 2007 in aceasta companie, devine astfel unicul actionar al Adama.
Pretul de achizitie al pachetului de actiuni se ridica la 42,43 milioane de euro. Immofinanz Group a cumparat de la fondul de hedging american Tiger Global, de la Morgan Stanley, compania ce administreaza Lehman Brothers Marea Britanie si de la actionarii fondatori.
Intr-o prima etapa, Clemens Eisinger si Andreas Holler, doi manageri cu experienta ai Immofinanz, se vor alatura lui Dvir si Isaac Cohen-Hoshen in Comitetul de Conducere al Adama Holding.
âAm decis sa achizitionam in totalitate Adama, deoarece compania si brandul sau au o reputatie recunoscuta in Europa de Sud-Est. Obiectivul nostru este sa integram experienta si expertiza managementului local in Immofinanz Group si sa cream cat mai multe sinergii. Din punctul nostru de vedere, Adama este platforma ideala pentru extinderea noastra planificata in domeniul constructiilor si dezvoltarilor rezidentiale, in special in Romania", a argumentat Daniel Riedl, membru in Comitetul Executiv al Immofinanz Group, motivele acestei tranzactii.
Adama a finalizat circa 1.500 de apartamente de la infiintarea sa in 2005, un numar de zece proiecte fiind acum in curs de constructie. Compania are un portofoliu de dezvoltare de proprietati cu o suprafata totala de peste 1.360.000 metri patrati, care vor permite realizarea a peste 40 de proiecte rezidentiale noi.
Prin vanzarea apartamentelor, compania si-a marit cu succes cota de piata pe perioada crizei. âUrmarim sa folosim acest avantaj in proiectele viitoare", a explicat Riedl. âPortofoliul nostru din Romania include un numar de zone nedezvoltate inca in Bucureti. Obiectivul nostru este sa cream cartiere intregi - o provocare interesanta pe care planuim sa o prezentam echipei Adama din Romania imediat ce economia romaneasca va putea asigura cadrul necesar", a comentat Riedl planurile pe termen mediu ale Immofinanz Group.

Banu Manta â o alegere pentru cei care ar vrea sÄ locuiascÄ Ã®n PiaÅ£a Victo

Descriere detaliata: Banu Manta este una dintre zonele dedicate aproape exclusiv clasei medii-superioare. Este un loc Ã®n care gÄseÅti toate avantajele pe care le-ai avea dacÄ ai locui Ã®n PiaÅ£a Victoriei, care se aflÄ la doar cÃ¢teva minute de mers pe jos, dar la preÅ£uri considerabil mai scÄzute. Iar acest lucru s-a resimÅ£it mai ales dupÄ apariÅ£ia crizei.
ClienÅ£ii care aleg sÄ se mute Ã®n Banu Manta au metroul Victoriei sau Basarab la cel mult zece minute distanÅ£Ä, au acces facil la cele mai importante supermarketuri din oraÅ, la Parcul Kieseleff, dar Åi la grÄdiniÅ£e, Åcoli, restaurante. Toate ingredientele necesare pentru a creÅte preÅ£ul locuinÅ£elor. TotuÅi, proprietarii tind sÄ Ã®Åi supraevalueze locuinÅ£ele.
âApartamentele cu douÄ camere sunt scoase la vÃ¢nzare, de cÄtre proprietari, cu preÅ£uri cuprinse Ã®ntre 75.000 Åi 90.000 euro. De cealaltÄ parte, clienÅ£ii oferÄ, pentru douÄ camere, un buget maxim de 80.000 euro. Dar se negociazÄ, de regulÄ. DacÄ clientul vrea sÄ achite cu cash, chiar se negociazÄ Ã®ntre 4.000 Åi 5.000 de euro. Pentru clienÅ£ii cu credite, marja de negociere este de 2.000 euro.", aratÄ Ioana Proca, consultant Smart Exclusive Imob.
ExistÄ oferte bune care stau pe piaÅ£Ä Åi cÃ¢teva luni, fÄrÄ sÄ Ã®ntrebe nimeni de ele
ExistÄ Ã®nsÄ Åi proprietÄÅ£i care stau pe piaÅ£Ä timp de cÃ¢teva luni, fÄrÄ sÄ Ã®Åi gÄseascÄ un client. Chiar oferte bune, dupÄ cum le descriu companiile care le promoveazÄ.
âAvem un apartament cu douÄ camere, la etajul cinci din zece, Åi Ã®ncÄ unul la etajul patru din opt, dar nu am simÅ£it interes pentru ele. Este vorba despre 56 mp, suprafaÅ£Ä utilÄ, care se vinde la 87.000 euro. O oferÄ bine ancoratÄ Ã®n piaÅ£Ä, dar care nu intereseazÄ pe nimeni. ClienÅ£ii merg mai degrabÄ spre Turda decÃ¢t spre Banu Manta.", aratÄ un oficial al Soridor imobiliare.
Calitatea blocurilor, care au fost construite aproape Ã®n totalitate Ã®n perioada comunistÄ, este una apreciatÄ de experÅ£ii imobiliari din zonÄ. Chiar dacÄ este vorba despre construcÅ£ii vechi, acestea rezistÄ foarte bine Åi sunt Ã®ncÄ foarte cÄutate de clienÅ£i.
âBlocurile sunt construite, Ã®n parte, Ã®n anii '60. Altele, dupÄ 1980. Nu am gÄsit blocuri cu bulinÄ pÃ¢nÄ acum, nici chiar blocurile din 1964 nu au risc seismic. Multe dintre ele au patru-cinci niveluri, sau sunt tip vilÄ. Chiar Åi acestea se tranzacÅ£ioneazÄ bine, spre surprinderea noastrÄ. Iar preÅ£urile nu sunt mult diferite faÅ£Ä de construcÅ£iile noi. Fiind vorba despre Banu Manta, o zonÄ foarte bunÄ, motiv pentru care anul de construcÅ£ie le scade foarte puÅ£in preÅ£ul.", continuÄ consultant Smart Exclusive Imob.
ConstrucÅ£iile noi, evitate de clienÅ£i
ConstrucÅ£ii din anii trecuÅ£i sunt destul de puÅ£ine, cÄci terenurile libere Åi suficient de mari pentru a permite asemenea dezvoltÄri sunt dificil de gÄsit. Oricum, Ã®n ultimii ani clienÅ£ii par sÄ Ã®Åi fi pierdut interesul pentru acest segment.
âEu la construcÅ£iile noi sunt reticentÄ. Nici cererea nu este foarte mare pentru acestea. Unele nu sunt fÄcute cum trebuie, nu respectÄ foarte multe norme. MulÅ£i clienÅ£i Åtiu acest lucru Åi nu vor construcÅ£ii noi, au mult mai mare Ã®ncredere Ã®n blocurile fÄcute Ã®nainte decÃ¢t cele noi. Cei mai mulÅ£i clienÅ£i cautÄ blocuri construite dupÄ 1977-1980.", adaugÄ Ioana Proca.
La fel ca Ã®n multe cartiere cu aer exclusivist, cei mai mulÅ£i dintre clienÅ£ii care cumpÄrÄ, preferÄ sÄ achite cu cash. Este vorba despre persoane care Ã®nÅ£eleg potenÅ£ialul zonei Åi preferÄ sÄ se mute acolo acum, cÃ¢nd preÅ£urile au scÄzut atÃ¢t de mult Ã®ncÃ¢t sÄ facÄ accesibile locuinÅ£e care Ã®n anii de Ã®nainte de crizÄ erau de gÄsit doar la preÅ£uri piperate. Cu alte cuvinte, locuinÅ£ele din Banu Manta se cumpÄrÄ acum pentru oportunitate la fel de mult cÃ¢t pentru avantajele concrete ale zonei.

BucÅaru a reuÅit sÄ vÃ¢ndÄ 25 de case "pe hÃ¢rtie". Mai sunt romÃ¢ni care cu

Descriere detaliata: Omul de afaceri Dumitru BucÅaru se laudÄ cÄ a vÃ¢ndut Ã®n ultimele trei luni 30 de case din faza a patra a proiectului Green City, dintre care 25 sunt Ã®ncÄ âpe hÃ¢rtie". Proiectul, ieÅit din insolvenÅ£Ä Ã®n martie anul acesta, mai are programate Ã®ncÄ 1.000 de case, deÅi Ã®ncÄ mai sunt de vÃ¢ndut circa 230 de locuinÅ£e din primele etape.
Green City a lansat Ã®n luna august 2011 un noul model de casÄ, parte din faza a patra de dezvoltare, a cÄrei preÅ£ este de 69.900 euro. LocuinÅ£a are 126 mp construiÅ£i, cu parter Åi etaj, living, bucÄtÄrie, trei dormitoare, douÄ bÄi Åi curte proprie. Rata lunarÄ la un credit ipotecar pentru o astfel de casÄ este de aproximativ 320 euro. Dezvoltatorul a Ã®nceput deja construcÅ£ia unui lot de 50 de astfel de case, investiÅ£ia Ã®n aceste locuinÅ£e depÄÅind 60 mil. euro.
âDezvoltatorul a Ã®nceput lucrÄrile pentru cele 30 de case SENA deja contractate Åi Ã®ntr-un termen cuprins Ã®ntre 3 Åi 4 luni de la semnarea antecontractelor, casele vor fi predate cumpÄrÄtorilor, iar planurile dezvoltatorului nu se opresc aici. Lucrarile vor continua Åi se vor construi 1.000 de case SENA pÃ¢nÄ la sfÃ¢rÅitul anului 2013", spun reprezentanÅ£ii companiei Esop, agentul de vÃ¢nzÄri al proiectului.
VÃ¢nzarea de locuinÅ£e din stadiu de proiect a fost o practicÄ extinsÄ pe scarÄ largÄ Ã®n perioada 2007-2008, Ã®nsÄ mulÅ£i cumpÄrÄtori au rÄmas fÄrÄ locuinÅ£ele contractate din cauzÄ cÄ o serie de dezvoltatori au intrat Ã®n incapacitate de platÄ. OdatÄ cu declanÅarea crizei financiare, aceast tip de vÃ¢nzare a dispÄrut de pe piaÅ£Ä.
Proiectul Green City a fost demarat la Ã®nceputul lui 2009 Åi implicÄ o investiÅ£ie estimatÄ de 100 de milioane de euro, derulatÄ Ã®n trei etape.
Ãn prezent, sunt finalizate 800 de case, dintre care 356 de case, construite Ã®n prima etapÄ a investiÅ£iei, la care finanÅ£area a fost asiguratÄ prin credit bancar Åi alte 170 de case, finanÅ£ate din sursele proprii ale companiei. BucÅaru a demarat, Ã®n noiembrie anul trecut, lucrÄrile de construcÅ£ie pentru a treia etapÄ a proiectului, chiar dacÄ nu vÃ¢nduse decÃ¢t jumÄtate din locuinÅ£ele dezvoltate Ã®n primele douÄ faze. ConstrucÅ£ia celor 180 de vile din aceastÄ etapÄ au fost finanÅ£ate tot din sursele proprii ale companiei.
Ansamblul este construit pe amplasamentul fostelor sere Comaico, din comuna 1 Decembrie din sudul Capitalei. Dumitru BucÅaru a achiziÅ£ionat firma Comaico Ã®n urmÄ cu patru ani de la SIF Muntenia, la un preÅ£ de 62 milioane de lei (echivalentul a 17,6 milioane de euro la acea datÄ).
Comaico avea Ã®n administrare, Ã®n 2006, terenuri cu o suprafaÅ£Ä de aproximativ 120 de hectare, majoritatea ocupate de sere nefuncÅ£ionale.

Un nou hotel de cinci stele se va ridica la PiaÅ£a RomanÄ

Descriere detaliata: ClÄdirea, care se va ridica Ã®n zona delimitatÄ de Calea DorobanÅ£i, strada Mihai Eminescu Åi strada General BroÅteanu, va avea o Ã®nÄlÅ£ime maximÄ de 38 de metri.
Viitorul hotel a primit anul acesta avizul de urbanism din partea DirecÅ£iei Generale Dezvoltare UrbanÄ din cadrul PrimÄriei Municipiului BucureÅti. Lotul prevÄzut Ã®n Planul de Urbanism este delimitat de edificiile de la Calea DorbanÅ£i numerele 16-18, primul dintre acestea fiind monument istoric, urmÃ¢nd deci a nu fi afectat de planurile de demolare din zonÄ.
ClÄdirea va Ã®ndeplini funcÅ£iile de hotel, cazinou, va adÄposti Ã®nsÄ Åi birouri Åi locuinÅ£e, aratÄ documentaÅ£ia depusÄ de beneficiarul construcÅ£iei, compania de imobiliare S.C. Rubin Gold SRL.
Ãn cele din urmÄ, clÄdirea ce se va construi pe acest teren va avea o Ã®nÄlÅ£ime maximÄ de 38 de metri, conform Avizului de Urbanism, cu toate cÄ Ã®n anii trecuÅ£i se vehiculase inclusiv construirea unui turn Ã®nalt de 200 de metri pe acest teren. Turnul, care Ã®n faza de proiect primise numele de DorobanÅ£i Tower, fusese proiectat de celebra arhitectÄ Zaha Hadid, unul din cele mai mari nume ale arhitecturii contemporane.
Proiectul anunÅ£at Ã®n 2009 a ridicat nenumÄrate proteste din cauza neadecvÄrii sale la zona urbanÄ DorobanÅ£i-Eminescu, iar criza a avut, probabil, la rÃ¢ndul sÄu un aport Ã®n schimbarea proiectului.
Ãn luna iulie 2009, arhitectul urbanist Dorin Åtefan, unul din elaboratorii actualului Plan de Dezvoltare UrbanÄ, argumenta Ã®n favoarea soluÅ£iei ce a rÄmas acum de actualitate, Ã®n cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism Åi Amenajare a Teritoriului: âAm dorit realizarea, prin comasarea gradinilor si a spatiilor reziduale existente, a unei zone cat mai mari publice; dorim sa nu demolam nicio constructie si sa propunem o retesere a acestor diferite tipuri de tesuturi urbane. CUT pe care l-am putea ataca ar fi de maximum 4,6. Am creat o trama zonala de strazi interioare de tip coridor, care sa faciliteze permearea zonei si, totodata, am spart volumul in asa fel incat el sa se raporteze la scara zonei. Intr-o forma finala, propunem o cladire P+13 etaje, cu un ultim nivel rezervat unui restaurant panoramic, cu destinatie de hotel de lux, de 5 stele, care ar atrage in zona un trafic foarte redus."
"Dorin Stefan, autor al proiectului, a adus spre judecata Comisiei cele cerute - studiul istoric (realizat de Adrian Craciunescu), ca si o ultima propunere realizata in acord cu ultimele solicitari; studiul istoric dovedeste ca in zona se poate construi inalt, intrucat zona a fost fluida, in continua transformare si prefacere; propunerea de obiect efectiva consta in construirea unei cladiri care sa acopere cele trei monumente, unindu-le sub un singur acoperis care iese catre cele trei strazi in consola (cea mai acuzata dintre ele avand o ungime de 20m)." - se aratÄ Ã®n minutele Ã®ntÃ¢lnirilor CTUAT.
Pe Calea DorobanÅ£ilor ar urma, conform proiectului discutat Ã®n CTUAT, sÄ se creeze o corniÅÄ de continuitate, deasupra clÄdirilor construite la Ã®nceputul secolului XX.

Ce se va Ã®ntÃ¢mpla cu preÅ£ul caselor Ã®n 2012

Descriere detaliata: DeÅi preÅ£urile locuinÅ£elor vechi din CapitalÄ au urmat anul acesta un trend descendent. Oamenii din piaÅ£a imobiliarÄ cred cÄ la locuinÅ£ele vechi preÅ£ul va mai scÄdea Åi anul viitor. Pe de altÄ parte vor apÄrea proiecte noi cu locuinÅ£e mai mici.
Anul trecut, Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker, spunea cÄ 2011 nu este anul revenirii pieÅ£ei locuinÅ£elor Åi cÄ o deblocare o vom vedea de-abia Ã®n 2012, Ã®nsÄ revenirea nu se va face brusc, ci treptat. JumÄtate din âprofeÅ£ie" s-a adeverit: preÅ£urile locuinÅ£elor vechi, Ã®n special, au urmat un trend descendent. RÄmÃ¢ne de vÄzut ce schimbÄri va aduce anul 2012.
âE posibil ca Ã®n 2012 piaÅ£a locuinÅ£elor vechi sÄ Ã®Åi revinÄ, dar dupÄ ce va mai scÄdea. ScÄdera nu va fi mai mare de o cifrÄ. PiaÅ£a e destul de jos acum, iar tranzacÅ£iile prim Prima CasÄ nu sunt singurele care se fac. Sigur, e un program bun, pentru cÄ este disponibil pentru cei care doresc sÄ-Åi cumpere o casÄ Åi au un venit mai mic. Dar mai sunt Åi tranzacÅ£ii care se realizeazÄ cu credite ipotecare. Acum suntem Ã®n apropierea SÄrbÄtorilor dupÄ care vine o perioadÄ de stagnare, iar dacÄ luÄm un orizont scurt, piaÅ£a o sÄ mai coboare Åi Ã®n urmÄtoarele Åase luni", a declarat pentru MONEY.ro, Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker Affiliates of Romania.
CÃ¢t despre apartamentele noi, Valentin Ilie spune cÄ sperÄ ca la anul sÄ vedem proiecte noi pe piaÅ£Ä, cu preÅ£uri pentru buzunarul romÃ¢nului. AdicÄ, la un venit de 1.200 de euro/familie, rata ar trebui sÄ reprezinte 25% din venit, adicÄ 300 de euro. Ceea ce aratÄ cÄ apartamentul pe care Åi-l permite o familie din clasa medie este unul de pÃ¢nÄ Ã®n 60.000 de euro.
Dar proiecte noi, cu preÅ£uri mici Ã®nseamnÄ locuinÅ£e mici. DacÄ Ã®n trecut dezvoltatorii se Ã®ntreceau Ã®n construcÅ£ia de locuinÅ£e noi cu suprafeÅ£e mari, acum, cei care vor marÅa pe acest segment vor trebui sÄ se adapteze noilor condiÅ£ii ale pieÅ£ei Åi sÄ construiascÄ locuinÅ£e cu suprafeÅ£e "decente", la preÅ£uri mai mici.
"Nu cred ca este o reducere a preÅ£urilor, ci mai degrabÄ reducere a suprafeÅ£elor locuinÅ£elor. Nu poÅ£i construi mai ieftin decÃ¢t preÅ£urile actuale. De fapt, preÅ£ul de construcÅ£ie de acum al unitÄÅ£ilor rezidenÅ£iale este cel mai mic preÅ£ pe metru pÄtrat la care se poate construi. Cheia este sÄ fie construite noi locuinÅ£e la costurile de acum, ceea ce oamenii Ã®Åi pot permite", a declarat pentru MONEY.ro, Andrew Prelea, CEO Ozone Homes, care construieÅte locuinÅ£e ecologice Ã®n Tunari.
Astfel, Ã®n loc sÄ constriascÄ un bloc de locuinÅ£e de P+20, spre exemplu, unde costurile de construcÅ£ie sunt mai mari, dezvoltatorii nu vor mai Ã®nÄlÅ£a turnuri spre cer Åi se vor mulÅ£umi sÄ constriascÄ mai ieftin, un P+10.
Posibile scÄderi Åi la locuinÅ£ele noi
De cÃ¢teva studii Ã®ncoace, Jones Lang LaSalle atrage atenÅ£ia cÄ dezvoltatorii cu apartamentele goale Åi nevÃ¢ndute de ceva timp, ar trebui sÄ reducÄ din preÅ£uri. Unul dintre motive: noi proiecte Ã®Åi vor face apariÅ£ia, proiecte care sunt construite cu bani mai puÅ£ini, Åi deci, mai ieftine. Åi asta pentru cÄ faÅ£Ä de anii Ã®n care bula imobiliarÄ creÅtea de la o zi la alta, acum preÅ£urile de construcÅ£ie sunt mai mici 20-40%, Ã®n funcÅ£ie de tipul de locuinÅ£e construite. Atunci, presaÅ£i de datoriile cÄtre bÄnci, dezvolatorii vor aplica o corecÅ£ie a preÅ£urilor de listÄ.
âCele mai recente previziuni ale unor instituÅ£ii internaÅ£ionale au prezentat perspectivele economice ale RomÃ¢niei Ã®ntr-o manierÄ nefavorabilÄ. DacÄ aceste previziuni se vor materializa, pe piaÅ£a rezidenÅ£ialÄ se vor Ã®nregistra destul de puÅ£ine Ã®mbunÄtÄÅ£iri. Sunt aÅteptate noi mÄsuri de austeritate din partea guvernului Åi o continuare a metodei conservatoare de creditare a bÄncilor, ambii fiind factori ce ar putea Ã®mpiedica redresarea pieÅ£ei", se aratÄ Ã®n cel mai recent studiu al companiei de consultanÅ£Ä imobiliarÄ Jones Lang LaSalle.
Ãn plus, insolvenÅ£ele, falimentele Åi proiectele Ã®ngheÅ£ate nu mai transmit Ã®ncredere cumpÄrÄtorilor. Studiul mai aratÄ cÄ anul trecut, Ã®n BucureÅti au fost finalizate 2.772 uniÄÅ£i locative, Ã®n timp ce Ã®n prima jumÄtate a acestui an numÄrul acestora a fost de doar 748 de locuinÅ£e, dar o mare parte dintre acestea fac parte din proiecte rezidenÅ£iale ale cÄrora lucrÄri de construcÅ£ie au fost demarate Ã®nainte de instalarea crizei Åi Ã®n RomÃ¢nia. Ãn cel de-al treilea trimestru al acestui an, oferta de locuinÅ£e a numÄrat aproximativ 3.500 de unitÄÅ£i.

Tiriac Jr. face o superbazÄ de agrement Ã®n PÄdurea BÄneasa, cu bani europeni

Descriere detaliata: Ion Alexandru Èiriac, fiul miliardarului Ion Èiriac, construieÅte un complex de agrement pe conceptul unei baze sportive integrate (all-in-one) pe o suprafaÅ£Ä de aproximativ 15.000 mp, Ã®n cadrul ansamblului rezidenÅ£ial de lux "La Stejarii" din Nordul Capitalei, Ã®n mijlocul pÄdurii BÄneasa. Aceasta va dispune de piscine interioare Åi exterioare, saunÄ finlandezÄ Åi Hammam, terenuri de tenis, piste de alegare Åi cluburi de dans Åi fitness. 40% din investiÅ£ia de 20 mil. euro este asiguratÄ din fonduri europene.
Potrivit reprezentanÅ£ilor AgenÅ£iei de Dezvoltare RegionalÄ BucureÅti-Ilfov (ADRBI), proiectul construcÅ£iei complexului de agrement "La Stejarii", propus de societatea Medusa Hotel International SRL, se ridicÄ la suma totalÄ de 82.494.812 lei (aprox. 20 milioane euro).
"Proiectul constÄ Ã®n execuÅ£ia de lucrÄri pentru crearea complexului de agrement Åi urmÄreÅte crearea a 70 de noi locuri de muncÄ. Proiectul va fi derulat Ã®n localitatea BucureÅti, sectorul 1, str. Jandarmeriei, nr. 14A, Ã®n perioada 2011-2013â³, a precizat pentru B365.ro Claudia Ionescu, Manager of Regional Promotion & Investments Department Ã®n cadrul ADRBI.
Conform sursei citate, finanÅ£area nerambursabilÄ este de 35,3 milioane lei (8,4 milioane euro), proiectul fiind aprobat Ã®n cadrul Programului "Dezvoltarea durabilÄ Åi promovarea turismului", domeniul major de intervenÅ£ie "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale Åi creÅterea calitÄÅ£ii serviciilor turistice". Ãn cadrul aceluiaÅi program au fost depuse, Ã®n BucureÅti, nouÄ proiecte din care doar douÄ au fost acceptate spre finanÅ£are UE, Ã®n acest an, printre care Åi complexul de agrement "La Stejarii".
Ce vrea sÄ facÄ Èiriac Jr. Ã®n baza de agrement "La Stejarii"
Complexul de agrement "La Stejarii" se va dezvolta pe o suprafaÅ£Ä de 15.000 mp Ã®n str. Jandarmeriei nr.14, Ã®n apropierea Inspectoratului General al Jandarmeriei RomÃ¢ne. Conceptul propus este acela al unei baze sportive integrate (all-in-one), structuratÄ pe un regim de Ã®nÄlÅ£ime de S+P+1E.
"Unic Ã®n felul sÄu Ã®n Europa de Est, complexul de agrement La Stejarii oferÄ servicii personalizate pe nevoile clientului, dezvoltate Ã®ntr-o locaÅ£ie liniÅtitÄ, departe de zonele aglomerate din oraÅ Åi servicii all-in-one, prin punerea la dispoziÅ£ia turiÅtilor nu doar a facilitÄÅ£ilor sportive Åi de fitness, ci Åi a serviciilor de Ã®ngrijire a copiilor pe perioada utilizÄrii facilitÄÅ£ilor de agrement. TotodatÄ, toÅ£i clienÅ£ii beneficiazÄ de locuri de parcare gratuite", descriu reprezentanÅ£ii Medusa Hotel International SRL.
La finalizare, peste aproape doi ani, complexul de agrement âLa Stejarii", va oferi clienÅ£ilor peste 30 de facilitÄÅ£i de practicare a sportului. Astfel, aceÅtia vor avea acces la piscina interioarÄ Åi cea exterioarÄ, la piscina pentru copii, la jacuzzi, precum Åi la saunÄ finlandezÄ (fÄrÄ abur) Åi la cea cu abur Hammam.
TotodatÄ, baza de agrement va fi dotatÄ cu un club Åi un teren de joacÄ pentru copii, club de dans, fitness (cardio, ergo, spinning, aerobic, Pilates, box thailandez, qigong, yoga), teren de tenis, platformÄ de tenis, squash, pistÄ de alergare Åi sÄli multifuncÅ£ionale. De asemenea, proprietarul susÅ£ine cÄ Ã®n cadrul complexului se vor putea organiza Åi alte evenimente sportive indoor.
Ãn plus, complexul va beneficia de un birou de informare turisticÄ Åi un birou de prim ajutor Åi totodatÄ, vor fi disponibile 299 locuri de parcare din care 283 Ã®n parcarea subteranÄ.
Proiect rezidenÅ£ial exclusivist de 200 milioane de euro
Proiectul exclusivist "La Stejarii" are Ã®n portofoliu un numÄr de 285 de apartamente, de la douÄ pÃ¢nÄ la Åapte camere Åi suprafeÅ£e foarte generoase cuprinse Ã®ntre 100-600 metri pÄtraÅ£i fiecare. LocuinÅ£ele au Ã®n dotarea standard, printre altele, Ã®ncÄlzire Ã®n pardosealÄ, parchet din lemn natural merbau, climatizare centralizatÄ, bucÄtÄrie echipatÄ cu electrocasnice de lux Miele, obiecte sanitare Jacuzzi cu design Pininfarina, LCD TV Aquavision Ã®n bÄile master. Complexul rezidenÅ£ial include Ã®n prezent serviciu consierge exclusive, similar celui dintr-un hotel de lux, o cofetÄrie Åi un magazin tip mini-market, accesul fiind permis controlat prin pazÄ non-stop.
Printre primii cumpÄrÄtori Ã®n cadrul proiectului imobiliar de 200 milioane de euro s-au aflat atÃ¢t Ion Èiriac, cÃ¢t Åi fotbalistul Cristian Chivu. De asemenea, patronul Pro TV - Adrian SÃ¢rbu Åi-a achiziÅ£ionat un penthouse de 4,2 milioane de euro Ã®n cadrul complexului rezidenÅ£ial, potrivit unor surse apropiate tranzacÅ£iei Ã®n anul 2009. La inaugurarea complexului rezidenÅ£ial, Ion Èiriac a Å£inut sÄ precizeze cÄ ideea i-a venit dupÄ ce a vÄzut un proiect similar Ã®n anii '70 Ã®n Palm Springs.
Ãn urmÄ cu un an, Èiriac Jr. a decis sÄ Ã®nchirieze cea mai mare parte a apartamentelor din "La Stejarii", pÃ¢nÄ la stabilizarea preÅ£urilor pe piaÅ£a imobiliarÄ. Ãn condiÅ£iile Ã®n care preÅ£ul de Ã®nchiriere a fost fixat la 13,8 euro/mp, chiar Åi pentru cele mai mici apartamente chiriaÅii plÄtesc Ã®n jur de 2.000 de euro pe lunÄ. Èiriac a menÅ£ionat atunci cÄ nu va semna niciun contract pe o perioadÄ mai micÄ de un an Åi cÄ va miza pe chiriaÅi din rÃ¢ndul executivilor de top sau personalul ambasadelor.

Casa academicianului Alexandru Rosetti, demolata luni dimineata. Pe terenul elib

Descriere detaliata: Casa academicianului Alexandru Rosetti, de pe strada Dionisie Lupu, nr. 56 (in apropiere de Piata Romana), a fost demolata luni dimineata. Imobilul a fost construit in a doua jumatate a secolului XIX, avand circa 150 de ani. ONG-urile sustin ca demolarea a fost facuta ilegal, autorizatia de demolare fiind expirata de 3 saptamani. In loc, proprietarii vor construi un bloc de patru etaje.
Demolarea cladirii a inceput inca de sambata dimineata, fiind scoasa tamplaria. Tot sambata a fost adus buldozerul care urma sa demoleze constructia. Luni dimineata, lucrarile de demolare au continuat. Desi legea constructiilor prevede ca la fiecare lucrare de demolare sau construire sa fie afisat un panou de santier pe care sa fie trecut numarul autorizatiei, beneficiarul, constructorul si lucrarile care se fac, muncitorii au acoperit panoul si nu au lasat la vedere datele scrise pe el. "Ce va intereseaza pe d-voastra ce scrie aici. Trebuia sa veniti cand l-am pus. L-ati vazut destul. Mai lipseste sa intrati direct pe proprietate", s-a rastit la presa si la ONG-istii prezenti la fata locului un muncitor furios.
Potrivit datelor postate pe site-ul Primariei sector 1, Autorizatia de demolare a fost emisa de aceasta institutie pe 14 octombrie 2009, cu cateva zile inainte de data la care primariile de sector si-au pierdut competenta de a emite autorizatii de construire/desfiintare in zonele protejate, respectiv pe centrul orasului. Beneficiarul autorizatiei de demolare este Marina Smighelschi.
Potrivit verificarilor facute de Primaria Capitalei, autorizatia de demolare a fost prelungita de Primaria sector 1.
"In urma verificarilor efectuate in str. Dionisie Lupu nr. 56, sector 1, de catre reprezentantii Directiei Control din cadrul Directiei Generale de Politie Locala si Control a Municipiului Bucuresti, s-a constatat ca se executa lucrari de desfiintare, in baza Autorizatiei de Desfiintare nr.200/10/L din 14.10.2008 emisa de catre Primaria Sectorului 1, cu termen de valabilitate prelungit ulterior de catre aceeasi institutie", se arata intr-un punct de vedere trimis de Primaria Capitalei catre HotNews.ro.
Asociatia Salvati Bucurestiul sustine insa ca demolarea s-a facut ilegal, autorizatia de demolare fiind expirata de 3 saptamani: "Primaria sector 1 a emis autorizatia de demolare in octombrie 2009. Aceasta a expirat in octombrie 2010. A mai fost prelungita inca un an, expirand pe 14 octombrie 2011, in urma cu trei saptamani", a declarat Daniel Velicu, reprezentantul Asociatiei Salvati Bucurestiul.
De asemenea, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, spune ca si autorizatia de demolare este ilegala deoarece are la baza avizul Directiei de Cultura Bucuresti (deconcentrata a Ministerului Culturii) si ar fi fost nevoie de un aviz emis de Ministerul Culturii.
ONG-urile prezente la fata locului au alertat politia pentru a sesiza ca demolarea se face ilegal, insa fara prea mare folos: "Am chemat Politia locala la ora 10.00. La 10.30 eram in fata casei cu Politia Locala. Responsabilul de santier nu avea toate hartiile. Politia le-a dat la dispozitie o ora sa aduca documentele dupa care au plecat. Politia a revenit peste doua ore si jumatate, la ora 13.00. Era demolat aproape tot, mai putin un zid pe colt. Nu au putut interveni deoarece au spus ca este proprietate privata. Pe la 13h30 a venit in sfarsit de la Disciplina in constructii sector 1. Au dispus verbal oprirea santierului si vor analiza mai detaliat la sediu stadiul dosarului. Desi la santier nu erau documente complet clare cum ca demolarea e legala, nu a fost suspendat. Discutiile continua cu casa demolata. In orice caz, din nou, transparenta nu a fost respectata in acest caz, panoul de santier a aparut la 2 zile dupa ce demolarea a inceput si nu a ramas vizibil pe intreg parcursul demolarii", spune Romulus Bena, reprezentantul Asociatiei Prietenii Scoli Centrale.
Vecinii care treceau prin fata santierului s-au aratat revoltati de demolarea casei academicianului Rosetti: "Este casa academicianului Rosetti. Nu este posibil sa fie demolata. A fost un om de valoare. Trebuia pastrata in memoria lui. Uitati-va cum arata ce s-a construit nou in jur. Este o situatie jalnica. Din nefericire, cand am vazut ca a inceput demolarea nu am avut ce sa facem. Nu am alertat politia fiindca nu ne baga nimeni in seama", spune doamna Croitoru, vecina de strada.
Pe 19 august 2011, Primaria Capitalei a emis pentru aceasta locatie o autorizatie de construire pentru edificarea unui bloc de 4 etaje.
Cine a fost Alexandru Rosetti?
Potrivit Wikipedia, Alexandru Rosetti (1895-1990) a fost un reputat lingvist si filolog roman, editor, pedagog, istoric al limbii romane, patron spiritual al scolii romanesti de lingvistica. Profesor la Facultatea de Litere din Bucuresti, Alexandru Rosetti a fost unul dintre patronii spirituali ai scolii lingvistice de la Bucuresti, alaturi de nume importante precum Theodor Capidan, Jacques Byck, Iorgu Iordan sau Alexandru Graur. A fost membru titular al Academiei Romane din 1948. Alexandru Rosetti era un urmas al familiei printului Rosetti, si-a sustinut doctoratul la Paris, unde s-a casatorit cu Maria Rallet. A ajuns in 1933 directorul Fundatiei pentru Literatura si Arta a regelui Carol II, cea mai prestigioasa editura din Romania din epoca interbelica.
De ce era valoros imobilul din Dionisie Lupu 56:
Imobilul din str. Dionisie Lupu nr. 56, sector 1, nu este monument istoric, dar se afla in zona de protectie a imobilelor - monumente istorice situate la adresele: str. Dionisie Lupu nr. 49 (cod B-II-m-B-19108) si str. Dionisie Lupu nr. 68 (cod B-II-m-B-19109), imobile inscrise in Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucuresti din anul 2010 si in Zona Protejata nr.34 - Tesutul traditional difuz - Zona Pitar Mos, conform Planului Urbanistic Zonal - Zone Construite Protejate aprobat prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 279/2000.

Megamallul Colosseum va avea Åosea cu patru pasaje subterane construite de Prim

Descriere detaliata: PrimÄria Capitalei este partenerÄ de afaceri cu dezvoltatorul centrului comercial Colosseum. Ãntr-un parteneriat Ã®ncheiat anul trecut, municipalitatea s-a angajat sÄ modernizeze pe cheltuiala proprie mai multe strÄzi din jurul Colosseum Åi inclusiv sÄ contruiascÄ mai multe pasaje subterane Ã®n zonÄ. Ãn schimb, cei de la Colosseum vor construi o grÄdiniÅ£Ä Åi un centru de asistenÅ£Ä socialÄ pentriu bÄtrÃ¢ni.
Parteneriatul dintre PrimÄria Capitalei Åi Nova Imobiliare a devenit oficial la 30 iunie 2010 cÃ¢nd a fost aprobat Åi de Consiliul General al Municipiului BucureÅti. Conform contractului, PrimÄria Capitalei va moderniza cu bani de la bugetul local infrastructura din zona centrului Colosseum pentru a-l face mai accesibil populaÅ£iei.
Patru pasaje subterane pe Åoseaua Chitila
Astfel, strada Godeanu va fi lÄrgitÄ de la intersecÅ£ia cu Åoseaua Chitila pÃ¢nÄ la sensul giratoriu Åi amenajatÄ de la intersecÅ£ia cu strada 16 februarie, inclusiv sensul giratoriu.
Åoseaua Chitila (unde va fi intrarea Ã®n centrul comercial) va fi Åi ea amenajatÄ de municipalitate. Pe segmentul cuprins Ã®ntre intersecÅ£ia cu strada 16 februarie Åi jumÄtatea zonei sudice a centrului Colosseum, cele douÄ benzi pe sens vor fi lÄrgite prin intermediul a douÄ pasaje subterane "Ã®n vederea facilitÄrii accesului/ieÅirii spre/de la Colosseum Center".
Ãn acelaÅi, scop, alte douÄ pasaje subterane vor fi contruite pe Åoseaua Chitila, pe segmentul cuprins Ã®ntre jumÄtatea zonei sudice a Centrului Colosseum Åi pÃ¢nÄ dupÄ intersecÅ£ia cu Åoseaua Aeroportului. Potrivit lui Panico Panayi, preÅedintele Nova Imobiliare, dezvoltatorul mall-ului Colosseum, data realizÄrii pasajelor subterane depinde de modul Ã®n care decurge parteneriatul companiei cu administraÅ£ia publicÄ.
De asemenea, PrimÄria Capitalei va prelungi linia de tramvai de pe strada 16 februarie pÃ¢nÄ Ã®n zona de nord a Colosseum Center. Pentru acest proiect Ã®nsÄ, terenul pe care va fi montatÄ linia de tramvai va fi donat municipalitÄÅ£ii de cÄtre Nova Imobiliare. Ãn complex sunt prevÄzute Åi staÅ£ii dedicate de autobuz Åi tramvai, precum Åi prima staÅ£ie de taxi de la nivel naÅ£ional care permite ordonarea maÅinilor Åi a clienÅ£ilor Ã®n ordinea sosirii, dupa modelul european.
PrimÄria Capitalei are un termen de 20 de luni pentru fiecare dintre acestea lucrÄri, de la data introducerii investiÅ£iei Ã®n bugetul local. Ãn caz contrar va plÄti penalitÄÅ£i cuprinse Ã®ntre 2.000 Åi 5.000 euro/zi calendaristicÄ.
PrimÄria primeÅte o grÄdiniÅ£Ä Åi un centru de Ã®ngrijire pentru bÄtrÃ¢ni
Ãn schimbul lucrÄrilor de infrastructurÄ realizate de municipalitate, dezvoltatorul centrului Colosseum, Nova Imobiliare, va construi Åi va amenaja pe cheltuiala proprie o grÄdiniÅ£Ä pentru copii Åi un centru pentru Ã®ngrijirea persoanelor vÃ¢rstnice. Ambele vor fi construite Ã®n vecinÄtatea centrului Åi vor fi apoi donate PrimÄriei Capitalei.
Conform contractului, Nova Imobiliare trebuie sÄ termine de construit Åi amenajat grÄdiniÅ£a Åi centrul social pÃ¢nÄ pe 30 noiembrie 2011. Iar dacÄ PrimÄria este penalizatÄ cu 5.000 de euro pe zi pentru nerespectarea obligaÅ£iilor cÄtre Nova, firma privatÄ va fi amendatÄ doar cu 1000 de euro pe zi, Ã®n cazul Ã®n care nu terminÄ la timp cele douÄ proiecte pentru municipalitate.
Nova va dona PrimÄriei Åi toate terenurile pe care vor fi efectuate lucrÄrile de infrastructurÄ. Astfel, pentru amenajarea Åoselei Chitila Åi a strÄzii Godeanu, dar Åi pentru prelungirea liniei de tramvai, municipalitatea va folosi Åi terenuri aflate momentan Ã®n proprietatea dezvoltatorului Nova Imobiliare.
ContradicÅ£ie Ã®ntre datele PrimÄriei Åi cele ale dezvoltatorului
Conform parteneriatului dintre Nova Åi municipalitate, aprobat de Consiliul General al Municipiului BucureÅti, costul Ã®ntregii investiÅ£ii, Centrul Colosseum, grÄdiniÅ£Ä Åi centrul social pentru bÄtrÃ¢ni, se ridicÄ la 570 milioane euro. Cifra este mult diferitÄ de cea lansatÄ acum de dezvoltator, care susÅ£ine cÄ investiÅ£ia, cu tot cu costurile de infrastructurÄ, se va ridica la 350 milioane de euro.
Prima etapÄ a proiectului, parcul de retail, cu o suprafaÅ£Ä de 53.000 de metri pÄtraÅ£i, a fost inauguratÄ Ã®n aceastÄ toamnÄ, odatÄ cu deschiderea primului magazin Leroy Merlin din RomÃ¢nia Åi a hipermarketului Carrefour. Galeria comercialÄ aferentÄ Carrefour va fi deschisÄ la sfÃ¢rÅitul lunii noiembrie, iar printre retailerii care vor fi prezenÅ£i aici se numÄrÄ Åi Helpnet, Inmedio, Nescafe, Orange, Vodafone, Hollistic Art Åi 5Asec.
ConstrucÅ£ia mall-ului propriu-zis, livrat Ã®n doua faze, va Ã®ncepe Ã®n toamna lui 2012. Prima fazÄ presupune construcÅ£ia unei suprafeÅ£e de 50.000 de metri pÄtraÅ£i, ce va cumula o investiÅ£ie de circa 90 de milioane de euro, Åi va fi predatÄ Ã®n 2013. A doua etapÄ, ce va fi livratÄ Ã®n 2016, va avea o suprafaÅ£Ä de circa 93.000 de metri pÄtraÅ£i Åi va necesita o investiÅ£ie de circa 200 milioane de euro.
Decizia de a dezvolta proiectul Colosseum a fost luatÄ Ã®n 2003, cÃ¢nd dezvoltatorul a ajuns Ã®n RomÃ¢nia pentru a cÄuta oportunitÄÅ£i de afaceri. Terenul pe care este construit Colosseum a fost achziÅ£ionat Ã®n urmÄ cu opt ani, de la 57 de proprietari diferiÅ£i. Panayi spune cÄ, deÅi nimeni nu Ã®i dÄdea atenÅ£ie terenului arabil destinat acum construirii mall-ului Colosseum, el a mizat pe potenÅ£ialul pieÅ£ei de retail din RomÃ¢nia, dar Åi pe poziÅ£ionarea geograficÄ a zonei Chitila.
BucureÅtiul este foarte atractiv pentru dezvoltarea proiectelor de retail pentru cÄ existÄ 2,3 milioane de potenÅ£iali cumpÄrÄtori, iar un milion dintre aceÅtia au o putere de cumpÄrare foarte mare chiar Åi comparativ cu Occidentul. Ba mai mult, Ã®n 10 ani cred cÄ vor fi 5 milioane de locuitori Ã®n aceastÄ arie metropolitanÄ, ceea ce Ã®nseamnÄ de douÄ ori mai mulÅ£i cumpÄrÄtori, a explicat omul de afaceri britanic de origine cipriotÄ.
The Colosseum, situat pe Åoseaua Chitila, se va Ã®ntinde pe un teren de circa 62 de hectare. ReprezentanÅ£ii centrului comercial spun cÄ suprafaÅ£a totalÄ a mall-ului, de 620.000 mp, care include zonele comerciale, cele de agrement, de food court Åi utilitÄÅ£i, cel mai mare teren destinat unui complex comercial, plaseazÄ Colosseum-ul pe primul loc Ã®n topul celor mai mari centre comerciale din Europa.
Bulevardul Bellini, artera de lux din mall
Mall-ul va avea forma unui triunghi, iar spaÅ£iile vor dispuse de-a lungul a trei bulevarde de cumpÄrÄturi, cu o lungime cumulatÄ de 2,5 km. Galeriile Åi magazinele aferente sunt Ã®mpÄrÅ£ite pe teme, Ã®n funcÅ£ie de publicul-Å£intÄ. Bulevardul Capri este destinat Ã®n principal tinerilor, Bulevardul Milano va include unitÄÅ£ile comerciale de fashion, iar Bulevardul Bellini va gÄzdui magazinele de lux. Din Bulevardul Bellini se va ajunge Ã®n zona de âfood court" printr-un pasaj - The Stoa, care va include magazine mici.
"Bulevardul Bellini este conceput special, pentru cÄ BucureÅtiul nu are o arterÄ dedicatÄ magazinelor de lux. S-a Ã®ncercat acest lucru cu Calea Victoriei Åi Bulevardul Magheru, dar trotuarele sunt Ã®nguste, iar Ã®n vecinÄtatea magazinelor sunt clÄdiri Ã®n curs de demolare, nu sunt parcÄri. Ãn BucureÅti nu existÄ ceva similar cu Bond Street din Londra sau Fifth Avenue din New York. Vrem sÄ creÄm un astfel de bulevard Ã®n complex, unde vor fi prezente toate mÄrcile de lux reprezentative", a declarat Panico Panayi, preÅedintele Nova Imobiliare, dezvoltatorul mall-ului Colosseum, companie romÃ¢neascÄ, fondatÄ de oameni de afaceri britanici de origine cipriotÄ.

CÃ¢t mai costÄ hectarul de teren arabil Ã®n RomÃ¢nia

Descriere detaliata: PreÅ£urile terenurilor agricole din CÃ¢mpia RomÃ¢nÄ sunt cele mai mici. La polul opus, RomÃ¢nia are cu ce se lÄuda: terenuri agricole de calitate, care pot concura cu cele ale francezilor.
Interesul investitorilor Ã®n terenurile agricole din RomÃ¢nia nu a dispÄrut, deÅi reprezentanÅ£ii agenÅ£iilor imobiliare spun cÄ anul acesta nu s-au mai parafat la fel de multe tranzacÅ£ii ca Åi anul trecut.
âAvem sÄptÄmÃ¢nal douÄ-trei Ã®ntÃ¢lniri cu potenÅ£iali clienÅ£i. AceÅtia sunt Ã®n cautarea unor terenuri agricole cu suprafeÅ£e de peste 3.000 de hectare Åi cu un grad de comasare ridicat, Ã®nsÄ nu cu toÅ£i Ã®ncheiem contracte", a declarat pentru MONEY.ro, Florin Dumitrescu, chief operations officer Ã®n cadrul Grupului Mir din TimiÅoara, cu afaceri Ã®n turism, hoteluri Åi restaurante, imobiliare, construcÅ£ii Åi proiecte de energie verde, Åi care a vÃ¢ndut Ã®n ultimii zece ani peste 200.000 de ha de terenuri.
TotuÅi, Ã®n zona de vest a Å£Ärii se gÄsesc Åi nuclee de 400-500 de ha, Ã®n jurul cÄrora terenurile se pot comasa, Ã®nsÄ operaÅ£iunea cere timp. Spre exemplu, pentru obÅ£inerea unei suprafeÅ£e de 3.000 de ha, perioada de comasare ce include pregÄtirea tutor documentelor Ã®n vederea realizÄrii tranzacÅ£iei, poate ajunge chiar Åi pÃ¢nÄ la 18 luni. Terenurile cu un grad de comasare de 75-80% sunt cele care se tranzacÅ£ioneazÄ cel mai des, Ã®n schimb, foarte greu se vÃ¢nd cele cu un grad de comasare de sub 50%. Spre exemplu, preÅ£ul pentru un ha porneÅte de la 2.000 de euro, Ã®n cazul unui teren de 2.000 de ha Åi cu un grad de comasare de 70%.
Vin, se intereseazÄ, pleacÄ Åi revin din nou
âInteresul din partea investitorilor este punctual, vin, se intereseazÄ, pleacÄ Åi revin din nou. Cei mai mulÅ£i sunt investitori din Å£Äri precum Danemarca, Italia, Germania, dar au Ã®nceput sÄ aparÄ Åi fondurile de investiÅ£ii", a declarat Florin Dumitrescu, pentru MONEY.ro. Ãn plus, mai spune acesta sunt Åi entitÄÅ£i care Ã®ncearcÄ specula cu terenuri agricole, mai scumpe cu 20-30%. CÃ¢t despre o eventualÄ creÅtere a preÅ£urilor, Dumitrescu nu vede posibil un astfel de trend pe viitor, tocmai datoritÄ gradului redus de comasare a terenurilor.
Chiar dacÄ se pare cÄ puhoaie de strÄini vin sÄ cumpere terenurile agricole romÃ¢neÅti, din cauza preÅ£urilor mai mici decÃ¢t Ã®n Å£Ärile vestice, atÃ¢t Dumitrescu, cÃ¢t Åi MihÄiÅ£Ä Ion, patronul unei agenÅ£ii imobiliare din Hunedoara, spun cÄ anul acesta numÄrul tranzacÅ£iilor a fost mai redus decÃ¢t Ã®n 2010.
Ãn judeÅ£ele TimiÅ, Arad, Bihor, trenurile agricole au un preÅ£ mediu de 2.500 de euro, la prima mÃ¢nÄ, iar pentru suprafeÅ£ele mai mari de 1.000 de hectare, preÅ£ul poate ajunge Åi la 3.000 de euro. La speculanÅ£i, preÅ£ul creÅte cu 500-600 de euro per ha Åi sare de 3.300 - 3.500 de euro, mai spune patronul hunedorean.
Ãn judeÅ£ul BrÄila ofertele sunt de 2.200 - 2.700 euro/ha, Ã®n funcÅ£ie de gradul de comasare, iar cele mai mici preÅ£uri se gÄsesc Ã®n zona de sud a Å£Ärii - CÃ¢mpia RomÃ¢nÄ, unde preÅ£urile sunt de 1.000 - 1.7000 euro/ha. Ãn plus, speculanÅ£ii cumpÄrÄ titluri de la Å£Ärani cu 1.300 - 1.400 euro/ha Åi le vÃ¢nd apoi chiar Åi cu 2.200 - 2.300 euro/ha.
Dar sunt Åi terenuri chiar foarte scumpe, de 5.000 de euro/ha. Asta Ã®n zona SÃ¢nicolau, judeÅ£ul TimiÅ, unde o parte din terenuri, datoritÄ calitÄÅ£ii lor, Ã®ntrÄ Ã®n categoria de lux Åi sunt comparabile cu cele ale francezilor.
Exemple de oferte disponibile Ã®n piaÅ£Ä
JudeÅ£ul Hunedoara - teren de 2.400 ha. PreÅ£: 2.500 de euro/ha, negociabil.
JudeÅ£ul CaraÅ-Severin - teren de 3.000 ha. PreÅ£: 1.600 euro/ha.
JudeÅ£ul TimiÅ - teren de 1.800 ha, grad de comasare 85%. PreÅ£: 4.200 euro/ha.
JudeÅ£ul Arad - teren de 700 ha, grad de comasare 95%. PreÅ£: 2.900 euro/ha.
JudeÅ£ul CÄlÄraÅi - teren de 1.500 ha, grad de comasare 95%. PreÅ£: 2.200 euro/ha.
JudeÅ£ul Bihor - teren de 2.500 ha, semicolinar, grad de comasare 90%. PreÅ£: 2.700 euro/ha.
JudeÅ£ul ConstanÅ£a - teren de 1.900 ha, grad de comasare 40%. PreÅ£: 2.100 euro/ha.
JudeÅ£ul BrÄila - teren 2.000 ha, grad de comasare 85%. PreÅ£: 2.600 euro/ha.

Depozitele, Ã®ntre extinderea retailerilor Åi producÅ£ie

Descriere detaliata: Majoritatea cererilor pentru depozite sau pentru spaÅ£iile industriale, actuale sau Ã®n construcÅ£ie, vin din partea centrelor de producÅ£ie.

Ãn ciuda extinderii actuale, marii retaileri Åi-au ales depozitele Ã®ncÄ din anii trecuÅ£i, iar puÅ£inii care vor altele noi Ã®Åi construiesc singuri, de la zero. Ãn privinÅ£a Ã®nchirierilor, sectorul imobiliar industrial se Ã®ngusteazÄ atÃ¢t ca valoare individualÄ a tranzacÅ£iilor, cÃ¢t Åi ca suprafeÅ£e solicitate. Pe partea de noi construcÅ£ii, dinamica acestei pieÅ£e este âasiguratÄ" mai ales de fabrici.

Chiar dacÄ cererea de spaÅ£ii industriale a crescut faÅ£Ä de anul 2009, este Ã®ncÄ deÂparÂte faÅ£Ä de perioada de boom imobiliar. Pe de altÄ parÂte, existÄ numeroÅi jucÄÂtori care aleg sÄ nu apeleze la stocul deja existent, ci sÄ se facÄ proprietari Åi dezvoltatori ai propriilor spaÅ£ii. Ãn caÂzul Ã®n care se practicÄ totuÅi Ã®nchirierea, suprafeÅ£ele ceruÂte sunt tot mai mici. âSuÂpraÂfeÅ£ele cerute s-au micÅorat din motiv de consolidare, de reducere a spaÅ£iilor existente deja (mai ales dacÄ facem referinÅ£Ä la companiile de loÂgisticÄ) de la 10.000-20.000 mp la o medie de 5.000 mp", spune Irina Iliescu, Senior Consultant la Jones Lang La-Salle. Nici contribuÅ£ia logisticii nu mai este Ã®nsÄ aÅa de mare, ca pondere, Ã®n acest secÂtor. âSolicitÄrile au venit mai mult pe partea de spaÅ£ii de producÅ£ie Åi distribuÅ£ie Åi mai puÅ£in de logisticÄ", aÂdauÂgÄ Irina Iliescu.

DacÄ suprafeÅ£ele cÄutate sunt tot mai mici sau consoÂlidate, pe piaÅ£Ä apar tot mai frecvent spaÅ£ii de depozitare care cu ani Ã®n urmÄ aveau altÄ destinaÅ£ie. Este vorba de spaÅ£ii mult inferioare calitativ, dar pentru care existÄ cerere din partea micilor comercianÅ£i sau a firmelor mici de distribuÅ£ie.

Åi tranzacÅ£iile sunt mult mai reduse faÅ£Ä de perioada de boom imobiliar. ComÂpaÂraÂtiv cu anul 2009 Ã®nsÄ, Ã®n preÂzent se poate vorbi deÂspre o oarecare revigorare Ã®n acest sens. âPiaÅ£a de Ã®nchiÂrieri de spaÅ£ii industriale a crescut Ã®n ultimele 12 luni. Cererea a ve-nit Ã®n special pentru proÂducÂÅ£ia de componente auto", a declaÂrat Marian Orzu, Head of InÂdusÂtrial Department al CBRE.

Retailerii - expansiune fÄrÄ cerere

Retailul Ã®n general a avut Ã®n ultima perioadÄ o expanÂsiuÂne acceleratÄ, spre deoseÂbiÂre de alte sectoare de afaÂceri. Deschiderea de noi maÂgaÂzine a presupus Åi nevoia de spaÅ£ii de depozitare. Ne-am aÅtepta sÄ fie Ã®n creÅÂtere ceÂrerea de noi spaÅ£ii de deÂpoÂzitare din partea acestor juÂcÄtori. Problema este Ã®nsÄ cÄ spaÅ£iile au fost pregÄtite din timp, Ã®n vederea extindeÂrii. âCei mai mulÅ£i retaileri Åi-au stabilit depozite centrÂaÂle Ã®nainte de anii 2009, aÅa cÄ nu au mai generat cerere. Ãn plus, se doreÅte ca viteza de circulaÅ£ie a stocurilor sÄ fie mai mare, Ã®n aÅa fel Ã®ncÃ¢t sÄ se optimizeze costurile cu deÂpozitarea", a declarat RoÂdiÂca Tarcavu, Head of Industrial Department la DTZ Echinox. SituaÅ£ia este valabilÄ pentru aproape toÅ£i retailerii mari, cu expertizÄ Ã®n domeniu, dar Åi cu flux de vÃ¢nzÄri predicÂtibil. Pe de altÄ parte, existÄ Åi retaileri mai mici sau alÅ£i jucÄtori care plÄtesc deseori bani buni pentru un transport rapid, dar care, Ã®n abÂsenÂÅ£a unei fluenÅ£e a vÃ¢nÂzÄÂriÂlor, plÄtesc chirii cu lunile pentru depozitarea mÄrfurilor.

Cazurile Ã®n care retailerii Ã®Åi construiesc acum hale noi sunt rare raportat la Ã®ntreaga piaÅ£Ä. ExcepÅ£ia o constituie aici food-retailerii.

Amintim aici Lidl, care a dezvoltat Åi continuÄ sÄ dezvolte douÄ centre logistice Ã®n Bucuresti (25.000 mp) Åi IerÂnut, judeÅ£ul MureÅ (44.000 mp), Kaufland - Ã®n Turda sau FM Logistics Ã®n PetreÅti, judeÅ£ul ArgeÅ (18.000 mp), platÂformÄ care deserveÅte clienÅ£i precum Auchan Åi CarÂrefour. âTot la acest caÂpitol figureazÄ dezvoltarea GeoÂdis Calberson, Ã®n incinta Prologis Park la km 23 A, cu 17.000 mp, dar Åi construcÅ£ia centrului de logisticÄ al DelÂhaize Group (pentru MeÂga Image) Ã®n PopeÅti LeorÂdeni, pe circa 25.000 mp, cu exÂtinÂdere pÃ¥nÄ la 40.000 mp", aÂdauÂgÄ Irina Iliescu. Pe lÃ¢ngÄ acestea poate fi aminÂtit Åi retail-ul online, pentru spaÅ£ii destul de reduse Ã®nsÄ. âExemÂplele sunt aici MiniÂprix (6.000 mp) Åi Emag (8.000 mp). MaÂjoritatea acestora preÂferÄ Ã®nsÄ Ã®nchirierea", a spus MaÂrian Orzu.

ProducÅ£ia... la hectar

Cele mai multe cereri din ultimele 12 luni au venit din partea utilizatorilor finali, pe partea de producÅ£ie. Ãn plus, acestea au Åi achiÂziÅ£Âio-nat terenuri pe care au construit sau se pregÄtesc sÄ construiascÄ hale de depoziÂtaÂre Åi producÅ£ie. Putem aÂminti aici The Toro ComÂpany, Lufkin Industries Åi alÅ£i jucÄtori locali - furnizori ai industriei auto, care achiÂziÅ£ioneazÄ terenuri pentru extinderea spaÅ£iilor de producÅ£ie existente. âÃn ultimele luni, achiziÅ£iile de terenuri au avut ca scop dezvoltarea de fabrici de producÅ£ie. Acest lucru a fost motivat de schemele de ajutor de stat oferite de Guvern. O conÂdiÂÅ£ie obligatorie pentru companiile care solicitÄ ajutor de stat este sÄ achiziÅ£ioneze Ã®n prealabil terenul, Ã®n majoritatea cazurilor terenul neÂfiind eligibil pentru ajutoare de stat", a subliniat Marius Scuta, Head of Industrial Agency la Jones Lang LaÂSalle. Astfel, Toro a cumÂpÄÂrat un teren de 3,5 hectare Ã®n PloieÅti, pe care tocmai a fiÂnalizat construcÅ£ia unei faÂbrici de aproximativ 12.500 mp. âTot aici se Ã®ncadreazÄ Åi o altÄ companie multiÂnaÂÅ£ioÂnalÄ cÄreia nu-i putem dezÂvÄÂlui Ã®ncÄ numele, care a achiÂziÅ£ionat un teren de 7 hectare, pe care va construi o fabricÄ de aproximativ 27.000 mp, tot Ã®n PloieÅti", a adÄugat Marius Scuta.

Scurt istoric al tranzacÅ£iilor cu spaÅ£ii de depozitare

DacÄ Ã®n 2008 am avut un volum de aproximativ 200.000 mp tranzacÅ£ionaÅ£i Ã®n BucureÅti Åi peste 50.000 mp Ã®n restul Å£Ärii, piaÅ£a Ã®nchirierilor spaÅ£iilor de depozitare a Ã®nregistrat o scÄdere faÅ£Ä de acea perioadÄ.

Astfel, Ã®n cifre aproximative, Ã®n 2009 au fost tranzacÅ£ionaÅ£i 70.000 mp Ã®n BucureÅti Åi 30.000 mp Ã®n afara Capitalei. O tranzacÅ£ie reprezentativÄ a constituit-o Ã®nchirierea de cÄtre Unilever, companie de producÅ£ie Åi distribuÅ£ie mÄrfuri generale, Ã®n proiectul PloieÅti West Park, a 30.000 mp. SpaÅ£iul este dedicat exclusiv depoÂziÂtÄrii, avÃ¢nd chiar rol de hub regional.
Ãn 2010 au fost tranzacÅ£ionaÅ£i 100.000 mp Ã®n BucureÅti Åi aproximativ 40.000 mp Ã®n alte oraÅe. Un deal reprezentativ s-a Ã®ncheiat la TiÂmiÂÅoara, unde Valeo, companie francezÄ din inÂdustria componentelor auto, a Ã®nchiriat Ã®n proÂÂiectul TimiÅoara Airport Park (dezvoltat de Invest4See Ã®n etape Ã®n 2010 Åi 2011) un total de peste 30.000 mp. SpaÅ£iul este destinat proÂducÂÅ£iei Åi depozitÄrii.

Ãn 2011 au fost tranzacÅ£ionaÅ£i circa 85.000 mp Ã®n zona BucureÅtiului Åi 65.000 mp Ã®n afarÄ.
Cererea din domeniul retailului Åi a logisticii s-a diminuat treptat Ã®n favoarea sectorului producÅ£iei sau distribuÅ£iei de mÄrfuri. âPiaÅ£a s-a concentrat mai mult Ã®n afara BucureÅtiului, Ã®n oraÅe cu industrie dezvoltatÄ semnificativ cum ar fi PloieÅti, TimiÅoara sau PiteÅti", a deÂclarat Rodica Tarcavu. Pe de altÄ parte, cea mai mare tranzacÅ£ie din ultimii trei ani din BuÂcuÂreÅti a fost relocarea operatorului de logisticÄ Geodis Ã®n Parcul Logistic Prologis cu suprafaÅ£Ä de peste 20.000 mp, contract semnat Ã®n anul 2010.

Se poate: 500 de euro/mp Ã®n bloc nou. Vezi unde

Descriere detaliata: Un dezvoltator imobiliar construieÅte trei blocuri de 17 etaje, Ã®n Sibiu. Vor fi cele mai Ã®nalte din oraÅ.
Firma sibianÄ Proiect Construt a demarat deja lucrÄrile de construcÅ£ie a unui proiect de locuinÅ£e care prevede dezvoltarea a trei tronsoane cu un total de 487 de locuinÅ£e. Blocurile au 17 etaje Åi Ã®Åi meritÄ titlul de cel mai Ã®nalt bloc de locuinÅ£e din Sibiu.
Proiectul, numit Mihai Viteazu, se construieÅte la capÄtul Bulevardului cu acelaÅi nume, Ã®n apropiere de PiaÅ£a Rahovei, iar preÅ£ul atractiv, de 500 de euro/mp (TVA inclus) a atras Ã®n ultimele trei luni peste 60 de cumpÄrÄtori. Astfel, se pare cÄ aproape 30% din apartamentele din primul pronson al complexului au fost deja cumpÄrate, sibienii Ã®ncumetÃ¢ndu-se sÄ facÄ achiziÅ£ii chiar Åi din fazÄ de proiect.
âPrimul bloc este Ã®n formÄ de U Åi va avea 208 apartamente dintr-un total de 487. Ãntregul proiect va fi finalizat Ã®n martie 2013, atunci cÃ¢nd toÅ£i cumpÄrÄtorii se vor putea muta Ã®n locuinÅ£e. Sistemul de platÄ este unul care se realizeazÄ prin trei tranÅe. Ãn funcÅ£ie de valoarea apartamentului, la semnarea antecontractului se plÄteÅte o trime din aceastÄ valoare, cÃ¢nd este la roÅu, o altÄ treime, iar la predare, restul de bani", a declarat pentru MONEY.ro, Csaszar Gentiana, reprezentantul companiei.
Cel mai mic apartament are o suprafaÅ£Ä de 56,15 mp Åi costÄ 28.000 de euro. Prima tranÅÄ pe care un cumpÄrÄtor o are de plÄtit este de 9.360 de euro. Cel mai mare apartament are o suprafaÅ£Ä de 98,19 mp Åi costÄ aproape 50.000 de euro, iar prima tranÅÄ care trebuie plÄtitÄ este de 16.000 de euro.
Ce Ã®nseamnÄ 500 euro/mp
Dezvoltatorul vinde la acest preÅ£ locuinÅ£ele aduse la stadiul de âgri avansat": pereÅ£i tencuiÅ£i, ferestre Åi uÅa la balcon din termopan, uÅa metalicÄ la intre, centralÄ termicÄ proprie, calolifere Åi racordurile la utilitÄÅ£i (gaz, apÄ, instalaÅ£ie curent). Plus bonusul: un loc de parcare suprateran, gratuit. Totul la 500 de euro/mp, cu TVA Åi taxele de branÅament incluse.

Segmentul construcÅ£iilor, Ã®n creÅtere moderatÄ.

Descriere detaliata: Segmentul construcÅ£iilor Ã®Åi continuÄ creÅterea care s-a resimÅ£it constant Ã®n ultimele luni. Ãn ultima lunÄ Ã®nsÄ, acest avans a fost remarcabil: 17,1%. Ca de obicei Ã®nsÄ, cele mai multe lucrÄri de construcÅ£ii sunt mÄrunte Åi se referÄ la reparaÅ£ii capitale.
Ãn luna septembrie 2011, volumul lucrÄrilor de construcÅ£ii a crescut faÅ£Ä de luna august 2011 cu 17,1%. Cele mai active segmente au fost:
ReparaÅ£iile curente (+25,6%)
Urmate de lucrÄrile de reparaÅ£ii capitale (+21,7%)
Åi lucrÄrile de construcÅ£ii noi (+12,8%).
LucrÄrile din segmentul rezidenÅ£ial au mers cel mai greu, marcÃ¢nd un avans de doar 4,9%. Comparativ cu aceeaÅi perioadÄ a anului trecut Ã®nsÄ, avansul nu mai pare deloc impresionant. Astfel, ca serie brutÄ, volumul lucrÄrilor de construcÅ£ii a crescut cu 2,7%.
LucrÄrile de reparaÅ£ii capitale au avut creÅteri de +28,6%
LucrÄrile de Ã®ntreÅ£inere Åi reparaÅ£ii curente au crescut cu +17,9%
LucrÄrile de construcÅ£ii noi au Ã®nregistrat o scÄdere cu 6,9%.
La clÄdirile rezidenÅ£iale s-au Ã®nregistrat chiar scÄderi, de 3,1%.

O cladire de peste 100 de ani din Centrul Istoric al Bucurestiului a fost demola

Descriere detaliata: Un imobil de peste 100 de ani din Centrul Istoric al Capitalei, strada Selari, nr. 14, a fost pus la pamant weekend-ul trecut. Demolarea s-a facut in baza unei autorizatii de demolare emise de Primaria Capitalei. Fatada cladirii demolate ar putea fi refacuta si integrata in noua constructie.
Demolarea imobilului a inceput la sfarsitul saptamanii trecute. Marti seara, cladirea era deja rasa de pe fata pamantului. Potrivit panoului de santier, Autorizatia de demolare a fost emisa de Primaria Capitalei pe 25 august 2011. Beneficiarii Autorizatiei de demolare sunt Alexandru Neagu si Ilie Potecaru.
In urma unei solicitari facute de catre HotNews.ro, Primaria Capitalei a declarat ca "in urma verificarilor efectuate de catre reprezentantii Directiei Control din cadrul Directiei Generale de Politie Locala si Control General, la imobilul din str.Selari nr.14, sector 3, s-a constatat ca se executa lucrari de construire in baza Autorizatiei de Construire nr. 539/1015522/25.08.2011, emisa de Primaria Municipiului Bucuresti, prin care s-a aprobat demolarea constructiei existente, reconstructie, restaurare si conservare imobil cu functiune mixta, rezultand o cladire cu regim de inaltime S+P+2E+3E".
Adrian Craciunescu, arhitectul care a facut studiul istoric pentru demolarea cladirii a declarat pentru HotNews.ro ca a dorit pastrarea fadei cladirii vechi, insa aceasta nu a putut fi pastrata din motive tehnice.
"Eu am facut studiul istoric pentru aceasta cladire. Corpul de la strada al casei - parterul si primul etaj - a fost facut intre anii 1840-1870. Etajul al doilea a fost facut la sfarsitul secolului XIX. Din constructia veche insa nu a mai ramas decat fatada de la etajul I. Parterul a fost modificat. Prin studiul istoric am cerut pastrarea fatadei si a pivnitelor de la subsol. Din expertiza tehnica facuta de proiectanti a reiesit ca fatada cladirii nu putea fi pastrata. Vor fi pastrate doar pivnitele, iar fatada demolata va fi refacuta. Cladirea noua va avea aceeasi inaltime ca si imobilul demolat", spune Adrian Craciunescu.
Florin Balteanu, reprezentantul Observatorului Urban al Uniunii Arhitectilor din Romania, sustine ca potrivit regulamentului de construire din Centrul Istoric, imobilul ar fi trebuit conservat si pus in valoare:
"Potrivit PUZ Centrul Istoric, regimul de interventie reglementat este restrictiv (intr-o scara care arata astfel: permisiv-atenuat-elastic-restrictiv-sever-drastic). Acestui regim ii corespunde tipul de interventie: "conservare, restaurare si punere in valoare", spune acesta.
Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, a declarat ca va face plangere penala. "Exista doua variante, fiecare dintre ele constituind caz penal. Fie primarul Municipiului Bucuresti a eliberat autorizatia de desfiintare cu incalcarea prevederilor PUZ Zona Centru Istoric a Municipiului Bucuresti, caz in care Primarul General si arhitectul-sef au comis o infractiune. Fie proprietarul a demolat fara autorizatie de desfiintare, caz in care proprietarul si demolatorul au comis o infractiune. Asociatia Salvati Bucurestiul va face o plangere penala si in acest caz".
Pentru a preveni situatiile in care imobile cu valoare de patrimoniu sunt demolate ilegal, fara a se putea face nimic, Asociatia Salvati Bucurestiul a solicitat repetat Ministerului Dezvoltarii si Primariei Capitalei reglementarea constructiilor si demolarilor din Bucuresti prin:
- instituirea unui numar unic de telefon pentru constructiile / demolarile fara panou de santier
- instituirea unui "Monitor Oficial" al autorizatiilor de construire / desfiintare, pentru posibilitatea de verificare rapida a existentei unei autorizatii
- interzicerea demolarilor pe timp de noapte.
Institutiile nu au luat insa nici o masura in acest sens.

Åeful BCR: PreÅ£urile locuinÅ£elor vor scÄdea din cauza regulamentului de cred

Descriere detaliata: Regulamentul de creditare privind creditele pentru populaÅ£ie va duce la o Ã®ncetinire a pieÅ£ei imobliare Åi Ã®n special a segmentului de proprietÄÅ£i a cÄror valoare depÄÅeÅte 100.000 de euro, iar preÅ£urile proprietÄÅ£ilor vor scÄdea, susÅ£ine preÅedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels.
"Cred cÄ este o miÅcare sensibilÄ. BCR nu va fi afectatÄ de regulament, pentru cÄ cea mai mare parte a creditÄrii noastre este pe segmentul Prima CasÄ, care nu este afectat de regulament. Oricum, per ansamblu, cererea Ã®n cazul BCR nu va fi afectatÄ. Pentru piaÅ£Ä per ansamblu este clar cÄ, dacÄ vrei sÄ vinzi un apartament mare, vei avea o sarcinÄ dificilÄ, dacÄ vrei sÄ vinzi o vilÄ vei avea o sarcinÄ dificilÄ. Eu cred piaÅ£a va fi afectatÄ", susÅ£ine Dominic Bruynseels.
Potrivit acestuia, impactul regulamentlui de creditare se va simÅ£i cel mai mult Ã®n cazul imobilelor a cÄror valoare trece de 100.000 de euro.
"Ãn mod clar, piaÅ£a va Ã®ncetini, ceea ce va afecta preÅ£ul proprietÄÅ£ilor mari, a cÄror valoare depÄÅeÅte 100.000 de euro. Cred cÄ proprietÄÅ£ile care depÄÅesc aceastÄ sumÄ vor fi Ã®n mod clar afectate. PiaÅ£a va Ã®ncetini, iar preÅ£ul proprietÄÅ£ilor va scÄdea din aceastÄ cauzÄ", susÅ£ine preÅedintele executiv al BCR.
Avansul solicitat de bÄnci va fi de cel puÅ£in 25% la creditele imobiliare Ã®n euro Åi de 40% la Ã®mprumuturile imobiliare Ã®n alte valute, dacÄ veniturile solicitantului nu sunt obÅ£inute Ã®n moneda respectivÄ sau nu sunt indexate la acea valutÄ, se aratÄ Ã®n Regulamentul privind creditele aprobat de BNR.
Programul Prima CasÄ este exceptat de la aceste condiÅ£ii.

Un nou hypermarket Ã®n sudul BucureÅtiului. Vezi unde

Descriere detaliata: Romprim SA, producÄtorul autohton de autospeciale Åi autoutilitare, a decis sÄ vÃ¢ndÄ o porÅ£iune din terenul pe care funcÅ£ioneazÄ fabrica de pe Åoseaua OlteniÅ£ei din BucureÅti.
Compania Romprim a iniÅ£iat demersurile la PrimÄria BucureÅti pentru obÅ£inerea unui PUZ (plan urbanistic zonal) pentru terenul de 20.000 de mp.
âSunt mai mule motive care ne-au determinat sÄ vindem. Unul dintre ele a fost Åi cel de a eficientiza costurile de funcÅ£ionare a fabricii. Oferta pe care am primit-o a fost mulÅ£umitoare, iar construcÅ£ia hipermarketului va creÅte Åi nivelul zonei", a declarat pentru MONEY.ro, directorul general al Romprim, Sergiu Moisescu.
Terenul care va fi vÃ¢ndut are o suprafaÅ£Ä de 20.000 mp Åi se aflÄ pe Åoseaua OlteniÅ£ei, numÄrul 388, acolo unde Romprim Ã®Åi desfÄÅoarÄ activitatea. DeÅi nu a dorit sÄ specifice care este valoarea tranzacÅ£ie sau cine este retailerul care a dorit achiziÅ£ia terenului, se pare cÄ negocierile s-au purtat aproape o jumÄtate de an.
Potrivit informaÅ£iilor din piaÅ£Ä, terenurile cu suprafeÅ£e de peste douÄ hectare au un preÅ£ mediu de vÃ¢nzare solicitat este de 500 euro/mp, dar se tranzacÅ£ioneazÄ Åi Ã®n jurul valorii de 300 euro/mp. Astfel, valoarea tranzacÅ£iei ar putea fi cuprinsÄ Ã®ntre Åase Åi zece milioane de euro.
PotenÅ£ialul cumpÄrÄtor ar putea fi unul dintre retailerii care activeazÄ pe segmentul hipermarketurilor: Carrefour, Real, Cora, Kaufland Åi Auchan.
Ãn BucureÅti, Cora are deschide trei unitÄÅ£i: Cora Pantelimon, Cora Lujerului Åi Cora Sun Plaza Åi a anunÅ£at cÄ are Ã®n plan achiziÅ£ia de terenuri pentru deschiderea mai multor unitÄÅ£i Ã®n BucureÅti Åi Ã®n oraÅele din Å£arÄ. Ãn plus, Banca EuropeanÄ pentru ReconstrucÅ£ie Åi Dezvoltare (BERD) analizeazÄ posibilitatea acordÄrii unui Ã®mprumut pe termen lung de 210 milioane de euro grupului Louis Delhaize, care deÅ£ine hypermarketurile Cora.
Auchan are douÄ unitÄÅ£i - Ã®n Titan Åi Militari, iar Real are patru unitÄÅ£i operaÅ£ionale Ã®n CapitalÄ: Ã®n Vitan, Pallady, Cotroceni Åi Berceni. Carrefour are deschide opt magazine, iar Kaufland trei.

Cum a ajuns un producÄtor romÃ¢n Ã®n pragul falimentului din cauza extinderii p

Descriere detaliata: ProducÄtorul romÃ¢n de marmurÄ Åi granit Venus Stones, care a realizat faÅ£ada hotelului Novotel Åi a sediului Petrom din DorobanÅ£i, a depus ieri pe masa judecÄtorilor Tribunalului BucureÅti o cerere de intrare sub protecÅ£ia insolvenÅ£ei, din cauza intrÄrii Ã®n incapacitate de platÄ.
Cererea companiei urmeazÄ a fi analizatÄ mÃ¢ine. ProducÄtorul romÃ¢n, care deÅ£ine o fabricÄ de piatrÄ Ã®n suprafaÅ£Ä de 10.000 mp Ã®n Chitila, a atins un vÃ¢rf al afacerilor Ã®n 2008, cÃ¢nd a avut un rulaj de 4,4 mil. euro. CreÅterea i-a asigurat poziÅ£ionarea pe locul trei Ã®ntre producÄtorii Åi distribuitorii de piatrÄ.
Mirajul imobiliarelor, Ã®nsÄ, l-a subjugat Åi pe Valer Russu, proprietarul Venus Stones, Åi a Ã®nceput la finalul lui 2007 un proiect rezidenÅ£ial cu 90 de apartamente Ã®n Otopeni. Proiectul, denumit Venus Residence, necesita o investiÅ£ie de circa 5 mil. euro Åi a reuÅit sÄ obÅ£inÄ de la Credit Europe Bank o linie de finanÅ£are care sÄ acopere 80% din costuri. Compania a Ã®nceput construcÅ£ia celor trei blocuri din complex pe care trebuia sÄ le finalizeze pÃ¢nÄ la sfÃ¢rÅitul lui 2008.
Criza a lovit antreprenorul Ã®n moalele capului. Banca Åi-a oprit finanÅ£area, complexul a trecut printr-un proces de recompartimentare a apartamentelor pentru a se adapta la piaÅ£Ä, Ã®nsÄ nu a mai putut face faÅ£Ä presiunilor financiare.
âAjunsesem sÄ plÄtesc eu Åi partea bÄncii. Banii care Ã®i fÄceam din piatrÄ Ã®i dÄdeam pe facturi Ã®n aÅteptarea finanÅ£Ärii. Timp de Åase luni nu am reuÅit sÄ comunic cu banca. Am ajuns sÄ sufoc firma Åi am rÄmas fÄrÄ stocuri", povesteÅte pentru Capital Valer Russu.
CumpÄrÄtori fÄrÄ apartamente
Banca a transformat creditul neperformat al lui Russu pe un vehicul din altÄ Å£arÄ Åi a angajat firma Colectare Recuperare CreanÅ£e CRC, pentru a se confrunta cu antreprenorul. DouÄ din cele trei blocuri sunt finalizate Ã®n proporÅ£ie de 80% Åi unul la nivel de 60%. Russu a primit o ofertÄ de 1,8 mil. euro din partea unui investitor privat interesat de preluarea blocului rÄmas neterminat, Ã®nsÄ banca nu Åi-a dat acordul. Ãn ceea ce priveÅte cumpÄrÄtorii, aceÅtia au ajuns Ã®ntr-o situaÅ£ie deja comunÄ pe piaÅ£a imobiliarÄ. Au fost nevoiÅ£i sÄ facÄ chetÄ pentru a se racorda la utilitÄÅ£i.
âAm reuÅit sÄ conving zece cumpÄrÄtori sÄ facem o chetÄ de 2-3.000 de euro pe familie pentru branÅamente. Cu cei zece am rezolvat Åi sper sÄ se poatÄ muta cÃ¢t mai curÃ¢nd, Ã®nsÄ Åase dintre cumpÄrÄtori sunt Ã®ntr-o situaÅ£ie neclarÄ. Eu m-am oprit din vÃ¢nzare, pentru cÄ am Ã®nceput sÄ primesc solicitÄri de returnare a banilor. Eu nu mai pot continua acest proiect din banii mei, fÄrÄ ajutorul bÄncii", explicÄ Russu.
Ãn urma recompartimentÄrilor au rezultat circa 12 variante de apartamente cu douÄ camere. Cel mai ieftin are un preÅ£ de 49.000 de euro Åi este descris de dezvoltator drept âo garsonierÄ cu dormitor", iar cel mai scump ajunge la 56.000 de euro.
Un nou Ã®nceput
Ãn aÅteptarea rezultatului dat de judecÄtori, Russu Ã®Åi pregÄteÅte terenul pentru un nou Ã®nceput. Se gÃ¢ndeÅte sÄ continue cu activitatea de bazÄ a companiei, dar pe altÄ firmÄ. Pentru asta a gÄsit un partener de afaceri dispus sÄ Ã®l finanÅ£eze. Practic Russu va derula importurile prin partener Åi Ã®mpart profitul.
âDoi ani cÃ¢t dureazÄ, de regulÄ, procesele de reorganizare, fabrica este asiguratÄ. Am nevoie de acest rÄgaz pentru a mÄ pune pe picioare. Chiar dacÄ pe zona de construcÅ£ii contractele mari au dispÄrut, rÄmÃ¢ne Ã®n continuare o piaÅ£Ä, pentru cÄ mulÅ£i din concurenÅ£ii noÅtri au dispÄrut. Ajunsesem sÄ ne cumpÄrÄm stocurile unii de la alÅ£ii", mai spune Russu.
Pentru anul trecut, Venus Stones a raportat o pierdere netÄ de 147.000 de euro Åi o cifrÄ de afaceri de 656.000 de euro. SituaÅ£iile de acest gen Ã®ncep sÄ se Ã®nmulÅ£eascÄ pe zi ce trece. Portofoliile cu active toxice administrate de bÄnci se umflÄ. Ãn perspectiva unei adÃ¢nciri a crizei economice globale, investitorii anunÅ£Ä doi ani de foc pentru piaÅ£a imobiliarÄ.

Zona Aviatorilor sau cum se trÄieÅte Ã®ntr-o zonÄ de protocol, eminamente eli

Descriere detaliata: Zona Aviatorilor a fost, pÃ¢nÄ de curÃ¢nd, doar o zonÄ de protocol. Un loc preferat de ambasade Åi armatÄ, Ã®n care existau doar reÅedinÅ£e boiereÅti impunÄtoare. De curÃ¢nd Ã®nsÄ, zona a Ã®nceput sÄ se dezvolte puternic Åi la nivel office Åi rezidenÅ£ial. Paradoxal, chiar dacÄ este atÃ¢t de bine cotat cartierul, pentru cei care locuiesc acolo, lucrurile nu sunt deloc simple.
ReÅedinÅ£ele din zona Aviatorilor valoreazÄ pÃ¢nÄ la milioane de euro, iar cÃ¢nd treci pe lÃ¢ngÄ ele Ã®nÅ£elegi cu uÅurinÅ£Ä de ce. Multe sunt foste conace boiereÅti, au suprafeÅ£e egale cu cea a unui bloc mic Åi poartÄ semnÄtura unor arhitecÅ£i prestigioÅi. De altfel, clienÅ£ii care Ã®Åi cautÄ locuinÅ£Ä Ã®n zonÄ vizeazÄ exact aceste aspecte.
âSpecial Ã®n zona Aviatorilor, cei care cautÄ un apartament cunosc foarte bine zona Åi apreciazÄ foarte mult casele-stil. AdicÄ cine vine sÄ cumpere un apartament, nu merge la construcÅ£iile de dupÄ anul 2000. LocuinÅ£ele de aici sunt destinate persoanelor care cunosc stilurile clasice Åi cautÄ ceva deosebit.", aratÄ Alexandru Olteanu, consilier Imoprest Invest.
Aviatorilor este o piaÅ£Ä Ã®nchisÄ, Ã®n care trebuie sÄ pÃ¢ndeÅti oportunitÄÅ£i pentru a prinde loc
TentaÅ£ia, pentru aceÅti clienÅ£i, este cu atÃ¢t mai mare, cu cÃ¢t piaÅ£a este Ã®nchisÄ. Sunt foarte puÅ£ini proprietarii care scot reÅedinÅ£e la vÃ¢nzare, iar dintre aceÅtia, mulÅ£i cer Ã®ncÄ preÅ£uri demne de vremurile de dinainte de recesiune.
âPe bulevardul Aviatorilor, de exemplu, nu am nicio ofertÄ. Ãn zonele adiacente, respectiv partea dinspre Televiziune, partea dinspre Kiseleff, ofertele sunt foarte, foarte puÅ£ine. DouÄ-trei case... Iar dintre acestea, vÄ dau un exemplu, existÄ un apartament Ã®n zonÄ pe care cere 600.000 euro la o suprafaÅ£Ä de 70 mp. Nici Ã®nainte de crizÄ nu cred cÄ era acest preÅ£, pentru aceastÄ suprafaÅ£Ä acolo. Nu te poÅ£i baza pe un asemenea proprietar, mai ales cÄ nu poate fi convins cÄ preÅ£ul e nerealist.", aratÄ oficialii Klauss&Parteners.
Oferta micÄ Åi lipsa de dorinÅ£Ä a proprietarilor de a Ã®nÅ£elege vremurile pe care le traversÄm au fÄcut ca preÅ£urile Ã®n zonÄ sÄ scadÄ foarte puÅ£in. Nici mÄcar oferta de locuinÅ£e noi nu a reuÅit sÄ echilibreze acest aspect. Poate pentru cÄ, Ã®n majoritatea cazurilor, este vorba despre apartamente.
âUnii proprietari doresc sÄ obÅ£inÄ preÅ£urile anului 2007-2008. La Ã®nchiriere, de exemplu, pentru un apartament de trei-patru camere doresc sÄ obÅ£inÄ undeva la 1.000-1.500 euro/lunÄ, ceea ce, Ã®n condiÅ£iile de astÄzi, este puÅ£in probabil. La reÅedinÅ£ele cu suprafeÅ£e foarte mari, se cer undeva la 600-650.000 euro. La apartamentele cu suprafeÅ£e mari, Ã®ntre 120 Åi 160 mp, preÅ£ul de vÃ¢nzare este 300-320.000 euro.", continuÄ reprezentantul Imoprest Invest.
Marja de negociere standard este Ã®ntre 2 Åi 4 procente
ClienÅ£ii pretenÅ£ioÅi, proprietarii cÄpoÅi Åi vremurile oricum dificile au scÄzut puternic veniturile companiilor care se ocupÄ cu acest segment. Multe dintre ele au fost nevoite sÄ Ã®Åi diversifice oferta, pentru a supravieÅ£ui.
âTranzacÅ£iile se fac la fel, dacÄ vorbim despre numÄrul lor, dar agenÅ£iile obÅ£ineau comisioane mult mai mari. Este acelaÅi procent, dar anii trecuÅ£i era un procent dintr-o sumÄ mai mare. Ãn general, este vorba de 3%, dar depinde de proprietÄÅ£i, de Ã®nÅ£elegerea dintre pÄrÅ£i...", spune Alexandru Olteanu.
âNoi supravieÅ£uim din alte oferte, Ã®n alte zone.", aratÄ oficialii Klauss&Parteners.
La fel cum se negociazÄ comisionul cu agenÅ£ia, existÄ Åi o marjÄ de negociere Ã®ntre proprietar Åi potenÅ£ialul client. De obicei, aceasta este de 3-4% din preÅ£ul de vÃ¢nzare, Ã®n unele cazuri ajunge Åi la 5%. Foarte puÅ£ini sunt proprietarii care negociazÄ pÃ¢nÄ la 15%, Åi aici este vorba despre cei care au nevoie urgentÄ de bani. Ãn cazul terenurilor, preÅ£urile pornesc de la 1.700 euro/mp Åi ajung la 2.200 euro/mp.
âSunt foarte pretenÅ£ioÅi cumpÄrÄtorii din ziua de astÄzi, cine are bani nu Ã®i aruncÄ numai pentru cÄ este zona Aviatorilor Åi numai ca sÄ Ã®Åi facÄ un moft. Se tranzacÅ£ioneazÄ destul de greu, cautÄ mult, cÃ¢teva luni, Åase luni...", aratÄ oficialii Klauss&Parteneres.
Aviatorilor este un cartier cu multÄ verdeaÅ£Ä, avÃ¢nd parcurile Kiseleff Åi Bordei. Aviatorilor este, de asemenea, un cartier fÄrÄ blocuri comuniste, pieÅ£e sau magazine. Un avantaj uriaÅ este Ã®nsÄ poziÅ£ionarea. Din cartierul Aviatorilor se poate ajunge, Ã®n cel mai scurt timp, cam oriunde Ã®n BucureÅti, datoritÄ bulevardelor largi care leagÄ zona de centru Åi de ieÅirile din oraÅ. Locuitorii din zonÄ au la dispoziÅ£ie staÅ£iile de metrou Aviatorilor Åi PiaÅ£a Victoriei, plus o mulÅ£ime de autobuze Åi microbuze.

Fals dezvoltator imobiliar a Ã®nÅelat cu 1,5 milioane de euro 30 de persoane, Ã

Descriere detaliata: Fals dezvoltator imobiliar a Ã®nÅelat cu 1,5 milioane de euro 30 de persoane, care vroia sÄ-Åi achiziÅ£ioneze locuinÅ£e Ã®ntr-o zonÄ rezidenÅ£ialÄ, Ã®n judeÅ£ul Dolj, anchetatorii percheziÅ£ionÃ¢nd miercuri locuinÅ£ele a patru persoane suspectate de escrocherii, Ã®ntre care Åi Costinel Silviu Diculescu.
Procurorii DirecÅ£iei de Investigare a InfracÅ£iunilor de Criminalitate OrganizatÄ Åi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova informeazÄ cÄ face cercetÄri faÅ£Ä de patru Ã®nvinuiÅ£i, pentru sÄvÃ¢rÅirea infracÅ£iunilor de constituire a unui grup infracÅ£ional Åi Ã®nÅelÄciune, relateazÄ Mediafax.
Costinel Silviu Diculescu, Ã®mpreunÄ cu alte persoane, au constituit o grupare infracÅ£ionalÄ, acÅ£ionÃ¢nd Ã®n municipiul Craiova, avÃ¢nd drept scop obÅ£inerea de beneficii financiare substanÅ£iale din inducerea Ã®n eroare a mai multor persoane, cu ocazia Ã®ncheierii unor contracte de vÃ¢nzare-cumpÄrare cu privire la imobile situate Ã®ntr-o zonÄ rezidenÅ£ialÄ, potrivit DIICOT.
Diculescu s-a prezentat drept dezvoltator imobiliar, calitate Ã®n care a negociat Åi a semnat mai multe antecontracte de vÃ¢nzare-cumpÄrare cu persoane fizice Åi juridice, avÃ¢nd ca obiect vÃ¢nzarea unor suprafeÅ£e de teren intravilan, situate Ã®n comuna Malu Mare, judeÅ£ul Dolj, pe care Ã®nvinuitul se obliga sÄ construiascÄ un imobil pentru preÅ£ul de 70.000 de euro.
Ãn realitate, deÅi a Ã®ncasat integral preÅ£ul, Ã®nvinuitul nu a mai Ã®ncheiat contractele de vÃ¢nzare-cumpÄrare Åi nici nu a predat imobilele, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate, Ã®nstrÄinate cÄtre terÅ£i sau ipotecate pentru garantarea unor credite.
Ãn aceastÄ modalitate membrii grupÄrii au indus Ã®n eroare un numÄr de aproximativ 30 de pÄrÅ£i vÄtÄmate, prejudiciul produs fiind de 1.500.000 de euro.
Procurorii DIICOT au efectuat patru percheziÅ£ii domiciliare in municipiul Craiova, cercetÄrile fiind fÄcute cu sprijinul ofiÅ£erilor de poliÅ£ie judiciarÄ din cadrul BCCO Craiova.
Cei patru sunt audiaÅ£i de procurori, care vor decide ce mÄsuri vor lua.

Mai sunt 71 de spaÅ£ii comerciale libere Ã®n Centrul Istoric. Cine le ocupÄ la

Descriere detaliata: DupÄ ce a atins pragul minim Ã®n prima jumÄtate a anului 2010, preÅ£ul mediu de Ã®nchiriere a spaÅ£iilor comerciale din Centrul Istoric al BucureÅtiului a Ã®nregistrat un trend ascendent. AceastÄ evoluÅ£ie s-a derulat de-a lungul ultimelor 12 luni, cererea ridicÃ¢nd nivelul preÅ£urilor Ã®n zonÄ, potrivit unui studiu realizat de More Real Estate Services.
Ãn prezent, Centrul Istoric este singura locaÅ£ie din BucureÅti care Åi-a acoperit jumÄtate din deprecierea acumulatÄ Ã®n anul precedent. PreÅ£ul mediu actual este de 45 euro/mp. AceastÄ cifrÄ creÅte cÃ¢nd este vorba de suprafeÅ£e mici Åi cele mai populate strÄzi, dar scade la suprafeÅ£e mari, pe strÄzile secundare sau Ã®n situaÅ£iile Ã®n care proprietÄÅ£ile au nevoie de investiÅ£ii majore pentru consolidare.
Ãn total existÄ 360 de proprietÄÅ£i Ã®n zonÄ, din care 189 Ã®nchiriate Åi 71 libere (19,7%). ChiriaÅii din Centrul Istoric se Ã®mpart Ã®n trei categorii: cea mai mare pondere o ocupÄ proprietÄÅ£ile care oferÄ soluÅ£ii de petrecere a timpului liber, cum sunt barurile Åi restaurantele (54%), serviciile (27%) Åi magazinele de Ã®mbrÄcÄminte (19%).
Anumite strÄzi sunt Ã®n curs de reabilitare Åi au fost Ã®nchise, programul urmÃ¢nd sÄ se Ã®ncheie Ã®n urmÄtoarele luni, potrivit studiului More Real Estate. Pe lÃ¢ngÄ spaÅ£ii comerciale, locaÅ£ia include zone rezidenÅ£iale Åi proprietÄÅ£i abandonate, din cauza structurii precare sau a problemelor legale.
Raportul include date colectate pe parcursul a trei ani, din al doilea semestru al anului 2008 pÃ¢nÄ Ã®n primul semestru al anului 2011, data finalizÄrii studiului de teren fiind 30 iunie 2011. Ãn pregÄtirea pentru acest studiu More Real Estate Services a studiat peste 72 de strÄzi, 5.664 de spaÅ£ii comerciale Åi 1.896 de mÄrci Ã®n ultimii trei ani.

TranzacÅ£iile imobiliare ar putea fi contestate Ã®n justiÅ£ie, Ã®n absenÅ£a cert

Descriere detaliata: TranzacÅ£iile imobiliare ar putea fi contestate ulterior Ã®n justiÅ£ie de pÄrÅ£ile care au Ã®ncheiat contractul sau de cÄtre terÅ£i dacÄ schimbul de proprietate sau Ã®nchirierea nu sunt Ã®nsoÅ£ite de certificatul de eficienÅ£Ä energeticÄ al imobilului, reiese dintr-un proiect elaborat de MDRT.
Prevederile sunt incluse Ã®ntr-un proiect de lege iniÅ£iat de Ministerul DezvoltÄrii, pentru modificarea Åi completarea Legii 372/2005 privind performanÅ£a energeticÄ a clÄdirilor.
LegislaÅ£ia Ã®n vigoare prevede ca, Ã®ncepÃ¢nd de la 1 ianuarie 2011, proprietarii de locuinÅ£e unifamiliale Åi apartamente din blocurile de locuinÅ£e trebuie sÄ punÄ la dispoziÅ£ia potenÅ£ialilor cumpÄrÄtori sau chiriaÅi certificatul de performanÅ£Ä energeticÄ.
Uniunea NaÅ£ionalÄ a Notarilor Publici din RomÃ¢nia a anunÅ£at Ã®n ianuarie cÄ respectiva prevedere nu condiÅ£ioneazÄ transferul de proprietate asupra clÄdirilor, iar instanÅ£a, executorul sau notarul nu pot Ã®mpiedica Ã®n nici un fel proprietarul, cumpÄrÄtorul sau chiriaÅul sÄ vÃ¢ndÄ, sÄ cumpere sau sÄ Ã®nchirieze.
Proiectul de lege iniÅ£iat de MDRT prevede cÄ pentru clÄdirile sau unitÄÅ£ile de clÄdire care se vÃ¢nd sau se Ã®nchiriazÄ, investitorul/ proprietarul/ administratorul este obligat sÄ punÄ la dispoziÅ£ia potenÅ£ialului cumpÄrÄtor sau chiriaÅ, dupÄ caz, anterior perfectÄrii contractului, o copie a certificatului, astfel Ã®ncÃ¢t acesta sÄ ia la cunoÅtinÅ£Ä despre performanÅ£a energeticÄ a clÄdirii/ unitÄÅ£ii de cÄdire pe care urmeazÄ sÄ o cumpere/ Ã®nchirieze. Contractele Ã®ncheiate fÄrÄ respectarea acestei prevederi sunt supuse nulitÄÅ£ii relative potrivit prevederilor Codului Civil, se aratÄ Ã®n document.

Dezvoltatorul Asmita Gardens negociazÄ cu Alpha Bank termenii intrÄrii Ã®n ins

Descriere detaliata: Fondul de investiÅ£ii European Convergence Development Company (ECDC), controlat de Charlemagne Capital, a reuÅit sÄ amÃ¢ne declanÅarea procedurii de insolvenÅ£Ä Ã®n cazul ansamblului rezidenÅ£ial Asmita Gardens pÃ¢nÄ Ã®n 7 noiembrie 2011, Ã®n urma negocierilor cu Alpha Bank, finanÅ£atorul proiectului imobiliar.
Motivul invocat de investitori a fost acela al clarificÄrii contractului pe care Ã®l au cu austriecii de la Strabag, antreprenorul general al Asmita Gardens.
âLa sfÃ¢rÅitul lunii septembrie, dezvoltatorul a ajuns la o Ã®nÅ£elegere cu antreprenorul general, care se va asigura cÄ toate lucrÄrile sunt finalizate, inclusiv lucrÄrile de testare Åi dare Ã®n exploatare a fazei a doua a proiectului, Åi de repunerea Ã®n drepturi a tuturor garanÅ£iilor. ÃnÅ£elegerea are nevoie de aprobarea bÄncii pentru a fi implementatÄ. Ãntre timp, lucrÄrile pe Åantier continuÄ sÄ fie suspendate, Ã®n aÅteptarea deblocÄrii unei finanÅ£Ärii pe termen scurt de la bancÄ, necesarÄ pentru a acoperi cheltuielile curente", se aratÄ Ã®ntr-o notificare cÄtre acÅ£ionarii ECDC.
Ãn acelaÅi document se mai precizeazÄ Åi faptul cÄ Ã®n ultimele Åapte luni Asmita Gardens nu a mai vÃ¢ndut niciunul dintre cele circa 450 de unitÄÅ£i rÄmase disponibile, din cauza disputelor cu antreprenorul general al proiectului Åi a incapacitÄÅ£ii restructurÄrii creditului accesat la Alpha Bank. Cele Åapte turnuri ale proiectului cuprind 758 de apartamente, Ã®nsÄ nu au fost finalizate decÃ¢t 300 de unitÄÅ£i, vÃ¢ndute Ã®n proporÅ£ie de 92%.
âECDC a aprobat termenii Ã®nÅ£elegerii cu partenerul sÄu Åi a fÄcut o propunere de restructurare a creditului cÄtre banca finanÅ£atoare. Banca a ales sÄ urmeze calea juridicÄ Åi a depus o cerere de solicitare a insolvenÅ£ei companiei dezvoltatoare. ReprezentanÅ£ii ECDC au convenit cu banca sÄ amÃ¢ne procedurile de intrare Ã®n insolvenÅ£Ä, pentru a da posibilitatea companiei sÄ stabileascÄ exact termenii contractuali cu antreprenorul general, noul termen fiind stabilit pentru data de 7 noiembrie 2011. InvestiÅ£ia companiei Ã®n Asmita a fost deja redusÄ la maximum posibil", se mai explicÄ Ã®n notificarea fondului.
Proiectul de pe Splaiul Unirii este dezvoltat de ECDC Ã®n parteneriat cu grupul indian Asmita. Alpha Bank, care este implicatÄ Ã®n proiect cu circa 70 mil. euro, a depus Ã®n 10 octombrie 2011, la Tribunalul BucureÅti, o cerere prin care solicitÄ declanÅarea procedurii insolvenÅ£ei Ã®n cazul Asmita Gardens.

City Mall a fost vÃ¢ndut cÄtre Star Imob Construct. AflÄ cu cÃ¢t.

Descriere detaliata: Centrul comercial City Mall a fost vÃ¢ndut cÄtre compania Star Imob Construct pentru peste 17 milioane euro, mall-ul fiind atribuit Ã®n urma negocierilor directe cu Åase investori, a anunÅ£at luni lichidatorul judiciar, Casa de InsolvenÅ£Ä Transilvania.
âCasa de InsolvenÅ£Ä Transilvania, lichidatorul judiciar al City Mall, anunÅ£Ä cÄ, Ã®n urma negocierilor directe cu cei Åase investitori care Åi-au manifestat interesul pentru achiziÅ£ia City Mall, centrul comercial a fost vÃ¢ndut cÄtre Star Imob Construct. Valoarea de achiziÅ£ie a centrului comercial este de 17.300.000 euro plus TVA. (...) Din punctul de vedere al CITR, managementul proiectului poate fi preluat de noul investitor chiar Åi Ã®nainte de finalizare plÄÅ£ii, estimatÄ a avea loc Ã®ntr-o lunÄ, fÄrÄ Ã®nsÄ a avea dreptul de a face modificÄri pÃ¢nÄ la dobÃ¢ndirea dreptului de proprietate", se aratÄ Ã®n comunicatul Casei de InsolvenÅ£Ä Transilvania (CITR).
Plata urmeazÄ sÄ se facÄ pÃ¢nÄ cel tÃ¢rziu la finalul anului Ã®n curs. DestinaÅ£ia centrului comercial urmeazÄ a fi stabilitÄ de cÄtre noul proprietar Ã®nsÄ cel mai probabil aceasta nu va suferi modificÄri esenÅ£iale, potrivit CITR.
Procedura de negociere directÄ pentru valorificarea City Mall a fost demaratÄ Ã®ncepÃ¢nd cu luna august, prin publicarea anunÅ£ului pentru depunerea ofertelor de participare la negocierea directÄ. Termenul limitÄ de depunere a ofertelor Ã®n vederea achiziÅ£ionÄrii City Mall a fost 16 septembrie.
Ãn prezent, City Mall are un grad de ocupare de 83% din spaÅ£iul comercial Åi contracte cu aproximativ 74 de chiriaÅi.

Cel mai Ã®nalt turn din BucureÅti se Ã®nalÅ£Ä cu un etaj la zece zile. Din sep

Descriere detaliata: Toamna blÃ¢ndÄ a Å£inut cu dezvoltatorii Åi constructorul celui mai Ã®nalt turn de birouri din BucureÅti, Sky Tower de lÃ¢ngÄ staÅ£ia de metrou Aurel Vlaicu, astfel cÄ Ã®n mai puÅ£in de douÄ luni au fost ridicate cinci din cele 36 de etaje ale imobilului, Ã®n care ar urma sÄ Ã®Åi mute sediul banca austriacÄ Raiffeisen.
DacÄ ritmul de realizare a structurii se va menÅ£ine, pÃ¢nÄ la sfÃ¢rÅitul anului viitor aceasta va fi gata, iar Ã®n 2013 imobilul ar putea fi dat Ã®n folosinÅ£Ä.
ClÄdirea este dezvoltatÄ de cÄtre grupul austriac Raiffeisen Evolution, Ã®n timp ce antreprenorul general este tot o firmÄ austriacÄ - Strabag.
Cu 36 de etaje Åi o Ã®nÄlÅ£ime de 137 de metri, Sky Tower ar urma sÄ devinÄ un reper al Capitalei, Ã®n condiÅ£iile Ã®n care cele mai Ã®nalte clÄdiri existente Ã®n oraÅ au circa 24 de etaje Åi Ã®n jur de 100 de metri. Pe mÄsurÄ ce numÄrul de etaje ridicate va creÅte, lucrÄrile vor deveni mai dificil de realizat.
Sky Tower este dezvoltat Ã®ntr-o zonÄ Ã®n care deja au fost ridicate mai multe proiecte noi de birouri, precum Lakeview, Nusco Tower sau Floreasca Business Park, dar Sky Tower ar urma sÄ domine zona, fiind situat chiar Ã®n mijlocul acestor clÄdiri, Ã®ntre Calea Floreasca Åi bulevardul Barbu VÄcÄrescu.
Raiffeisen Evolution are pe acelaÅi teren Åi o zonÄ destinatÄ construirii unui mall, dar lucrÄrile nu par a fi Ã®nceput deocamdatÄ. Ãn 2008 Ã®ntregul complex, format din mall Åi turnul de birouri, era estimat la un cost de 250 de milioane de euro.

Precedent judiciar: Primul dezvoltator imobiliar, declarat falit ca persoanÄ fi

Descriere detaliata: Pentru prima datÄ, Tribunalul Comercial Cluj a dispus intrarea Ã®n faliment a unei persoane fizice. HotÄrÃ¢rea tribunalului de la Cluj creazÄ astfel un precedent la nivel naÅ£ional.
Este vorba de Micle Daniel-Ionel, un dezvoltator imobiliar care, deÅi a Ã®ncasat de la diverÅi cetÄÅ£eni clujeni avansuri cuprinse Ã®ntre 15.000 Åi 20.000 de euro sau chiar preÅ£ul integral, de peste 35.000 de euro, pentru apartamentele pe care urma sÄ le construiascÄ, nu a finalizat lucrÄrile la o parte dintre blocurile de locuinÅ£e promise.
Micle Daniel-Ionel Åi asociatul sÄu, MureÅan Sergiu-Romeo, intenÅ£ionau sÄ construiascÄ 14 blocuri Ã®nsÄ, din cauza crizei economice, au finalizat abia patru. Un al cincilea bloc a fost Ã®nceput, Ã®nsÄ lucrÄrile au fost stoptate Ã®n urma cu mult timp.
Ãnainte ca proiectul imobiliar sÄ fie dus la bun sfÃ¢rÅit, Micle Daniel-Ionel a Ã®ncasat avansuri de la peste 50 de clujeni, cu care a semnat antecontracte de vÃ¢nzare-cumpÄrare Ã®nainte ca apartamentele sÄ fie finalizate. ExistÄ persoane care nu Åi-au primit apartamentele nici acum, la aproape cinci ani de la demararea proiectului.
Åapte dintre pÄgubiÅ£i au dat Ã®n judecatÄ dezvoltatorul imobiliar pentru a-Åi recupera banii Ã®n justiÅ£ie. Dar, toate bunurile imobile ale lui Micle Daniel-Ionel erau Ã®n curs de executare silitÄ, astfel cÄ singura soluÅ£ie ramÃ¢nea deschiderea procedurii insolvenÅ£ei faÅ£Ä de comerciantul persoanÄ fizicÄ Micle Daniel-Ionel.
De la data pronunÅ£Ärii hotÄrÃ¢rii, Micle Daniel-Ionel nu mai are dreptul sÄ-Åi administreze averea, acest drept revenind automat lichidatorului judiciar.
Valorificare averii este Ã®nsÄ problematicÄ deoarece la Ã®nceputul anului 2011, Micle Daniel-Ionel Åi-a ipotecat toate imobilele deÅ£inute prin contracte de Ã®mprumut Ã®n favoarea unei persoane fizice. Valabilitatea acestor documentele este, Ã®nsÄ, pusÄ serios la Ã®ndoialÄ de cÄtre creditorii lui Micle, care se tem Ã®nsÄ cÄ nu Ã®Åi vor mai putea recupera banii.

O firma austriaca ia cu asalt piata autohtona de retail

Descriere detaliata: Desi primul proiect intermediat in Romania s-a livrat abia urma cu doi ani, firma Kramer&Wagner a devenit rapid unul dintre principalii agenti de intermediere si consiliere ale proiectelor locale de retail. Cu toate acestea, in pofida portofoliului autohton in crestere, firma este cvasinecunoscuta. Asta in conditiile in care pe piata se aude mai ales de firme de prestigiu precum DTZ Echinox, Colliers sau CBRE Eurisko.
Printre ultimele succese ale firmei se numara Maritimo, mallul deschis azi la Constanta ocupat complet, unde austriecii au fost agent exclusiv de inchiriere.
In prezent, firma austriaca a ajuns sa aiba in portofoliul de intermediere si consiliere nu mai putin de sase parcuri de retail din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Craiova, Constanta si Braila. Si toate astea, cu doar 12 angajati pe plan local, dintre care trei sunt juristi. âSuntem responsabili de procesul de gasire/negociere chiriasi pentru Promenada din Floreasca City, proiect al Raiffeisen Evolution, care are peste 35.000 mp. Pentru Promenada avem planificarea programata pentru finele lui 2013", a declarat Heribert Krammer (foto), unul dintre cei doi fondatori ai Kramer&Wagner.
In aceasta perioada e destul de greu ca o firma sa presteze servicii de intermediere in exclusivitate. Sunt foarte multe cazuri in care proprietarii aleg mai multi agenti. Austriecii au reusit insa sa obtina contracte doar ca agent exclusiv. âExista si proverbul ca... prea multi bucatari pot strica supa. Am avut cateva experiente fara exclusivitate in urma cu 10-15 ani si nu a fost tocmai usor sa intermediem alaturi de alte firme de specialitate", a precizat Krammer.
Intrarea efectiva pe piata din Romania s-a produs in urma cu patru ani. De atunci, in afara de Maritimo au mai inchiriat peste 100.000 mp si au consiliat mai multi retaileri in planurile lor de dezvoltare. Firma este prezenta in mai multe tari din regiune, dar proprietati nu detine decat in Austria. Este vorba de un centru comercial detinut in coproprietate (ece-Kapfenberg), cu 20.000 mp GLA si 60 de magazine.
Expansiune si rezultate
Kramer&Wagner activeaza de aproximativ 20 de ani in domeniul imobiliar. In aceasta perioada, au ajutat la dezvoltarea a peste 20 de centre comerciale si a circa 50 de parcuri de retail. In afara de Austria si Romania, firma mai e prezenta de cinci ani si in Croatia unde are sapte angajati. De doi ani au intrat si in Bosnia Hertegovina, de jumatate de an in Serbia si de mai putin de un an au intrat si in Slovacia.
In privinta rezultatelor financiare, firma nu a oferit prea multe detalii in afara de evolutia acestora. Astfel, Kramer&Wagner a avut un rulaj mai slab in 2010 decat in 2008 si 2009. In 2011 au inceput sa revina. âProbabil ca 2012 va fi mai bun decat 2011. De fapt, in fiecare an in care exista deschideri de centre comerciale pentru care am lucrat, avem rulaje mai mari pentru ca atunci se finalizeaza niste... socoteli", spune Heribert Krammer. In plus, acesta estimeaza ca pentru prima data in istoria de 20 de ani a companiei, anul 2011 va fi primul in care vor avea in tarile din afara Austriei un rulaj mai mare decat in Austria. Romania si Croatia sunt cam la fel in privinta cifrei de afaceri a firmei.
Istoric in Romania
De la intrarea din anul 2007 in Romania, firma a furnizat servicii exclusive de inchiriere si concept pentru Militari Shopping Center, lansat in 2009 complet inchiriat. In ordine cronologica, alte doua proiecte pentru care au lucrat au fost Family Center - Botosani (6.045 mp suprafata inchiriabila, ancora principala - Kaufland cu 5.500 mp) si Family Center Giurgiu (4.260 mp GLA), deschise in 2010. In 2011, inainte de Maritimo, un alt proiect deschis pentru care au lucrat a fost Family Center Rm. Valcea (3.365 mp GLA).
Firma a adus pentru prima oara Decathlon si C&A in Romania, prin Militari Shopping Center.
Pe de alta parte, austriecii au consiliat mai multi retaileri in planurile de dezvoltare. Amintim aici doar 11 magazine Inditex (in doua centre comerciale), cinci magazine C&A, doua magazine H&M, doua magazine Intersport, doua magazine New Yorker, doua magazine Hervis. La acestea mai pot fi adaugate consilierea pentru trei hipermarketuri Auchan sau un supermarket Billa.

SpaÅ£iile comerciale mici sunt cel mai puÅ£in afectate de crizÄ

Descriere detaliata: Dintre spaÅ£iile stradale de la parterul blocurilor, au probleme cu gÄsirea chiriaÅilor doar suprafeÅ£ele mari, Ã®n timp ce spaÅ£iile de 10-20 mp se ocupÄ imediat.
Reducerea afacerilor firmelor a dus Åi la reducerea suprafeÅ£elor ocupate de acestea. Cererea vizeazÄ suprafeÅ£e tot mai mici care, la rÃ¢ndul lor, presupun investiÅ£ii mai mici Ã®n amenajare. Pe de altÄ parte, situaÅ£ia economicÄ actualÄ a reÃ®nviat afaceri precum bÄcÄniile sau firmele de reparaÅ£ii, pentru care cele mai potrivite sunt spaÅ£iile mici.
Printre soluÅ£iile la Ã®ndemÃ¢nÄ pentru cei ajunÅi Ã®n dificulÂtÄÅ£i financiare se numÄrÄ apelul la casele de amanet. Mai Ã®n glumÄ, mai Ã®n serios, despre romÃ¢nii care rÄmÃ¢n fÄrÄ bani se spune cÄ o altÄ variantÄ poate fi sÄ schimbe 100 de euro. Realitatea este cÄ afacerile caselor de amanet Åi ale caselor de schimb valutar nu sunt Ã®n mare suferinÅ£Ä, spre deosebire de mulÂte alte activitÄÅ£i economice. Iar suprafeÅ£ele vizate de unitÄÅ£ile Ã®n care se desfÄÅoarÄ aceste afaceri sunt de 10-20 de metri pÄtraÅ£i. Pe de altÄ parÂte, dacÄ Ã®n anii de boom economic aproape tot ce se strica se arunca, optÃ¢ndu-se pentru o nouÄ achiziÅ£ie, Ã®n ultima perioadÄ se apeleazÄ tot mai des la atelierele de reparaÅ£ii sau la micile bÄcÄnii. Åi suprafeÅ£ele acestora din urmÄ sunt de asemenea mici. Toate acestea explicÄ de ce spaÂÅ£iile mici rÄmÃ¢n libere pe piaÅ£Ä doar pentru puÅ£in timp, spre deosebire de suprafeÅ£ele de 50-100 mp sau mai mari. âSuprafaÅ£a medie aleasÄ de firÂmele care stau cu chirie la parterul blocurilor s-a redus Ã®n ultimii ani. Ãn ceea ce priveÅte suprafeÅ£ele foarte mici, de 10-15 mp, Ã®n mÄsura Ã®n care afacerea se poate preta la asemenea suprafeÅ£e, atractivitatea este datÄ de investiÅ£iile mai mici Ã®n amenajare, personal sau diverse utilitÄÅ£i", a deÂclarat RÄzvan Gheorghe, Managing Partner la Cushman & Wakefield Romania.
DacÄ pentru firmele care aleg spaÂÅ£ii mari, Ã®n aceastÄ perioadÄ exisÂtÄ frecvent teama de eÅec, mai greu se poate vorbi de aÅa ceva Ã®n cazul spaÂÅ£iilor mici. Ãn cazul acestora, investiÅ£iile sunt mult mai reduse Åi costurile totale de asemenea. Chiar Åi cu scenariul unor pierderi, aceste pierderi sunt frecvent mult mai mici decÃ¢t Ã®n cazul unor suprafeÅ£e mari. Drept urmare, riscul unor astfel de afaceri pe suprafeÅ£e mai mici este mult mai redus, Ã®n general. âPe lÃ¢ngÄ jucÄtorii tradiÅ£ionali, precum magazinele care vÃ¢nd ziare, tutun Åi servicii de telefonie mobilÄ, tot mai mulÅ£i jucÄtori din alte pieÅ£e au Ã®nceÂput sÄ se uite spre spaÅ£iile astea mici. Ãn acelaÅi timp, multe dintre afaceÂriÂle desfÄÅurate pe astfel de spaÅ£ii sunt frecvent mici afaceri de familie, de amploare redusÄ", adaugÄ directoÂrul de la Cushman & Wakefield RoÂmaÂnia. AÅa se explicÄ faptul cÄ, pe lÃ¢nÂgÄ aproape clasicele agenÅ£ii de tuÂrism, Loto sau reprezentanÅ£e de termopane, Ã®n ultima perioadÄ s-au exÂtins pe suprafeÅ£e mici afaceri precum R-Kiosk sau magazinele Inmedio.
Oferta de astfel de spaÅ£ii este preÂzentÄ Åi Ã®n zonele centrale ale CapiÂtaÂlei, dar se regÄseÅte mai ales Ã®n zone precum Militari, Eroii RevoluÅ£iei sau Ghencea. Astfel de oferte pot fi gÄÂsite, de altfel, Ã®n toate oraÅele Å£Ärii. Cel mai mare succes la chiriaÅi Ã®l au cele situate Ã®n locurile cu vad mare de clienÅ£i.
Central Åi semi-central
SpaÅ£ii comerciale de dimensiuni reÂduse sunt atÃ¢t Ã®n apropiere de CaÂlea Victoriei, PiaÅ£a Unirii, Calea DoÂroÂbanÅ£ilor, cÃ¢t Åi Ã®n PiaÅ£a KogÄlniÂceaÂnu sau Mircea VulcÄnescu. Astfel, pe strada Maria Rosetti este scos la Ã®nÂchiriere un spaÅ£iu stradal de 16 mp, proaspÄt renovat, cu 300 de euro. Pe strada Eforie, lÃ¢ngÄ Calea Victoriei, pentru un spaÅ£iu de 7 mp de la parÂteÂrul unui bloc se cer 15 euro/mp. Ãn PiaÅ£a KogÄlniceanu, pentru 15 mp dotaÅ£i cu grup sanitar propriu se cer 300 de euro. Pe strada Lizeanu, pentru un spaÅ£iu de 16 mp, se cer 400 de euro. Pe Bulevardul Ferdinand, pentru o micÄ garsonierÄ transformatÄ Ã®n spaÅ£iu comercial cu deschidere la stradÄ se cer 400 de euro, cu posibiÂlitatea de negociere. Alte asemenea spaÅ£ii pot fi gÄsite Åi pe Vasile LascÄr, Mircea VulcÄnescu sau Calea DoÂroÂbanÅ£ilor la intersecÅ£ia cu Åtefan cel Mare.
Cartiere
Cele mai multe oferte de Ã®nchiÂriere pentru spaÅ£ii mici sunt de gÄsit Ã®n cartierele Militari, Ã®ntre Lujerului Åi Apusului, Åi Drumul Taberei. PreÂÅ£urile diferÄ Ã®n funcÅ£ie de plasament la loc cu vad, de amenajÄri Åi de doÂtÄri. Astfel, pentru 20 mp Ã®n zona VeÂteÂranilor se cer 300 de euro, cu argumentul cÄ zona este foarte populatÄ. Chiria se plÄteÅte anticipat, plus o luÂnÄ garanÅ£ie. Pentru un spaÅ£iu stradal de pe strada MoineÅti se cer 400 de euro. Asemenea oferte se gÄsesc Åi Ã®n zona PieÅ£ei Gorjului Åi de-a lungul bulevardului Iuliu Maniu.
Pentru un spaÅ£iu de 15 mp din Drumul Taberei, cu toaletÄ Åi loc de parÂcare, se cer 200 de euro. SpaÅ£iul este poziÅ£ionat la intersecÅ£ia strÄzilor Tg. NeamÅ£ cu PaÅcani. Ãn Ghencea, aproape de stadionul Steaua, pentru 16 mp se cer 550 de euro, cu posibiÂlitatea de negociere. Ãn zona Eroii ReÂvoluÅ£iei, lÃ¢ngÄ City Mall, pentru 22 mp se cer 350 de euro. Ãn zona OrÄÅelul copiilor, pentru un spaÅ£iu stradal de 19 mp unde a fost un coafor se cer 350 de euro, cu trei luni plata Ã®n avans. Asemenea spaÅ£ii mai pot fi gÄsite Ã®n sud, pe strada AleÂxanÂdru Obregia, LuicÄ, Ã®n zona ApÄrÄÂtorii Patriei sau Ã®n zona Åoseaua Alexandriei.
Ãn Titan, aproape de capÄtul auÂtobuzului 335 este scos la Ã®nchiriat un spaÅ£iu stradal de 15 mp, dotat cu electricitate Åi apÄ curentÄ, la preÅ£ul de 650 de euro.
SpaÅ£ii mici la parterul blocurilor pot fi gÄsite de Ã®nchiriat Åi Ã®n zonele Bucur Obor Åi Colentina. Pentru un spaÅ£iu de 18 mp de pe Åoseaua CoÂlenÂtina, aproape de mijloacele de transport Ã®n comun se cer 2.500 de lei. Aproape de zona Obor, pentru 20 mp Ã®n Iancului se cer 300 de euro.
Alte oraÅe
De oferte de acest gen nu duc lipÂsÄ nici celelalte oraÅe din Å£arÄ. AcesÂtea nu stau Ã®nsÄ foarte mult timp pe piaÅ£Ä, fiind ocupate Ã®n general Ã®n deÂcurs de 1-2 luni. Asta Ã®n timp ce spaÂÅ£iiÂle comerciale de 100 mp stau neÂocupate cu anii. Printre spaÅ£iile scoaÂse la Ã®nchiriere Ã®n luna octombrie puÂtem aminti un spaÅ£iu de 10 mp din Oradea, de lÃ¢ngÄ podul Dacia, penÂtru care se cer 100 de euro. PenÂtru un spaÅ£iu comercial ultracentral de 12 mp din IaÅi se cer 200 de euro lunar. Ãn ConstanÅ£a, Ã®n zona Far, un spaÅ£iu de 20 mp cu grup sanitar este scos la Ã®nchiriere cu 250 de euro. PenÂtru un spaÅ£iu comercial de 20 mp din BraÅov, din zona ITC, se cer 1.000 de lei. Tot 1.000 de lei se cer pentru 15 mp stradali din BuzÄu. PenÂtru un spaÅ£iu comercial de 12 mp din staÅ£ia de autobuz Stadionul OÅ£elul se cer 700 de lei, spaÅ£iul fiind dotat cu geamuri termopan.
Oferta de astfel de spaÅ£ii este desÂtul de numeroasÄ Ã®ntr-un an. Cum tranÂzacÅ£iile se desfÄÅoarÄ destul de rapid pe sectorul spaÅ£iilor mici, foarÂte rare sunt situaÅ£iile Ã®n care o ofertÄ din urmÄ cu cÃ¢teva luni sÄ mai fie vaÂlaÂbilÄ. Asta spre deosebire de spaÂÅ£iile stradale mari.

Papalekas mai dÄ o "loviturÄ" pe piaÅ£a imobiliarÄ: a rÄscumpÄrat City Mall

Descriere detaliata: Omul de afaceri grec Ioannis Papalekas a dat a treia âloviturÄ" pe piaÅ£a imobiliarÄ. DupÄ ce Ã®n mai 2008, pe vÃ¢rful âbulei" imobiliare, grecul a reuÅit sÄ vÃ¢ndÄ complexul UpGroud pentru 340 mil. euro cÄtre Deutsche Bank, Ã®ncasÃ¢nd personal peste 170 mil. euro, acum a rÄscumpÄrat City Mall pentru 17,3 mil. euro, dupÄ ce Ã®n 2006 Ã®l vÃ¢nduse cu 103,5 mil. euro.
Istoria City Mall, complex comercial intrat Ã®n faliment Ã®n noiembrie 2010, este foarte zbuciumatÄ. Dezvoltatorul proiectului l-a vÃ¢ndut Ã®n 2004 pentru 25 mil. euro companiei Jaguar Development, controlatÄ de investitori greci Åi israelieni.
Un an mai tÃ¢rziu, mall-ul avea un nou proprietar, firma Victoria Holding - controlatÄ de Ioannis Papalekas, care plÄtise 46 mil. euro. Ãn 2006, Papalekas dÄdea prima sa âloviturÄ" pe piaÅ£a imobiliarÄ. Valoarea proiectului crescuse substanÅ£ial Åi a reuÅit sÄ Ã®l vÃ¢ndÄ mult mai scump, adicÄ la 103,5 mil. euro, fondului australian APN European Retail. Cinci ani mai tÃ¢rziu grecul a revenit la cÃ¢rma proiectului, de aceastÄ datÄ doar pentru 17,3 mil. euro. El trebuie sÄ achite banii pÃ¢nÄ la sfÃ¢rÅitul acestui an pentru a intra Ã®n posesia proprietÄÅ£ii.
Centrul comercial City Mall, amplasat lÃ¢ngÄ cimitirul Bellu din CapitalÄ, a intrat Ã®n faliment Ã®n noiembrie anul trecut, din cauza unor datorii care se ridicÄ la 76 mil. euro. Cei mai mari creditori ai proiectului sunt UniCredit, cu o expunere de 36,7 mil. euro, Åi Bancpost, care are de recuperat 5,15 mil. DacÄ Ã®n cazul Tiago Mall, primul centru comercial intrat Ã®n faliment, banca finanÅ£atoare - tot UniCredit Å¢iriac Bank - a furnizat un nou credit pentru cÃ¢ÅtigÄtorul licitaÅ£iei, Ã®n cazul City Mall nu se va mai Ã®ntÃ¢mpla la fel. UniCredit nu Ã®l va finanÅ£a pe Papalekas Ã®n achiziÅ£ia imobilului.
Mall-ul are o suprafaÅ£Ä construitÄ de 31.000 mp, din care 14.348 mp Ã®nchiriabili, desfÄÅuratÄ pe un teren de 7.774 mp. AlÄturat imobilului este Åi o parcare cu 880 de locuri, care are o suprafaÅ£Ä desfÄÅuratÄ de 31.000 mp, din care 3.497 mp este zona comercialÄ.
âLoviturile" lui Papalekas
Papalekas este unul dintre cei mai discreÅ£i investitori imobiliari activi pe piaÅ£a localÄ. Cea mai mare realizare a sa este vÃ¢nzarea complexului UpGround din Pipera, format din 600 de apartamente de lux, 120.000 mp de spaÅ£ii de birouri Åi 10.000 mp de spaÅ£ii comerciale.
Ãn mai 2008, compania de investiÅ£ii imobiliare RREEF Real Estate, parte a grupului german Deutsche Bank, a achiziÅ£ionat de la un grup de oameni de afaceri din Grecia Åi Marea Britanie - reprezentaÅ£i de Ioannis Papalekas, un pachet de proprietÄÅ£i care include ansamblul rezidenÅ£ial UpGround Åi clÄdirile de birouri denumite BOB Tower Åi BOC Tower. Valoarea tranzacÅ£ie a fost de 340 mil. euro Åi rÄmÃ¢ne Ã®n continuare cel mai mare contract Ã®ncheiat pe piaÅ£a imobiliarÄ romÃ¢neascÄ. TranzacÅ£ia este o vÃ¢nzare-cumpÄrare la termen, ceea ce Ã®nseamnÄ cÄ proiectele sunt preluate la finalizarea construcÅ£iei. Valoarea investiÅ£iei pentru construcÅ£ia rezidenÅ£ialÄ era estimatÄ la datÄ lansÄrii proiectului la 100 mil. euro, iar pentru clÄdirile de birouri 160 mil. euro. Pentru achiziÅ£ia terenului compania a plÄtit 50 mil. euro.
Ioannis Papalekas, care deÅ£inea o cotÄ de peste 50% din afacere, a Ã®ncasat la finalul tranzacÅ£iei peste 170 mil. euro. Al doilea acÅ£ionar ca importanÅ£Ä, cu o participaÅ£ie de circa 20-25%, a fost DragoÅ BÃ®lteanu care Åi-a crescut conturile cu circa 70 mil. euro, sumÄ Ã®ncasatÄ Ã®n tranÅe de la fondul german.
Semnal de curÄÅ£are a pieÅ£ei
SfÃ¢rÅitul City Mall mai indicÄ Ã®nsÄ un lucru. Acesta este primul proiect Ã®n care bÄncile finanÅ£atoare, Ã®n acest caz UniCredit, au trebuit sÄ accepte o Återgere a datoriilor de pe urma lichidÄrii proiectului. DupÄ premierele de luna trecutÄ Ã®n care Alpha Bank a cerut insolvenÅ£a Asmita Gardens, unul dintre cele mai mari proiecte rezidenÅ£iale, Åi s-a retras din afacerea City Gate, acesta este un nou semnal cÄ bÄncile Ã®ncep sÄ Ã®Åi reducÄ substanÅ£ial expunerea imobiliarÄ Åi sÄ Ã®Åi asume unele pierderi pentru a curÄÅ£a portofoliile de active toxice.
âBÄncile au insistat sÄ scoatem mall-ul la licitaÅ£ie cu cea mai mare valoare (32,9 mil. euro n.red.), dar evaluarea noastrÄ iniÅ£ialÄ arÄta clar o cifrÄ Ã®n jur de 20 mil. euro. Noi nu am crezut cÄ se va vinde la acel preÅ£, dar am respectat dorinÅ£a bÄncilor. Acum s-a demonstrat cÄ piaÅ£a face preÅ£ul", a declarat pentru Capital Andreea Anghelof, managing partner Ã®n cadrul Casei de InsolvenÅ£Ä Transilvania (CITR), administratorul judiciar numit pentru lichidarea mallului.
Potrivit acesteia, procedura licitaÅ£iei nu a fost una potrivitÄ, deoarece investitorii interesaÅ£i aÅteptau mereu urmÄtoarea etapÄ ca sÄ mai scadÄ preÅ£ul. OdatÄ ce procedura a fost modificatÄ Ã®n negociere directÄ au apÄrut Åase investitori interesaÅ£i. Papalekas a cÃ¢Åtigat negocierile, pe baza celui mai bun preÅ£, Åi a cumpÄrat City Mall prin intermediul firmei Star Imob Construct.
Din punctul de vedere al CITR, managementul proiectului poate fi preluat de noul investitor chiar Åi Ã®nainte de finalizare plÄÅ£ii, estimatÄ a avea loc Ã®ntr-o lunÄ, farÄ Ã®nsÄ a avea dreptul de a face modificÄri pÃ¢nÄ la dobÃ¢ndirea dreptului de proprietate. DestinaÅ£ia centrului comercial urmeazÄ a fi stabilitÄ de cÄtre noul proprietar, Ã®nsÄ cel mai probabil destinaÅ£ia acestuia nu va suferi modificÄri esenÅ£iale. Ãn prezent, City Mall are un grad de ocupare de 83% din spaÅ£iul comercial Åi contracte cu aproximativ 74 de chiriaÅi.

Sectorul imobiliar din RomÃ¢nia este Ã®ncÄ Ã®n stagnare relativÄ. BÄncile vor

Descriere detaliata: Sectorul imobiliar din RomÃ¢nia este Ã®ncÄ Ã®ntr-o stagnare relativÄ, iar bÄncile vor continua probabil sÄ fie prudente Ã®n activitatea de creditare, datÄ fiind proporÅ£ia de Ã®mprumuturi neperformante din portofoliile acestora, potrivit unui studiu al companiei de consultanÅ£Ä KPMG.
"Ãn RomÃ¢nia, sectorul imobiliar este Ã®ncÄ Ã®ntr-o situaÅ£ie de stagnare relativÄ, iar bÄncile vor continua, probabil, sÄ fie prudente Ã®n activitatea de creditare, datÄ fiind proporÅ£ia de credite neperformante din portofoliile acestora, dupÄ cum reiese din sondaj", a declarat miercuri Ã®ntr-un comunicat Ori Efraim, partener Åi coordonatorul Departamentului de real estate al KPMG Ã®n RomÃ¢nia.
El spune cÃ£ existÄ anumite semne de reÃ®nnoire a interesului, Ã®n special din partea dezvoltatorilor chinezi.
"Ca Ã®n multe alte sectoare, dezvoltatorii chinezi au identificat imediat oportunitÄÅ£ile prezente pe piaÅ£a romÃ¢neascÄ Åi acoperÄ anumite goluri lÄsate de investitorii mai precauÅ£i, care au fost mai reticenÅ£i faÅ£Ä de pieÅ£ele emergente dupÄ 2008", a mai spus Efraim.
FinanÅ£area imobiliarÄ Ã®n Europa CentralÄ Åi de Est (ECE) a dat semne de revigorare Ã®n ultimele 12 luni, dar evoluÅ£ia pieÅ£ei continuÄ sÄ rÄmÃ¢nÄ incertÄ. Comparativ cu anul 2010, a avut loc o creÅtere considerabilÄ a tranzacÅ£iilor imobiliare, Ã®nsÄ aceste investiÅ£ii au fost extrem de diferite, Ã®n funcÅ£ie de Å£arÄ Åi clasa de active.
KPMG noteazÃ£ cÃ£ bÄncile privesc cu prudenÅ£Ä evoluÅ£ia pieÅ£elor imobiliare, cu posibila excepÅ£ie a Austriei, Cehiei Åi Poloniei, unde piaÅ£a nu a fost afectatÄ Ã®n aceeaÅi mÄsurÄ de criza financiarÄ ca Ã®n alte Å£Äri.
KPMG a realizat un sondaj Ã®n rÃ¢ndul unui numÄr de peste 50 de bÄnci din regiune pentru a evalua perspectivele finanÅ£Ärii bancare a sectorului imobiliar Ã®n ECE.
Comparativ cu anul 2010, un numÄr mult mai mare de bÄnci din toate Å£Ärile considerÄ cÄ, Ã®n majoritatea cazurilor, creditele neperformante pot fi gestionate cu succes prin restructurare. BÄncile sunt interesate mai mult de restructurarea creditelor neperformante decÃ¢t de executarea acestora Åi continuÄ sÄ prefere finanÅ£area proiectelor generatoare de venit Ã®n locul celor de dezvoltare.
TotodatÄ, aÅteptÄrile bÄncilor cu privire la posibila creÅtere a dimensiunii portofoliilor lor viitoare s-au Ã®mbunÄtÄÅ£it Ã®n mod distinct, iar sectorul hotelier rÄmÃ¢ne cel mai puÅ£in preferat de cÄtre bÄnci din perspectiva finanÅ£Ärii.
KPMG este o reÅ£ea globalÄ de firme de servicii profesionale care furnizeazÄ servicii de audit, consultanÅ£Ä fiscalÄ Åi Ã®n domeniul afacerilor. Compania Ã®Åi desfÄÅoarÄ activitatea Ã®n 150 de Å£Äri Åi are 138.000 de angajaÅ£i Ã®n firmele membre din Ã®ntreaga lume.
Ãn RomÃ¢nia Åi Republica Moldova, KPMG Ã®Åi desfÄÅoarÄ activitatea Ã®n cadrul celor Åase birouri din BucureÅti, Cluj-Napoca, ConstanÅ£a, IaÅi, TimiÅoara Åi ChiÅinÄu.

1.000 de oameni s-au mutat Ã®n complexul rezidenÅ£ial Cosmopolis al turcilor de

Descriere detaliata: Aproape 1.000 de oameni locuiesc Ã®n complexul rezidenÅ£ial Cosmopolis, realizat de dezvoltatorul imoÂbiliar turc Opus Land Development Ã®n partea de nord-est a Capitalei, Ã®n zona Pipera-ÅtefÄneÅti, potrivit datelor furnizate de Opus Land.
"Ãn prezent, Ã®n complexul rezidenÅ£ial Cosmopolis locuiesc aproape 1.000 de persoane, 450 de unitÄÅ£i dintre cele circa 700 vÃ¢ndute pÃ¢nÄ acum fiind locuite", a declarat Claudia Nedelcu, marketing manager Ã®n cadrul Opus Land Development.
Compania a finalizat luna aceasta, Ã®n urma unei investiÅ£ii de circa 5,5 milioane de euro, Ã®ncÄ 103 locuinÅ£e Ã®n cadrul Cosmopolis, dintre care jumÄtate au fost vÃ¢ndute off-plan (Ã®ncÄ din faza de construcÅ£ie). PÃ¢nÄ acum, Ã®n Cosmopolis a fost finalizatÄ prima fazÄ, care totalizeazÄ 586 de apartamente, iar Ã®n faza a doua au fost date Ã®n folosinÅ£Ä Ã®n prima jumÄtate a anului acesta 62 de apartamente, iar luna aceasta Ã®ncÄ 103 locuinÅ£e (dintre care 8 vile Åi restul apartamente), astfel cÄ Ã®n prezent existÄ 751 de unitÄÅ£i locative terminate.
"Noutatea pe care o aducem este reprezentatÄ de vilele Ã®nÅiruite, un produs nou Ã®n oferta noastrÄ. 7 din cele 8 vile pe care le livrÄm sunt vÃ¢ndute deja", a declarat Ahmet Buyukhanli, acÅ£ionarul majoritar al dezvoltatorului imobiliar.
PreÅ£ul unei vile este de 90.000 de euro plus TVA, suprafaÅ£a fiind de 112 metri pÄtraÅ£i. Pe de altÄ parte, Ã®n cazul apartamentelor finalizate Ã®n octombrie, preÅ£urile variazÄ de la 38.000 de euro fÄrÄ TVA (studiouri) pÃ¢nÄ la 150.000 de euro fÄrÄ TVA (duplexurile cu 4 camere).
Au mers pe suprafeÅ£e mai mici
Buyukhanli, care estimeazÄ cÄ pÃ¢nÄ acum investiÅ£iile Ã®n Cosmopolis s-au ridicat la circa 200 de milioane de euro, spune cÄ atunci cÃ¢nd va fi finalizat, complexul rezidenÅ£ial, construit Ã®n mai multe faze, va cuprinde peste 5.000 de locuinÅ£e. "PÃ¢nÄ Ã®n 2015, cÃ¢nd vom termina a doua fazÄ a proiectului, ne aÅteptÄm sÄ livrÄm 250-300 de unitÄÅ£i locative pe an", a spus Buyukhanli. Astfel, dezvoltatorul vrea sÄ finalizeze circa 1.200 de unitÄÅ£i locative pÃ¢nÄ Ã®n 2015, investiÅ£ia ridicÃ¢ndu-se la circa 55 de milioane de euro: 40 de milioane de euro pentru 1.000 apartamente Åi Ã®ncÄ 15 milioane de euro pentru 200 de vile.
El a precizat cÄ dacÄ Ã®n prima fazÄ a proiectului s-a mers pe locuinÅ£e cu suprafeÅ£e mai mari, cel mai ieftin apartament, de 76 metri pÄtraÅ£i, avÃ¢nd un preÅ£ de circa 80.000 de euro, Ã®n a doua fazÄ s-au redefinit spaÅ£iile. "Am construit locuinÅ£e de dimensiuni mai mici, care sÄ fie accesibile clienÅ£ilor. Acum Åtim care sunt stadardele de locuit ale clienÅ£ilor Åi adaptÄm locuinÅ£ele la cererea din piaÅ£Ä", a spus Ahmet Buyukhanli, acÅ£ionarul majoritar al Opus Land Development.

JumÄtate dintre bucureÅteni Åi-ar dori o locuinÅ£Ä Ã®n afara Capitalei

Descriere detaliata: Mai mult de jumÄtate dintre bucureÅtenii aflaÅ£i Ã®n cÄutarea unei locuinÅ£e Åi-ar dori sÄ locuiascÄ Ã®n afara Capitalei. Principalul motiv este nevoia de a scÄpa de aglomeraÅ£ia oraÅului Åi, implicit, de stresul indus, reiese dintr-un studiu realizat de dezvoltatorii imobiliari.
Printre zonele aflate Ã®n afara Capitalei Ã®n care s-au dezvoltat multe proiecte rezidenÅ£iale se numÄrÄ Pipera Tunari, unde dezvoltatorul imobiliar Monsena a investit, pÃ¢nÄ Ã®n prezent, peste 1,7 milioane de euro Ã®n proiectul Charme Residece, noteazÄ evz.ro.
Un alt ansamblu rezidenÅ£ial din zona Pipera-Tunari este Liziera, care cuprinde un numÄr de 180 de apartamente. Potrivit informaÅ£iilor de pe site-ul proiectului, mai sunt libere circa jumÄtate din locuinÅ£e. Ansamblul se adreseazÄ celor cu venituri peste medie, cÄci o garsonierÄ costÄ 52.500 euro, apartamentele de douÄ camere ajung la 68.500 de euro, iar cele de trei camere, la 135.000 euro.
LocuinÅ£e de vÃ¢nzare Ã®n afara BucureÅtiului are Åi compania Impact, care dezvoltÄ ansamblul Greenfield. PreÅ£ul unei garsoniere, care include TVA, este de 58.200 de euro, Ã®n timp ce apartamentele cu douÄ camere au preÅ£uri de la 65.490 de euro plus TVA.
Potrivit dezvoltatorului Monsena, preÅ£urile locuinÅ£elor noi din CapitalÄ variazÄ, astÄzi, Ã®ntre 1.100 euro/mp Åi 1.500 euro/mp, faÅ£Ä de 1.900 euro/mp Åi 2.500 euro/mp Ã®n urmÄ cu circa patru ani. Ãn oraÅele de provincie, preÅ£urile au scÄzut Ã®n perioada amintitÄ cu pÃ¢nÄ la 50%.

LanÅ£ul de farmacii Dona Ã®Åi mutÄ sediul Ã®n Sun Offices

Descriere detaliata: Siepcofar, compania farmaceuticÄ localÄ care opereazÄ lanÅ£ul de farmacii Dona Ã®Åi va reloca sediul Ã®n clÄdirea Sun Offices, deÅ£inutÄ de S IMMO AG, unde a Ã®nchiriat un spaÅ£iu de 1.000 mp.
Siepcofar este o companie romaneascÄ cu capital privat Ã®nfiinÅ£atÄ Ã®n 1992 Åi opereazÄ opereazÄ peste 200 de farmacii, cu o cifrÄ de afaceri de 143 de milioane de euro (2010), 900.000 clienÅ£i Ã®n fiecare lunÄ Åi mai mult de 1.600 de angajaÅ£i Ã®n Ã®ntreaga Å£arÄ.
"Compania noastrÄ este Ã®ntr-o continuÄ dezvoltare Åi, prin urmare, avem nevoie de un spaÅ£iu adecvat pentru sediul nostru. Ansamblul Sun Offices s-a dovedit a fi cea mai potrivitÄ soluÅ£ie pentru noi: un spaÅ£iu mare, care a permis modificÄri Ã®n funcÅ£ie de nevoile noastre, locaÅ£ia potrivitÄ Ã®n BucureÅti, acces facil la transportul public, facilitÄÅ£i de parcare Åi, nu Ã®n ultimul rÃ¢nd, existenÅ£a Ã®n apropiere a mai multor tipuri de servicii conexe. Am Ã®ncredere cÄ va oferi angajaÅ£ilor noÅtri un mediu foarte placut de lucru ", a declarat Ovidiu Constantin, director general al Siepcofar.
Sun Offices, deÅ£inut de S IMMO AG, este amplasat lÃ¢ngÄ centrul comercial Sun Plaza, livrat Ã®n 2010. Birourile de clasa A oferÄ aproape 10.000 mp spaÅ£ii de birouri pe trei nivele.
ReprezentanÅ£ii Colliers, cei care au intermediat tranzacÅ£ia, spun cÄ aceasta aratÄ creÅterea interesului din partea companiilor care deja opereazÄ Ã®n sudul Capitalei, iar in viitor vom putea asista Åi la alte tranzacÅ£ii de birouri similare Ã®n aceastÄ zonÄ.

A Ã®nceput construcÅ£ia mall-ului de 250 milioane euro din Titan.

Descriere detaliata: Locuitorii cartierului Titan vor avea un nou loc pentru cumpÄrÄturi. Este vorba de mall-ul ParkLake Plaza ce va fi ridicat lÃ¢ngÄ parcul Titan. Valoarea investiÅ£iei este estimata la 250 milioane de euro, iar construcÅ£ia va fi finalizatÄ peste aproximativ doi ani Åi jumÄtate.
Ãn prezent, mall-ul este pre-Ã®nchiriat Ã®n proporÅ£ie de 50%, iar dezvoltatorul, grupul de investiÅ£ii irlandez Caelum Development, se aflÄ Ã®n discuÅ£ii pentru Ã®nchirierea a Ã®ncÄ 20% dintre spaÅ£iile comerciale. Noul mall va avea aproximativ 200 magazine, ceea ce Ã®nseamnÄ o suprafaÅ£Ä Ã®nchiriabila de 67.000 mp. IniÅ£ial irlandezii anunÅ£aserÄ cÄ centrul comercial va avea o suprafaÅ£Ä 79.000 mp.
Principalii chiriaÅi ai ParkLake Plaza vor fi cinematograful Cinema City, centrul de fitness Pure Fitness Åi hipermarketul Cora.
Caelum Development a intrat pe piaÅ£a din RomÃ¢nia Ã®n anul 2006, achiziÅ£ionÃ¢nd un teren de circa 8,2 ha Ã®n apropierea Parcului Titan. Ãn 2009, grupul a obÅ£inut avizele necesare pentru construcÅ£iei unui centru comercial Åi recreativ cu cinci etaje Åi o suprafaÅ£Ä de 110.000 mp Ã®nchiriabili. Criza a dat Ã®nsÄ peste cap planurile de dezvoltare. Ãn tot acest timp irlandezii nu au stat degeaba, ci au lucrat la refacerea conceptului Ã®i pre-Ã®nchirierea centrului comercial.
Caelum Development are aproximativ 20 de proiecte comerciale, toate Ã®n Polonia. ParkLake Plaza este primul proiect al companiei din Romania.

Ce apartament Ã®Åi permite un romÃ¢n cu salariu mediu

Descriere detaliata: Apartamentele noi din BucureÅti nu se adreseazÄ familiilor cu salarii medii. Este concluzia la care au ajuns dezvoltatorii care au pe piaÅ£Ä astfel de locuinÅ£e, chiar dacÄ BucureÅtiul se plaseazÄ pe locul doi, la nivel regional, Ã®ntr-un top al accesibilitÄÅ£ii spaÅ£iilor locative.
DacÄ Åi-ar cheltui tot salariul adunat Ã®ntr-un an, un romÃ¢n cu venituri medii ar putea sÄ Ã®Åi achiziÅ£ioneze 5,8 metri pÄtraÅ£i dintr-un apartament nou din BucureÅti, cu 2,7 metri pÄtraÅ£i mai mult decÃ¢t Ã®n perioada de maxim a pieÅ£ei rezidenÅ£iale, respectiv martie 2008.
La nivel regional, bucureÅtenii se plaseazÄ pe locul doi Ã®ntr-un top al accesibilitÄÅ£ii apartamentelor noi, dupÄ locuitorii Budapestei, care Ã®Åi pot cumpÄra 6,9 metri pÄtraÅ£i din salariul pe un an.
âÃn acest moment, loÂcuinÅ£ele noi de pe piaÂÅ£Ä nu se adreseazÄ familiilor cu venituri medii. Pentru aceastÄ categorie ar trebui sÄ existe opÅ£iunea Ã®nchirierii. Vedem cÄ, Ã®n prezent, aÅteptÄrile Åi veniturile nu conduc oamenii spre achiziÅ£ie, tocmai de aceea nu se vÃ¢nd locuinÅ£ele noi", a declarat Cristian Tudor, director Ã®n cadrul Comnord, companie de construcÅ£ii controlatÄ de omul de afaceri Sorin CreÅ£eanu.
DacÄ romÃ¢nii cu venituri medii se Ã®ncadreazÄ perfect Ã®n profilul descris de âPrima CasÄ", trebuie precizat faptul cÄ circa 80% din apartamentele noi din BucureÅti sunt mai scumpe de 80.000 de euro. OdatÄ depÄÅit pragul de 70.000 de euro impus de programul guvernamental, romÃ¢nii trebuie sÄ ia Ã®n considerare o variantÄ alternativÄ de creditare, moment Ã®n care lucrurile Ã®ncep sÄ se blocheze.
âVÃ¢nzÄrile slabe vin tocmai din aceastÄ neconcordanÅ£Ä, pentru cÄ oamenii vor apartamente Ã®n BucureÅti, nu Ã®n Prelungirea Ghencea sau Ã®n localitÄÅ£ile din jur, iar Ã®n zonele semicentrale ale Capitalei nu se gÄsesc locuinÅ£e la un preÅ£ care sÄ poatÄ fi acoperit cu un venit mediu. Aceste locuinÅ£e se adreseazÄ familiilor cu venituri de 1.800 euro pe familie", explicÄ Robert Kurthy, managing director Ã®n cadrul RPF Development, companie care lucreazÄ Ã®n parteneriat cu Europa Capital, fond de investiÅ£ii controlat de The Rockefeller Group.
Potrivit acestuia, diferenÅ£a faÅ£Ä de restul capitalelor din regiune vine tocmai din lipsa unor produse bancare competitive pe zona ipotecarÄ. âAvansul la creditele ipotecare acordate Ã®n Å£Ärile din regiune este mult mai mic, iar dobÃ¢nzile variazÄ Ã®ntre 3% Åi 4%, mult mai avantajoase decÃ¢t la noi", mai spune Kurthy.
Clasa de mijloc, fÄrÄ ieÅire
Lipsa unei alternative pe zona apartamentelor noi dirijeazÄ majoritatea cererii spre spaÅ£iile locative din blocurile vechi, Ã®nsÄ dezvoltatorii au Ã®nceput sÄ vorbeascÄ despre o nouÄ verigÄ Ã®n lanÅ£ul afacerilor imobiliare. Varianta Ã®nchirierii este tot mai des adusÄ Ã®n discuÅ£ie, chiar Åi de cÄtre reprezentanÅ£ii Guvernului, care vor sÄ demareze proiecte de locuinÅ£e, Ã®n parteneriat public-privat, cu destinaÅ£ie de Ã®nchiriere.
âCred cÄ Ã®n viitorul apropiat vor apÄrea fonduri de investiÅ£ii care sÄ achiziÅ£ioneze portofolii de apartamente pe care sÄ le Ã®nchirieze pe o perioadÄ de 30-50 de ani, cÃ¢t este durata de viaÅ£Ä a imobilului. O astfel de afacere o sÄ devinÄ extrem de avantajoasÄ. Problema este cÄ impulsul nu trebuie sÄ vinÄ din partea dezvoltatorilor, care construiesc pentru a vinde, ci din partea acestui nou tip de investitori care Ã®n Occident au adevÄrate afaceri", menÅ£ioneazÄ Cristian Tudor.
El vorbeÅte despre o industrie Ã®n care chiriaÅul nu se mai Ã®ntÃ¢lneÅte cu proprietarul, iar nivelul chiriei este reglementat de administraÅ£ie Åi fixat Ã®n raport cu un indicator economic neutru. Problema covÃ¢rÅitoare Ã®nsÄ este reprezentatÄ de schimbarea opticii clienÅ£ilor, care vÄd Ã®n chirie instabilitate. RomÃ¢nia are Ã®n continuare cel mai mare procentaj de proprietari din Europa, circa 96% din populaÅ£ie deÅ£inÃ¢nd cel puÅ£in un imobil.
RomÃ¢nii sunt urmaÅ£i Ã®n clasament de lituanieni, cu 89%, slovaci, tot cu 89%, Åi de unguri, cu 87%, potrivit unei statistici Eurostat. Germania are cel mai mare stoc de proprietÄÅ£i Ã®nchiriate din Europa, circa 54% din populaÅ£ia Å£Ärii locuind cu chirie. âÃn cazul unei chirii, care trebuie sÄ fie sub nivelul ratei bancare, nu mai existÄ convulsii din cauzÄ cÄ ai putea intra Ã®n incapacitate de platÄ", mai spune Tudor.
VÃ¢nzÄri slabe
Accesibilitatea redusÄ pÄstreazÄ numÄrul de tranzacÅ£ii la un nivel scÄzut Ã®n comparaÅ£ie cu capitalele europene vecine. Ãn timp ce BucureÅtiul a Ã®nregistrat vÃ¢nzÄri de numai 1.500 de apartamente noi Ã®n 2010, alte capitale din regiune au avut volume semnificativ mai mari. Ãn VarÅovia, au fost tranzacÅ£ionate 10.260 de unitÄÅ£i rezidenÅ£iale noi, Ã®n acelaÅi interval, de aproape Åapte ori mai mult decÃ¢t Ã®n BucureÅti, Ã®n timp ce Budapesta a Ã®nregistrat vÃ¢nzÄri de 2,5 ori mai mari, respectiv 3.885 de unitÄÅ£i, conform unei analize elaborate de compania de consultanÅ£Ä imobiliarÄ DTZ Echinox.
Raportul mai precizeazÄ cÄ, pe termen mediu, ponderea tranzacÅ£iilor cu locuinÅ£e noi se va menÅ£ine la 15%-25% din totalul locuinÅ£elor vÃ¢ndute Ã®n BucureÅti pe parcursul unui an. Pentru 2011 sunt aÅteptate pe piaÅ£Ä circa 1.000 de apartamente noi, un volum mult mai mic faÅ£Ä de anul trecut, cÃ¢nd au fost finalizate 4.100 de apartamente. DTZ Echinox estimeazÄ cÄ, pÃ¢nÄ la finalul anului, stocul total va ajunge la 15.700 de unitÄÅ£i rezidenÅ£iale noi.
80% din apartamentele noi localizate semicentral au un preÅ£ ce depÄÅeÅte 80.000 de euro, peste nivelul de acces al unui romÃ¢n cu salariu mediu.

SpecialiÅtii imobiliari strÄini trag un semnal de alarmÄ. PiaÅ£a imobiliarÄ

Descriere detaliata: LegislaÅ£ia imobiliarÄ este un subiect intens dezbÄtut pe piaÅ£a romÃ¢neascÄ. Dar nimic mai mult. Cu toatÄ strÄdania diferitor asociaÅ£ii, cu tot efortul depus de marile companii internaÅ£ionale care activeazÄ Åi Ã®n RomÃ¢nia, acest capitol nu este prioritar pentru guvernanÅ£ii romÃ¢ni.
Ãn Å£Ärile civilizate, existÄ conceptul de educaÅ£ie profesionalÄ continuÄ, indiferent de profesie. AceastÄ noÅ£iune a fost preluatÄ Åi Ã®n RomÃ¢nia, mai ales Ã®n ultima decadÄ, dar nu pentru toate domeniile. DeÅi existÄ voci puternice din piaÅ£a imobiliarÄ care susÅ£in constant cÄ accesul la o profesie, inclusiv la cea de agent imobiliar, trebuie fÄcut pe baza unei ÅcolarizÄri Åi a unei forme de certificare, lucrurile au rÄmas Ã®n stadiul de proiect, pentru o perioadÄ nedeterminatÄ.
GuvernanÅ£ii altor Å£Äri europene au fost mai deschiÅi cÄtre acest concept, au Ã®nÅ£eles importanÅ£a reglementÄrii pieÅ£ei imobiliare Åi au acÅ£ionat ca atare. Åi vorbim aici de Å£Äri fÄrÄ experienÅ£Ä imobiliarÄ, nu de state pricepute la acest capitol. Dar, spun consultanÅ£ii imobiliari cu vechime Ã®n branÅÄ, nici acolo lupta nu a fost uÅoarÄ. A fost nevoie de ani Ã®ntregi Åi de rÄbdare din partea asociaÅ£iilor Åi companiilor de top pentru a impune ordine Ã®n acest domeniu.
âÃn Polonia am luat setul de legi de la Chicago. Ne-a luat cinci ani sÄ implementÄm conceptul de exclusivitate, care Åtiu cÄ este o problemÄ Åi Ã®n RomÃ¢nia, iar cu impunerea unei legislaÅ£ii a durat Åi mai mult. ExistÄ o FederaÅ£ie PolonezÄ de Real Estate, sunt asociaÅ£ii locale Ã®n fiecare oraÅ, iar aceÅtia au preluat sistemul american de legi pentru a reglementa domeniul imobiliar. Fiecare asociaÅ£ie are propriul serviciu de listÄri multiple (MSL), nu existÄ aÅa ceva la nivel naÅ£ional, dar se lucreazÄ la astaâ, recunoaÅte Jaroslaw Bartlomiejczyk, RE/MAX Polonia.
âÃn Portugalia, abia de cinci ani a fost aprobat un set de legi care sÄ vizeze segmentul imobiliar. AstÄzi este nevoie de atestat pentru a practica meseria de agent imobiliar. BineÃ®nÅ£eles cÄ Åi Ã®nainte, cei mai buni mergeau la cursuri Åi training-uri, dar totul era opÅ£ional. Din punctul nostru de vedere, obligativitatea unei diplome ne avantajeazÄ Åi nu face decÃ¢t sÄ creeze probleme concurenÅ£ei noastre", spune Beatriz Rubio, RE/MAX Portugalia.
ExistÄ diferenÅ£e majore Ã®ntre statele europene
AtÃ¢t Ã®n Polonia, cÃ¢t Åi Ã®n Portugalia, consultanÅ£ii imobiliari recunosc cÄ va mai dura o perioadÄ destul de lungÄ pÃ¢nÄ se va ajunge la o conduitÄ ca Ã®n Statele Unite ale Americii sau Canada, comparaÅ£ia supremÄ Ã®n branÅÄ. Ãntre timp, Å£inta ar fi pieÅ£e ca cea germanÄ, austriacÄ sau englezÄ, unde lucrurile sunt mult mai aÅezate, iar brokerii imobiliari nici nu Ã®Åi imagineazÄ cum ar putea profesa fÄrÄ reglementÄri.
âBineÃ®nÅ£eles cÄ existÄ legi imobiliare Ã®n Austria, fÄrÄ de care piaÅ£a nu ar putea funcÅ£iona. O implicare din partea statului nu avantajeazÄ numai clientul, dar Åi compania. Dar cel mai mult beneficiazÄ statul, deoarece nu se mai Ã®ncaseazÄ la negru, aÅa cÄ nu Ã®nÅ£eleg de ce nu se doreÅte reglementarea acestui domeniu", explicÄ mirat Wilhelm Fetscher, RE/MAX Austria.
Mentalitatea proprietarilor nu este foarte diferitÄ Ã®n Å£Ärile fÄrÄ istoric imobiliar
La momentul actual, Ã®n RomÃ¢nia, oricine poate deveni agent imobiliar, indiferent de gradul de pregÄtire sau culturÄ. Dar se pare cÄ nu numai noi avem aceastÄ problemÄ, ci Åi Å£Ärile Ã®n care se profeseazÄ dupÄ reguli, dar de puÅ£in timp.
âMentalitatea proprietarului polonez nu este foarte diferitÄ de cea a proprietarului romÃ¢n - eu nu am nevoie de agent imobiliar, eu reuÅesc sÄ vÃ¢nd singur. Asta din cauzÄ cÄ organizaÅ£ii internaÅ£ionale, de renume, au intrat pe piaÅ£Ä de relativ puÅ£in timp, nu ca Ã®n Portugalia, unde RE/MAX activeazÄ de peste 12 ani. PiaÅ£a are nevoie de timp pentru a se schimba, dureazÄ o perioadÄ pÃ¢nÄ cÃ¢nd se va schimba mentalitatea competitorilor mici, care nu urmeazÄ nicio regulÄ", recunoaÅte Jaroslaw Bartlomiejczyk.
Ãn schimb, de peste ocean, apare cu totul alt concept.
âPutem pune problema astfel: locuinÅ£a este, Ã®n general, cel mai de preÅ£ bun al unui om. Å£i-ai vinde cel mai de preÅ£ bun cu cineva care habar nu are sÄ facÄ acest lucru? MulÅ£i poate gÃ¢ndesc cÄ Åi-ar vinde singuri locuinÅ£a Åi atunci iarÄÅi vin Åi Ã®ntreb: cÃ¢te locuinÅ£e ai vÃ¢ndut tu, proprietarule, anul acesta sau Ã®n Ã®ntreaga viaÅ£Ä? Poate douÄ sau trei. Eu am vÃ¢ndut 14.000 Ã®n Ã®ntreaga carierÄ, sunt bun la asta Åi aÅ putea sÄ Ã®Å£i aduc mai mulÅ£i bani decÃ¢t Å£i-ai aduce tu singur. Dar aceste cuvinte trebuie sÄ fie susÅ£inute de ceva, de o diplomÄ sau un certificat sau mai multe. Reglementarea acestui domeniu avantajeazÄ consumatorul final Åi ar trebui fÄcutÄ cÃ¢t mai repede", argumenteazÄ specialistul canadian Richard Robinson.
Legea Agentului, doar un vis frumos?
Argumentele pro reglementarea pieÅ£ei imobiliare romÃ¢neÅti sunt nenumÄrate. Ar favoriza toate pÄrÅ£ile implicate Ã®ntr-o tranzacÅ£ie.
âMomentan, existÄ un grup de lucru la Ministerul DezvoltÄrii, grup compus din reprezentanÅ£i ai Ministerului, ai unor asociaÅ£ii profesionale Åi ai unor instituÅ£ii publice interesate. Acest grup de lucru intenÅ£ioneazÄ sÄ scoatÄ un proiect de lege care sÄ reglementeze activitatea agenÅ£ilor imobiliari, existÃ¢nd Åi necesitatea de Åcolarizare, Ã®ncheiatÄ cu o formÄ de certificare", declarÄ Radu ZiliÅteanu, analist imobiliar Åi doctor Ã®n economie.
âMomentan, Legea Agentului este Ã®n aÅteptare. AÅteptÄm rÄspuns de la Uniunea EuropeanÄ, dacÄ este oportunÄ Ã®nfiinÅ£area unui ordin profesional. Au spus cÄ dureazÄ cel puÅ£in o lunÄ de zile, perioadÄ care deja a trecut. Dar probabil cÄ au Åi alte lucruri mai importante Ã®n agendÄ", conchide Ruxandra Cleciu, preÅedintele ARAI.

Imobiliare cu bani de la UE

Descriere detaliata: Firma Alma Trade ridica o cladire moderna de birouri cu circa 85 milioane de lei din care aproape jumatate sunt fonduri nerambursabile obtinute de la Uniunea Europeana.
Cladirea West Gate Business Center este in cartierul Militari, cu acces la mijloacele de transport in comun, la cativa zeci de metri de liniile de autobuz si de statia de metrou Preciziei. Mai precis, imobilul office este pozitionat chiar langa caminele studentesti construite de Genesis Development, firma controlata de Liviu Tudor. Terenul a fost achizitionat de Alma Trade de la West Gate, la inceputul anului trecut.
Proiectul, la care se lucreaza deja zi-lumina, presupune construirea unui imobil de cinci etaje (S+P+ 5E+Etaj tehnic) cu parcari subterane si supraterane. Imobilul office este destinat gazduirii a 52 de IMM-uri, cel putin pe o perioada de inceput de cinci ani de la livrare. Cum suprafetele (80 - 120 mp) sunt modulabile, dupa perioada obligatorie prin contract de gazduire a IMM-urilor, noii chiriasi vor putea fi oricare alt gen de firme.
Finalizarea este prevazuta pentru luna noiembrie a anului viitor iar lucrarile la structura au ajuns deja la etajul al doilea. âInca nu am inceput procesul de cautare a chiriasilor, dar vom incepe sa facem acest lucru din ianuarie, cand intreaga structura va fi gata", a declarat Simona Capraroiu, administrator al Alma Trade.
Detalii tehnice
Cladirea va avea o suprafata inchiriabila de circa 15.000 mp (amprenta la sol este de aproximativ 2.500 mp), in cadrul unei suprafete de teren de 6.800 mp. Inaltimea imobilului va fi de 26,3 m. Legea obliga proprietarul ca in aceasta situatie sa existe 260 de locuri de parcare. âVom avea 118 locuri la subsol, 30 supraterane si restul vor fi obtinute prin inchiriere de la firmele vecine", au declarat reprezentantii Alma Trade. Pe santier lucreaza in prezent 60 de persoane.
Cat costa banii ne-rambursabili
Firma a depus un dosar de 3.000 de pagini dedicat cererii de finantare, dosat depus in martie 2010. Aprobarea acestuia a durat 11 luni. âA trebuit platim firma sa faca proiectul tehnic, o firma care sa faca planul de afaceri pentru tot ce implica un astfel de proiect pe fonduri europene, firma care sa te ajute apoi la implementare, am angajat apoi firma pentru promovare", a declarat Simona Capraroiu.
Toate acestea inseamna costuri. O parte dintre acestea sunt acoperite din creditarea europeana iar o alta parte o sa vina dintr-un credit pe care firma urmeaza sa-l contracteze cat de curand. âTrebuie sa stii la cine sa apelezi ca sa-ti faca un proiect bun, nu mergi la o firma fara experienta. Eu, de exemplu, sunt in relatii de prietenie cu oamenii de la firma care mi-a acordat consultanta pe acest proiect, nu suntem oameni care nu s-au cunoscut niciodata, de asta am si apelat la ei", adauga administratorul citat.
Firma a cumparat la inceputul anului trecut terenul de circa 6.800 mp de la West Gate, teren pe care l-a platit in rate si l-a achitat integral. Firma nu mai are alte terenuri in Bucuresti si este la prima âaventura" de acest gen. âAm trecut de la consultanta de afaceri si management la dezvoltare office", remarca Simona Capraroiu.
Proiectul se dezvolta sub programul Regio de dezvoltare prin care Uniunea Europeana cofinanteaza proiectele locale si regionale in Romania.

Casele Ã®nguste, noua modÄ a crizei: Mai puÅ£in spaÅ£iu, costuri reduse de Ã®nt

Descriere detaliata: Casele âslabe" se construiesc dintr-o serie de motive. Poate fi vorba de constrÃ¢ngeri de spaÅ£iu, de restricÅ£ii de taxe sau pur Åi simplu de muze creative. Ce Ã®nseamnÄ de fapt o casÄ âslabÄ"? EÅti Ã®ntr-una atunci cÃ¢nd poÅ£i sta Ã®n centrul camere Åi poÅ£i atinge cu mÃ¢inile pereÅ£ii opuÅi. VedeÅ£i Ã®n galeria foto astfel de exemple.
MultÄ lume se confruntÄ cu asemenea situaÅ£ii, mai ales Ã®n oraÅe Ã®n care spaÅ£iul a devenit un lux. Olandezii sunt, probabil, cei mai obiÅnuiÅ£i cu acest fenomen. Amsterdamul abundÄ de asemenea case deoarece Ã®n trecut a existat o taxÄ pe lÄÅ£imea locuinÅ£ei. ScÄrile interioare ale acestor structuri sunt atÃ¢t de Ã®nguste Ã®ncÃ¢t pot fi luate drept scÄri mobile, ceea ce face din instalarea mobilierului o adevÄratÄ problemÄ.
Tocmai de aceea, casele din Amsterdam au un cÃ¢rlig Ã®n vÃ¢rful faÅ£adei, de care proprietarii se folosesc atunci cÃ¢nd mutÄ mobila, care este scoasÄ din casÄ direct pe fereastrÄ.

CÃ¢te magazine din retailul modern mai poate suporta BucureÅtiul?

Descriere detaliata: BucureÅtiul, cea mai popularÄ destinaÅ£ie pentru retaileri, mai poate "suporta" circa 50 de magazine de retail modern, potrivit calculelor ZF.
Calculele pornesc de la premisa cÄ Ã®n capitalÄ mai existÄ circa 100.000 de metri pÄtraÅ£i disponibili pentru construcÅ£ia de magazine de tip cash&carry, hypermarket, supermarket sau discount, iar suprafaÅ£a medie a magazinelor se situeazÄ Ã®n jurul valorii de 2.000 de metri pÄtraÅ£i, potrivit companiei de consultanÅ£Ä Åi research Contrast Management Consulting & Training RomÃ¢nia.
BucureÅtiul a fost Åi pÃ¢nÄ acum cel mai cÄutat pentru deschiderile retailerilor, Ã®n condiÅ£iile Ã®n care este cel mai populat oraÅ al RomÃ¢niei, iar veniturile depÄÅesc media naÅ£ionalÄ.
Capitala Åi judeÅ£ul Ilfov concentreazÄ Ã®n prezent circa o cincime din totalul de magazine din retailul modern autohton, respectiv circa 150.

AutoritÄÅ£ile clujene Ã®ncearcÄ recuperarea terenului acordat companiei Nokia

Descriere detaliata: Consiliul JudeÅ£ean Cluj negociazÄ cu Nokia returnarea a 76 ha de teren din Parcul Industrial Tetarom III, din Jucu. AutoritÄÅ£ile clujene vor sÄ recupereze aproximativ 85% dintr-o suprafaÅ£Ä totalÄ de 90 ha acordatÄ companiei finlandeze, deoarece subcontractorii Åi furnizorii promiÅi de Nokia nu Åi-au mai fÄcut apariÅ£ia.
Sistarea producÅ£iei Ã®n fabrica de la Jucu duce la anularea multor facilitÄÅ£i acordate companiei Nokia. Compania finlandezÄ dispune de 90 ha de teren Ã®n Parcul Industrial Tetarom III, suprafaÅ£Ä care trebuia sÄ fie ocupatÄ de furnizori Åi subcontractori. Ãn prezent, este ocupatÄ o suprafaÅ£Ä de doar 14 ha, pe care sunt halele fabricii de telefoane mobile. Astfel cÄ CJ Cluj doreÅte preluarea terenului nefolosit.
âCJ Cluj nu-Åi permite sÄ Å£inÄ o investiÅ£ie Ã®n infrastructurÄ de 15 milioane euro strict numai pentru halele care ocupÄ doar 14 ha de teren. PÃ¢nÄ la 90 ha cÃ¢t are "Nokia Village", adicÄ 76 ha, este teren nefolosit pe care Nokia trebuia sÄ Ã®l foloseascÄ pentru aducerea subcontractorilor Åi furnizorilor Åi sper sÄ putem oferi terenul viabilizat, de 140 ha Ã®n total, Åi altor firme interesate", a declarat Alin TiÅe, preÅedintele Consiliului JudeÅ£ean Cluj, citat de Mediafax.
Dar lucrurile nu sunt tocmai simple, deoarece decizia aparÅ£ine companiei Nokia, dupÄ cum este prevÄzut Ã®n contractul Ã®ncheiat cu CJ Cluj. Cu toate acestea, autoritÄÅ£ile clujene vor Ã®ncerca orice metodÄ.
âNokia va decide cui va da halele, nu noi, aÅa este prevÄzut Ã®n contract, cu respectarea specificului de activitate, adicÄ din aceeaÅi gamÄ de electronice. DecidenÅ£ii sunt cei de la Nokia. ÃnsÄ noi vom vedea dacÄ vom putea cere despÄgubiri. Vom vedea Åi dacÄ Ã®i vom acÅ£iona Ã®n instanÅ£Ä pe cei de la Nokia, dacÄ nu Åi-au respectat clauzele. AnalizÄm toate posibilitÄÅ£ile. Poate exista orice posibilitate care sÄ aibÄ o bazÄ contractualÄ, sÄ existe o Ã®ncÄlcare a unei clauze obligatorii", susÅ£ine reprezentantul CJ Cluj.
ExistÄ alte companii interesate de halele de la Jucu
ProducÄtorul de medicamente Terapia Ranbaxy Åi Grupul ZTE, unul dintre cei mai mari producÄtori chinezi de echipamente telecom, sunt doar douÄ companii interesate momentan de a prelua halele fabricii Nokia, dupÄ ce acestea se vor Ã®nchide, declarÄ reprezentanÅ£ii CJ Cluj.
âExistÄ interes din partea Terapia Ranbaxy Ã®n preluarea halelor de la fabrica Nokia din Jucu Åi din partea unei companii chineze. Am fost contactaÅ£i de cei de la ZTE Åi mai discutÄm cu alÅ£i doi investitori, care nu au decis dacÄ doresc teren suplimentar sau doresc din aceste hale. Terapia doreÅte sÄ preia halele de la Jucu, pentru o extindere de producÅ£ie. Am purtat discuÅ£ii serioase pe aceastÄ temÄ. E o ofertÄ serioasÄ a celor de la Terapia", spune preÅedintele Consiliului JudeÅ£ean clujean.
Dintr-o suprafaÅ£Ä totalÄ de 90 ha preluate de producÄtorul finlandez Ã®n cadrul Parcului Industrial Tetarom III, 14 ha ar fi trebuit sÄ fie pentru fabrica Nokia, iar restul pentru subcontractori aduÅi de gigantul finlandez. InvestiÅ£ia urma sÄ se ridice la 60 milioane euro, trebuia create 2.500 de locuri de muncÄ, Ã®nsÄ promisiunile nu s-au concretizat. Ãn schimb, CJ Cluj a asigurat infrastructura Ã®n cadrul Parcului Industrial - reÅ£ele de energie electricÄ, gaze naturale, apÄ, canalizare, telecomunicaÅ£ii, precum Åi opt kilometri de drumuri asfaltate.
Ãn septembrie, Nokia a fÄcut public anunÅ£ul de Ã®nchidere a fabricii de la Jucu, Ã®n cadrul unui program de eficientizare Åi reducere a costurilor. Procedurile de Ã®nchidere a fabricii se Ã®ncheia la sfÃ¢rÅitul acestui an.

De ce romÃ¢nul de rÃ¢nd nu-Åi permite un apartament Ã®ntr-un bloc nou

Descriere detaliata: Ãn ciuda scÄderilor Ã®nregistrate Ã®n ultimii ani, terenurile sunt Ã®n continuare scumpe. Pentru ca pe piaÅ£Ä sÄ existe locuinÅ£e noi mai accesibile, este nevoie ca preÅ£urile terenurilor sÄ scadÄ, potrivit companiilor care dezvoltÄ afaceri Ã®n domeniul imobiliar.
Bogdan Cernescu, directorul general al Erste Group Immorent, a declarat la un seminar pe teme imobiliare, cÄ, Ã®n opinia sa, pentru ca proiectele rezidenÅ£iale sÄ ajungÄ la cost rezonabil Åi prin urmare Åi la un preÅ£ de vÃ¢nzare mai accesibil, terenul pentru locuinÅ£e nu trebuie so coste mai mult de 100 de euro pe un punct de CUT (coeficient de utilizate a terenului, care Ã®n cazul locuinÅ£elor este de 3-3,5).
Potrivit acestuia, discuÅ£ia ar trebui sÄ porneascÄ nu de la cÃ¢t Ã®l costÄ pe dezvoltator sÄ finalizeze un bloc de locuinÅ£e, ci de la ce preÅ£uri aceste locuinÅ£e nou construite pot fi vÃ¢ndute. "Trebuie apoi sÄ mergem la costul de construcÅ£ie Åi cel al terenurilor. Terenurile sunt Ã®ncÄ scumpe, cel puÅ£in pentru dezvoltÄrile rezidenÅ£iale mari. Au scÄzut, dar nu au ajuns acolo unde trebuie sÄ ajungÄ", a declarat acesta.
Opinia sa este susÅ£inutÄ Åi de Daniel Fuchs, directorul general al companiei de consultanÅ£Ä Ã®n sectorul imobiliar Spiegelfeld. Acesta considerÄ cÄ, Ã®n prezent, preÅ£urile de vÃ¢nzare a locuinÅ£elor noi din RomÃ¢nia sunt nejustificat de mari, Ã®n mare parte din cauza costului terenurilor. "Singurul cost care poate fi redus Ã®n vederea scÄderii preÅ£ului de vÃ¢nzare a locuinÅ£elor este cel cu terenul, care se situeazÄ Ã®ncÄ la niveluri foarte mari", a spus Fuchs.
"AstÄzi preÅ£urile sunt mari. Am cumpÄrat platforma Timpuri Noi, ceea ce e dovadÄ cÄ suntem Ã®ncrezÄtori Ã®n piaÅ£a romÃ¢neascÄ, dar Ã®n acelaÅi timp trebuie sÄ fim conÅtienÅ£i de realitÄÅ£ile locale Åi internaÅ£ionale. Ne dorim o maturizare mai rapidÄ a pieÅ£ei pentru cÄ preÅ£urile terenurilor sunt mari", a afirmat Åi Antoniu Panait, directorul executiv al companiei Interprime Properties, parte a grupului suedez Ikea, care a cumpÄrat anul trecut platforma Timpuri Noi din BucureÅti pentru circa 34,6 milioane de euro.

Cota de prevÃ¢nzÄri afecteazÄ dezvoltatorii imobiliari

Descriere detaliata: BÄncile trebuie sÄ renunÅ£e sÄ mai impunÄ dezvoltatorilor de locuinÅ£e un anumit grad de prevÃ¢nzÄri Ã®n vederea finanÅ£Ärii proiectelor, pentru cÄ Ã®n prezent nimeni nu mai cumpÄrÄ case Ã®n faza de proiect, a declarat ieri IonuÅ£ Bordei, director executiv al companiei Cordia Futureal, citat de Mediafax.
"BÄncile dau credite pentru locuinÅ£e, 90% dintre locuinÅ£ele pe care le-am vÃ¢ndut Ã®n acest an Ã®n proiectul pe care l-am construit Ã®n BucureÅti au fost achiziÅ£ionate cu credit. FinanÅ£are existÄ atÃ¢t pentru dezvoltare, cÃ¢t Åi pentru achiziÅ£ie, este mai greoaie pentru rezidenÅ£ial, dar existÄ. Ar fi bine Ã®nsÄ ca bÄncile sÄ nu mai cearÄ presales (vÃ¢nzÄri de locuinÅ£e Ã®n faza de proiect - n.r.) pentru cÄ nimeni nu mai cumpÄrÄ locuinÅ£e dacÄ nu sunt deja construite", a spus Bordei. Cordia Futureal, dezvoltator din Ungaria, a construit Ã®n BÄneasa complexul rezidenÅ£ial Parcul Privighetorilor.
Bordei a menÅ£ionat cÄ pentru finanÅ£Ärile de birouri sau de retail dezvoltatorii pot sÄ asigure preÃ®nchirierile solicitate de bÄnci, astfel cÄ se justificÄ menÅ£inerea acestor cerinÅ£e din partea bÄncilor.
Pe de altÄ parte, el a arÄtat cÄ sunt Ã®ncÄ proiecte nerealiste, pentru care nu existÄ cerere Åi care nu vor fi finanÅ£ate niciodatÄ de cÄtre bÄnci, dar a precizat cÄ au dispÄrut o parte dintre aceia care nu aveau nimic de-a face cu dezvoltarea imobiliarÄ.
"PiaÅ£a este bunÄ, dacÄ ar fi prea bunÄ ar apÄrea iar ciupercile care habar nu au ce este dezvoltarea Åi oferÄ bani mulÅ£i pe terenuri care nu valoreazÄ atÃ¢t, Åi ne Ã®ncurcÄm iar Ã®n dezvoltare. Nu suntem Ã®n crizÄ, existÄ Ã®nsÄ volatilitate foarte mare. Avem nevoie de stabilitate pentru a putea face un plan de afaceri pe 4-5 ani", a apreciat Bordei.

CÃ¢t ar trebui sÄ coste casele noi ca sÄ ni le permitem?

Descriere detaliata: Pentru romÃ¢nul de rÃ¢nd, o locuinÅ£Ä nouÄ este Ã®ncÄ prea scumpÄ, Ã®n ciuda reducerilor de preÅ£uri practicate Ã®n ultimii ani, dupÄ cum recunosc chiar Åi unii dezvoltatori. BÄncile nu sunt dispuse sÄ le Ã®mprumute romÃ¢nilor mai mulÅ£i bani pentru caaceÅtia sÄ achiziÅ£ioneze locuinÅ£e noi, care sunt mai scumpe.
PreÅ£urile apartamentelor noi sunt, Ã®ncÄ, prohibitive pentru mulÅ£i romÃ¢ni care Ã®Åi cautÄ o locuinÅ£Ä, deoarece bÄncile sunt puÅ£in dispuse sÄ Ã®mprumute sume mari persoanelor fizice Ã®n cÄutarea unei case. Pentru ca romÃ¢nul de rÃ¢nd sÄ-Åi permitÄ o locuinÅ£Ä nouÄ, aceasta ar trebui varieze Ã®ntre 35.000 de euro Åi 75.000 de euro, este de pÄrere Andrew Prelea, directorul executiv al Ozone Homes, care dezvoltÄ proiectul Avalon Residence, Ã®n Pipera-Tunari.
Potrivit unei prezentÄri a firmei de construcÅ£ii Consola Grup, Ã®n prezent, preÅ£ul terenului pentru dezvoltÄri rezidenÅ£iale ajunge la 600 de euro pe metru pÄtrat Ã®n centrul BucureÅtiului, la care se adaugÄ un cost de construcÅ£ie de circa 450 de euro pe metru pÄtrat Åi alte costuri asociate.
Astfel, pentru locuinÅ£ele construite Ã®n zonele centrale ale Capitalei, costul total ajunge la 739 de euro/mp. Acestea sunt vÃ¢ndute, Ã®nsÄ, cu 950 de euro pe metru pÄtrat, deci dezvoltatorul obÅ£ine un profit de 30%.
Ãn cazul ansamblurilor construite la periferie, preÅ£ul de vÃ¢nzare este de 770 de euro pe metru pÄtrat, avÃ¢nd Ã®n vedere un cost total al construcÅ£iei de circa 574 euro/ mp, din care 200 euro/mp reprezintÄ terenul, iar 420 de euro costul de construcÅ£ie.
"Ãn condiÅ£iile actuale ale pieÅ£ei, a porni de la costuri pentru stabilirea preÅ£urilor de vÃ¢nzare a locuinÅ£elor este o abordare greÅitÄ. Trebuie sÄ pornim de la preÅ£urile la care se pot vinde locuinÅ£ele", a declarat Bogdan Cernescu, directorul general al Erste Group Immorent, ieri, la un seminar pe teme imobiliare.
ExistÄ loc pentru ieftiniri Åi Ã®n 2012
Cu alte cuvinte, dezvoltatorii care vor sÄ vÃ¢ndÄ ar trebui sÄ-Åi adapteze oferta reducÃ¢nd preÅ£u rile locuinÅ£elor, astfel Ã®ncÃ¢t acestea sÄ concureze cu apartamentele vechi.
Daniel Fuchs, directorul general al companiei de consultanÅ£Ä Ã®n sectorul imobiliar Spiegelfeld, considerÄ cÄ preÅ£urile de vÃ¢nzare a locuinÅ£elor noi din RomÃ¢nia sunt nejustificat de mari, Ã®n special din cauza preÅ£ului terenurilor.
"Singurul cost care poate fi redus Ã®n vederea scÄderii preÅ£ului de vÃ¢nzare a locuinÅ£elor este cel cu terenul, care se situeazÄ Ã®ncÄ la niveluri foarte mari", a spus Fuchs.
Acesta a declarat, pentru EVZ, cÄ se aÅteaptÄ ca preÅ£urile, atÃ¢t ale terenurilor, cÃ¢t Åi ale locuinÅ£elor noi din BucureÅti sau din apropierea Capitalei sÄ continue trendul descendent Åi sÄ piardÄ pÃ¢nÄ la 20% din valoare pÃ¢nÄ Ã®n decembrie 2012.
Ãn opinia lui Bogdan Cernescu, pentru ca proiectele reziden Å£iale sÄ ajungÄ la un cost rezonabil Åi, prin urmare, Åi la un preÅ£ de vÃ¢nzare mai accesibil, terenul pentru locuinÅ£e nu trebuie sÄ coste mai mult de 100 de euro pe un punct de CUT - coeficient de utilizate a terenului, care Ã®n cazul locuinÅ£elor este de 3-3,5.
PREÅ¢URI
CÃ¢t mai costÄ o locuinÅ£Ä nouÄ
Apartamentele situate Ã®n ansamblurile rezidenÅ£iale noi Åi-au redus constant valoarea Ã®n ultimii trei ani. Doar Ã®n acest an, s-a Ã®nregistrat o scÄdere de 12% faÅ£Ä de 2010 a preÅ£ului mediu pe metru pÄtrat la locuinÅ£ele noi. Cele mai mari scÄderi s-au Ã®nregistrat Ã®n zonele de est Åi vest ale Capitalei, acestea ajungÃ¢nd sÄ fie cu 17,3%, respectiv cu 12,8% mai mici decÃ¢t Ã®n anul anterior.
Cu toate acestea, tranzacÅ£iile cu locuinÅ£e noi sunt considerabil mai puÅ£ine decÃ¢t cele cu apartamente vechi. Potrivit estimÄrilor companiei de consultanÅ£Ä DTZ Echinox, apartamentele noi vor reprezenta Åi Ã®n perioada urmÄtoare circa 15% pÃ¢nÄ la 25% din cele aproximativ 20.000 de unitÄÅ£i vÃ¢ndute anual Ã®n BucureÅti.
Ãn prezent, o garsonierÄ Ã®ntr-un complex rezidenÅ£ial poate costa aproape la fel de mult ca un apartament de douÄ camere construit Ã®nainte de anul 1990. Un studio Ã®n ansamblul rezidenÅ£ial de pe bulevardul TimiÅoara (BrÃ¢ncuÅi Residence) porneÅte de la 35.000 de euro Åi poate trece de 60.000 de euro, Ã®n funcÅ£ie de suprafaÅ£Ä.
Ãntr-un alt ansamblu din Sectorul 3 al Capitalei, de aceastÄ datÄ, un apartament de douÄ camere costÄ de la 69.000 de euro Ã®n sus, iar unul de trei camere depÄÅeÅte 100.000 de euro.

Cine mai are curaj sÄ investeascÄ Ã®n locuinÅ£e. Rockefeller a Ã®nceput al doi

Descriere detaliata: Dezvoltatorul imobiliar cu capital american RPF Development, care lucreazÄ Ã®n parteneriat cu Europa Capital - fond de investiÅ£ii controlat de The Rockefeller Group, a demarat lucrÄrile celui de-al doilea ansamblu rezidenÅ£ial din cartierul bucureÅtean Vitan.
FundaÅ£ia a fost deja turnatÄ pentru primele douÄ imobile de 12 etaje, iar lucrÄrile se estimeazÄ cÄ vor fi finalizate Ã®n august 2012. Cele douÄ blocuri au Ã®n total 151 de apartamente.
âNe vom apuca de Ã®ncÄ trei blocuri Ã®n momentul Ã®n care vom vinde 40% din apartamentele primei faze. Ãn trei luni am vÃ¢ndut 14 apartamente Ã®n fazÄ de proiect. Noi am reuÅit sÄ vindem pentru cÄ am oferit posibilitatea cumpÄrÄtorilor sÄ vireze avansurile Ã®ntr-un cont escrow, astfel Ã®ncÃ¢t sÄ aibÄ garanÅ£ia cÄ nu construim din banii lor", a declarat pentru Capital Robert Kurthy, managing director Ã®n cadrul RPF Development.
PreÅ£urile din noul ansamblu rezidenÅ£ial variazÄ Ã®ntre 1.050 Åi 1.800 de euro/mp.
Compania a finalizat Ã®n 2010 primul sÄu ansamblu rezidenÅ£ial tot Ã®n Vitan, lÃ¢ngÄ proiectul pe care l-a Ã®nceput acum. Este vorba despre Vitan Residence, proiect care cuprinde trei clÄdiri cu un total de 197 de apartamente. Acest proiect este vÃ¢ndut aproape integral, potrivit reprezentanÅ£ilor dezvoltatorului.
Europa Capital este un manager de fonduri de investiÅ£ii ce opereazÄ la nivel european, membru al Rockefeller Group. Din 1995, a gestionat Åase fonduri implicate Ã®n 70 de tranzacÅ£ii totalizÃ¢nd 6,5 miliarde de euro Ã®n 17 Å£Äri europene.
Lansat Ã®n 1928, Rockefeller Group este deÅ£inut de Mitsubishi Estate Co. Ltd., entitate activÄ pe piaÅ£a imobiliarÄ ca dezvoltator, proprietar Åi manager de fonduri de investiÅ£ii. Rockefeller Group Investment Management, coordonatorul tuturor investiÅ£iilor, gestioneazÄ active ale unor terÅ£e pÄrÅ£i de peste 610 milioane de dolari.
David Rockefeller, singurul nepot al lui John Rockefeller, fondatorul Standard Oil, are o avere estimatÄ la 2,9 miliarde de dolari. El este capul familiei Rockefeller a cÄrei avere ajunge, conform unor estimÄri, la 110 miliarde de dolari.

Efectul Å£epelor imobiliare

Descriere detaliata: Peste 1.000 de apartamente noi, din cele 6.000 aflate acum pe piaÅ£Ä, au fost repuse pe piaÅ£Ä Ã®n urma rezilierii contractelor cu foÅtii cumpÄrÄtori. Abia 10% din acestea au fost âcurÄÅ£ate" de ipoteci Åi litigii.
EfervescenÅ£a pieÅ£ei imobiliare din 2007-2008 a atras o serie de romÃ¢ni cu venituri medii pe familie de circa 1.500 euro sÄ Ã®Åi investeascÄ economiile Ã®n locuinÅ£e noi. AlÄturi de ei s-au aventurat Åi fonduri de investiÅ£ii care au cumpÄrat âpachete" de sute de apartamente. Criza a impus tÄieri drastice de salarii, iar mulÅ£i din cei care au plÄtit un avans pentru casÄ au realizat cÄ nu mai au bani pentru diferenÅ£a de preÅ£.
Investitorii strÄini s-au retras Åi ei din Å£arÄ renunÅ£Ã¢nd la afacerile Ã®ncepute. FaÅ£Ä de sfÃ¢rÅitul primului semestru al anului trecut, cÃ¢nd ponderea locuinÅ£elor repuse pe piaÅ£Ä ca urmare a contractelor reziliate a fost de 20% dintr-un total de 8.000 de unitÄÅ£i locative, anul acesta, ponderea a scÄzut la 17%, asta pentru cÄ o parte din stocul disponibil la vÃ¢nzare a fost scos din statistici din cauzÄ cÄ dezvoltatorii nu au mai reuÅit sÄ livreze apartamentele promise.
âEstimativ, circa 20% din cele 4.000 de locuinÅ£e finalizate Åi aflate la vÃ¢nzare direct la dezvoltatori sunt unitÄÅ£i repuse Ã®n vÃ¢nzare ca urmare a rezilierii contractelor. FaÅ£Ä de anii trecuÅ£i, rezilierile sunt foarte puÅ£ine acum", a declarat Daniela Marin, consultant Ã®n cadrul Colliers International RomÃ¢nia. La stocul de 4.000 de apartamente se adaugÄ Ã®ncÄ circa 2.000 de unitÄÅ£i venite pe filiera fondurilor de investiÅ£ii care au achiziÅ£ionat speculativ, Ã®n cazul cÄrora rata de rezilieri este de aproximativ 10%.
âAu fost cazuri de persoane care au Ã®ncercat sÄ Ã®Åi cesioneze contractele, Ã®nsÄ nu s-a putut forma o piaÅ£Ä Ã®n aceastÄ zonÄ, pentru cÄ termenii Ã®n care au fost Ã®ncheiate aceste contracte nu puteau fi modificaÅ£i, iar preÅ£ul era prea mare, drept urmare nu s-au gÄsit decÃ¢t puÅ£ine persoane interesate sÄ preia un astfel de contract. Sub 10% din contractele care au fost reziliate Ã®n perioada 2009-2010 sunt curate Ã®n acest moment, Ã®n sensul Ã®n care nu mai au ipoteci pe ele sau litigii Ã®n curs", explicÄ fenomenul Alin Buftea, head of real estate Ã®n cadrul casei de avocaturÄ DLA Piper.
CÃ¢nd preÅ£urile ajunseserÄ pe buza prÄpastiei, majoritatea achiziÅ£iilor se realiza speculativ, tocmai de aceea s-a ajuns la litigii Ã®ntre cumpÄrÄtori Åi dezvoltatori Ã®n momentul Ã®n care piaÅ£a s-a prÄbuÅit, mai spune Buftea. Afacerile pÄguboase au lÄsat mulÅ£i romÃ¢ni pe drumuri sau cel puÅ£in fÄrÄ banii investiÅ£i. MulÅ£i Ã®Åi recunosc greÅelile Åi se jurÄ cÄ vor fi mult mai chibzuiÅ£i pe viitor. O serie de economiÅti au vorbit de beneficiile crizei imobiliare, Ã®nsÄ abia acum Ã®ncep sÄ fie Ã®nÅ£eleÅi cu adevÄrat. La prima vedere, romÃ¢nii au devenit mai atenÅ£i la achiziÅ£iile imobiliare, dupÄ ce au Ã®nvÄÅ£at din dramele prin care au trecut unii dintre conaÅ£ionalii lor.
Victimele bulei imobiliare
Daniela DascÄlu a luat decizia de achiziÅ£ie a unei garsoniere de 43 mp Ã®n ansamblul rezidenÅ£ial RÄsÄrit de Soare cu cÃ¢teva luni Ã®nainte de prÄbuÅirea pieÅ£ei. A vrut sÄ renunÅ£e la antecontractul semnat, dar pierdea 10.000 de euro. A Ã®ncercat sÄ cesioneze contractul altei persoane, dar deja dezvoltatorii Ã®ncepuserÄ sÄ inunde piaÅ£a cu discounturi Åi nu mai era rentabil. Acum, Ã®ncearcÄ sÄ Ã®Åi vÃ¢ndÄ apartamentul exact cu 10.000 de euro sub preÅ£ul de achiziÅ£ie Åi nimeni nu vrea sÄ se mute din cauza costurilor ridicate pe care le impune un complex rezidenÅ£ial nou. Daniela plÄteÅte lunar pe Ã®ntreÅ£inere, pentru garsoniera care stÄ goalÄ, circa 110 lei. âÃn bloc mai sunt persoane care au afiÅe cu Â«de vÃ¢nzareÂ», Ã®nsÄ stau acolo de un an. A Ã®nÅ£epenit de tot piaÅ£a. SperÄm sÄ vindem cÃ¢nd situaÅ£ia se va mai Ã®mbunÄtÄÅ£i", spune resemnatÄ Daniela.
Un alt exemplu este Alexandru Banu, care a visat un apartament cu trei camere Ã®n New Town Residence Åi a reuÅit sÄ Ã®Åi facÄ un credit pentru a plÄti un avans de 50.000 de euro, adicÄ 25% din preÅ£ul locuinÅ£ei. CÃ¢nd a realizat cÄ a fÄcut o prostie era deja prea tÃ¢rziu. A dat Ã®n judecatÄ firma pentru a renunÅ£a la contract, dar a pierdut Åi avansul Åi apartamentul visat. Acum, plÄteÅte lunar rate pentru un credit din care nu a folosit niciun ban. âÃntre timp, mi-am cumpÄrat un apartament vechi, pentru cÄ oricum Åi pentru restul sumei pe care trebuia sÄ o achit la cel nou tot credit mi-aÅ fi fÄcut, numai cÄ am luat o Å£eapÄ de 50.000 euro", povesteÅte Alexandru Banu.
O situaÅ£ie care descrie perfect felul Ã®n care era privitÄ piaÅ£a imobiliarÄ Ã®nainte de prÄbuÅire este cea prin care a trecut CÄtÄlin Soare. Acesta a semnat Ã®n aprilie 2008 antecontracte pentru douÄ apartamente cu douÄ camere Ã®n Doamna Ghica Plaza, pe care plÄnuia sÄ le vÃ¢ndÄ ulterior Ã®n profit, aÅa cum atÃ¢Å£ia alÅ£ii fÄcuserÄ Ã®naintea lui. Afacerea s-a dovedit pÄguboasÄ pentru CÄtÄlin Soare, pentru cÄ de la jumÄtatea anului 2008, piaÅ£a a Ã®nceput sÄ se blocheze.
âBineÃ®nÅ£eles cÄ nu am reuÅit sÄ vÃ¢nd antecontractul Åi am fost nevoit sÄ Ã®l reziliez, pierzÃ¢nd avansul de 12.500 euro pe care Ã®l plÄtisem. Pentru al doilea apartament mi-au fÄcut un discount, de la 125.000 euro au scÄzut preÅ£ul la 105.000 euro, iar ei vÃ¢nd acum acelaÅi tip de locuinÅ£Ä cu 80.000 euro. M-am mutat Ã®n apartament Åi regret zilnic. Am fost prost cÄ am cumpÄrat atunci, mai ales cÄ a fost din banii mei", spune dezamÄgit CÄtÄlin. El se confruntÄ acum cu problema Ã®ntreÅ£inerii, Ã®ntr-un complex cu 616 apartamente din care circa 240 sunt Ã®ncÄ goale.
Ãn noianul de tranzacÅ£ii cu final dramatic mai existÄ Åi exemple sporadice de persoane care au reuÅit sÄ dreagÄ busuiocul. Iulian MihÄilÄ, proprietarul agenÅ£iei imobiliare Getic, a intermediat Ã®n urmÄ cu trei luni cesionarea unui contract Ã®n Green City, ansamblu de vile dezvoltat de Dumitru BucÅaru. MihÄilÄ a asistat un bucureÅtean care plÄtise 15% avans Åi reuÅise sÄ mai achite Åi 5-10% din diferenÅ£a rÄmasÄ de platÄ pentru o vilÄ.
âÃn asemenea situaÅ£ii se pierd o parte din bani, pentru cÄ antecontractele au fost semnate Ã®n perioada Ã®n care locuinÅ£ele se vindeau cu peste 120.000 euro, iar acum dezvoltatorul a scÄzut preÅ£ul la 110.000 euro. Trebuie sÄ scazi din preÅ£ pentru a fi Ã®n ton cu oferta dezvoltatorului dacÄ vrei sÄ predai contractul. Sunt o serie de cazuri de acest gen, de oameni care se bazau fie pe un job bun, fie pe un business care nu mai merge acum Åi care nu mai au capacitatea sÄ achite diferenÅ£a de preÅ£", comenteazÄ MihÄilÄ.
Goana dupÄ profit
ConsultanÅ£ii imobiliari descriu acum trecerea de la bula speculativÄ la blocaj total ca pe o perioadÄ Ã®n care toatÄ lumea vroia sÄ facÄ mai mulÅ£i bani, inclusiv cumpÄrÄtorii care plÄnuiau sÄ cumpere mai ieftin apartamente âpe hÃ¢rtie" Åi sÄ le vÃ¢ndÄ mai scump la finalizare. Realitatea a arÄtat cÄ sute de apartamente au Ã®nlemnit Ã®n stadiu de Åantier sau nici nu au mai fost Ã®ncepute.
âEvident cÄ nimeni nu se gÃ¢ndea la momentul semnÄrii contractului cÄ poate exista Åi o posibilÄ depreciere a valorii proprietÄÅ£ii. Criza a creat automat situaÅ£ii tensionate, Ã®n care dezvoltatorii erau obligaÅ£i sÄ menÅ£inÄ nivelul preÅ£urilor, iar cumpÄrÄtorii vroiau renegocieri. Dezvoltatorul avea un contract depus la bancÄ care stÄtea la baza planului de afaceri Åi a Ã®nceput sÄ dezvolte pe baza rezervÄrilor fÄcute de cumpÄrÄtori. Nu mai puteau da Ã®napoi. Nu cred cÄ a scÄpat vreun proiect fÄrÄ cazuri de acest gen", subliniazÄ Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanÅ£Ä imobiliarÄ Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Ca Ã®n orice rÄzboi, victime au fost de ambele pÄrÅ£i ale baricadei. Dezvoltatorii au trebuit sÄ repunÄ pe piaÅ£Ä sute de apartamente Ã®n cazul cÄrora contractele au fost rupte. Problema majorÄ au constituit-o fondurile de investiÅ£ii care Ã®n perioada de maximÄ Ã®nflorire a pieÅ£ei rezidenÅ£iale reprezentau peste jumÄtate din cumpÄrÄtori. Ceea ce atunci pÄrea o uÅurare pentru dezvoltatori, o portiÅ£Ä spre o lichidare mai rapidÄ a portofoliului construit, s-a transformat Ã®ntr-un coÅmar dupÄ ce criza a mÄturat investitorii strÄini de pe piaÅ£Ä.
âNoi am avut cÃ¢teva situaÅ£ii de clienÅ£i care au renunÅ£at la locuinÅ£ele cumpÄrate Åi au adus alÅ£i clienÅ£i Ã®n loc, dar am Ã®ncercat sÄ evitÄm rezilierile prin oferirea unor soluÅ£ii alternative: locuinÅ£e mai mici sau prelungirea ratelor. SituaÅ£ii mai grave au fost Ã®n cazul proiectelor care erau pe hÃ¢rtie Ã®n 2008 Åi care aveau termene de finalizare 2009 sau chiar 2010. Ãn vremurile acelea, Ã®n care vedeai cum cresc preÅ£urile de la o sÄptÄmÃ¢nÄ la alta, oamenii aveau impresia cÄ fac o afacere bunÄ cumpÄrÃ¢nd. Nimeni nu se gÃ¢ndea cÄ trendul se poate Åi schimba", Ã®Åi aminteÅte Carmen SÄndulescu, directorul financiar al Impact Developer & Contractor. Ãn 2009, un grup de 85 de investitori britanici au ales sÄ Ã®Åi rezilieze contractele semnate cu Impact Åi sÄ piardÄ avansul plÄtit.
Criza a afectat puternic Åi proiectul Sydney Residence din Tunari, dezvoltat de compania South Pacific, unde o serie de investitori strÄini, care au cumpÄrat locuinÅ£e âla pachet", au renunÅ£at la contracte, dupÄ ce fÄcuserÄ rezervarea. âAm avut un caz Ã®n care au fost cumpÄrate 15 case de un fond de investiÅ£ii. Acesta plÄtise un avans de 5% Åi, ulterior, a vrut sÄ se retragÄ din afacere. A fost nevoie de un an sÄ ajungem la o Ã®nÅ£elegere cu ei Åi, Ã®n final, le-am dat o casÄ pentru avansul plÄtit Åi restul locuinÅ£elor le-am preluat noi Åi sunt acum scoase din nou la vÃ¢nzare", a menÅ£ionat Andrew Prelea, directorul executiv al South Pacific. Din cele 102 case din cadrul Sydney Residence, circa 45 de unitÄÅ£i se aflÄ Ã®n continuare pe piaÅ£Ä.
Exemplele pot continua atÃ¢t Ã®n tabÄra dezvoltatorilor, cÃ¢t Åi Ã®n cea a cumpÄrÄtorilor, cu Å£epe imobiliare devenite deja notorii, precum cazul Planorama, Blue Tower, Terra Residence sau Champions Residence. Lista nu este nici pe departe completÄ, ci se actualizeazÄ pe mÄsurÄ ce termenele de finalizare expirÄ Åi cumpÄrÄtorii aÅteaptÄ sÄ intre Ã®n posesia unor apartamente care au doar scheletul terminat.
OPINIE
CÃ¢Åtigul este prioritar, nu nevoia
Aurora Liiceanu, doctor Ã®n psihologie Åi expert Ã®n antropologie
Deciziile de cumpÄrare luate exact Ã®nainte de prÄbuÅirea pieÅ£ei imobiliare au fost motivate de lÄcomie. Sigur cÄ manipularea a avut un rol important Ã®n crearea acestei situaÅ£ii. La magazine, cÃ¢nd se face o promoÅ£ie, oamenii cumpÄrÄ pentru cÄ ceva este mai ieftin Åi nu pentru cÄ au neapÄrat nevoie de acele lucruri. CÃ¢Åtigul este prioritar, nu nevoia. Manipularea se face la nivelul componentei psihologice Åi nu la nivelul componentei economice. Ãntre principiul realitÄÅ£ii Åi cel al plÄcerii, oamenii cedeazÄ la plÄcere, care adesea este nerealistÄ, Åi aÅa intrÄ Ã®n jocul datoriilor. DacÄ astÄzi ar mai exista âÃnchisoarea datornicilor", toÅ£i cei care au luat credite ânesÄbuit", atraÅi de plÄcere, lÄcomie, invidie - prin comparaÅ£ie socialÄ, ar sta la puÅcÄrie. Numai cÄ, pe vremuri, cÄmÄtarii erau âfreelanceri", iar astÄzi bÄncile sunt cÄmÄtari instituÅ£ionalizaÅ£i. Se vede cÄ proverbul âsÄ te Ã®ntinzi cÃ¢t e plapuma" nu mai funcÅ£ioneazÄ datoritÄ publicitÄÅ£ii care manipuleazÄ prin dezechilibrul dintre aspiraÅ£ie Åi realitate.
Expresia âpentru cÄ meriÅ£i" este o formÄ de a âÃ®mpinge" individul cÄtre un statut neacoperit. Prosperitatea artificialÄ creeazÄ datornici nerealiÅti, iar oamenii sunt atraÅi de cÃ¢Åtiguri nemeritate (sÄ nu uitÄm piramidele, stÄteai acasÄ Åi cÃ¢Åtigai mult fÄrÄ sÄ faci nimic). Efectul psihologic este cÄ existÄ o democraÅ£ie a cÃ¢Åtigurilor sau se poate spune cÄ âs-au democratizat dorinÅ£ele". Nu mai existÄ ierarhie a dorinÅ£elor conform unor criterii realiste, ci nesÄbuinÅ£a globalizatÄ.

17% din numÄrul total de apartamente noi disponibile la vÃ¢nzare Ã®n BucureÅti sunt unitÄÅ£i repuse pe piaÅ£Ä Ã®n urma rezilierii contractelor

JumÄtate dintre hotelurile de pe litoralul romÃ¢nesc sunt scoase la vÃ¢nzare. U

Descriere detaliata: JumÄtate dintre hotelurile de pe litoralul romÃ¢nesc sunt scoase la vÃ¢nzare de proprietari, care nu mai fac faÅ£Ä ratelor bancare. SituaÅ£ia este cÃ¢t se poate de neplÄcutÄ pentru vÃ¢nzÄtori, cÄci investitori dornici sÄ cumpere asemenea produse sunt atÃ¢t puÅ£ini Åi canalizaÅ£i pe obÅ£inerea celui mai bun preÅ£, Ã®ncÃ¢t nu existÄ vreo ÅansÄ realÄ ca oferta sÄ fie egalatÄ mÄcar de cerere. AÅa se face cÄ mai multe hoteluri sunt deja Ã®n executare.
JumÄtate dintre hotelurile de pe litoral sunt scoase la vÃ¢nzare de cÄtre proprietari, un sfert dintre ele au probleme cu rambursarea creditelor cÄtre bÄnci, iar peste zece sunt deja Ã®n executare, aratÄ oficialii FederaÅ£iei Patronatelor din Turismul RomÃ¢nesc. Proprietarii hotelurilor s-au aruncat la credite uriaÅe pentru a le achiziÅ£iona Åi a le Ã®ntreÅ£ine, iar perioada de crizÄ le-a zdruncinat planurile, mai ales Ã®n condiÅ£iile Ã®n care amortizarea unei asemenea investiÅ£ii este oricum greoaie, Ã®ntre 15-20 de ani.
"Peste 25% dintre hotelurile de pe litoral au probleme cu bÄncile. Din doi proprietari de hoteluri la mare, unul vrea sÄ vÃ¢ndÄ. DacÄ iei bani de la bancÄ Åi investeÅti pe litoral de la zero, pierzi bani, adicÄ nu ai profit, pentru cÄ nu poÅ£i sÄ acoperi Åi ratele, Åi dobÃ¢nda. DacÄ ai disponibili mÄcar o parte din bani, meritÄ sÄ investeÅti, decÃ¢t sÄ Å£ii banii la bancÄ", a afirmat Mohammad Murad, preÅedintele FederaÅ£iei Patronatelor din Turismul RomÃ¢nesc (FPTR).
Potrivit datelor Ministerului DezvoltÄrii Regionale Åi Turismului, Ã®n judeÅ£ul ConstanÅ£a existÄ 352 sunt hoteluri. De-a lungul timpului, hotelierii s-au plÃ¢ns de faptul cÄ statul nu le oferÄ destule facilitÄÅ£i. Oficialii FederaÅ£iei Patronatelor din Turismul RomÃ¢nesc susÅ£in cÄ hotelurile romÃ¢neÅti plÄtesc printre cele mai multe taxe din Europa, respectiv 17, care ajung la circa 50% din totalul veniturilor.
âNoi plÄtim chiar Åi apa menajerÄ foarte scump, mai mult decÃ¢t cei din Grecia. E cea mai scumpÄ apÄ din Europa Åi costÄ aproape cÃ¢t curentul", a afirmat Murad.
Potrivit datelor ANAT, numÄrul turiÅtilor care Åi-au petrecut vacanÅ£a pe litoral a crescut cu 10% Ã®n acest an. Problema este cÄ aceÅtia au cheltuit mai puÅ£in, iar durata sejurului a fost mai micÄ, motiv pentru care Ã®ncasÄrile hotelierilor au scÄzut cu 10-15%. Este al treilea an consecutiv Ã®n care hotelierii de la Marea NeagrÄ au Ã®ncasÄri Ã®n scÄdere.
Statul a vÃ¢ndut un complex hotelier de cinci stele cu circa 2,5 mil euro
Ãn urma vÃ¢nzÄrii Complexului Hotelier Mamaia, statul a Ã®ncasat 2.480.000 euro. Complexul hotelier este situat Ã®n centrul staÅ£iunii Mamaia, are un teren de aproximativ 2.250 mp Åi este format din Hotel Mamaia, restaurant Åi douÄ terase. Hotelul are o capacitate de 66 de locuri de cazare Åi este clasificat la 5 stele. Ca dotÄri enumerÄm: sÄli de conferinÅ£Ä, bar, salon de coafurÄ, masaj, jacuzzi, saunÄ.

Un nou hipermarket Carrefour Ã®n CapitalÄ. AflÄ Ã®n ce oraÅe se vor mai desch

Descriere detaliata: Carrefour a deschis astÄzi o nouÄ unitate, Ã®n cartierul Chitila, din nord-vestul BucureÅtiului. Hipermarketul are o suprafaÅ£Ä de 8.400 mp Åi se aflÄ Ã®n parcul comercial Colosseum. Pentru a fi inauguratÄ astÄzi, construcÅ£ia a fost finisatÄ Ã®ntr-un timp foarte scurt, Ã®n mai puÅ£in de jumÄtate de an.
Dezvoltatorul parcului comercial Colosseum din Chitila a tras tare pentru a-Åi respecta termenul anunÅ£at pentru deschiderea magazinului. DeÅi Ã®n urmÄ cu doar patru luni Ã®ncÄ se lucra la structura clÄdirii, compania Nova Imobiliare, prin intermediul cÄreia este realizat proiectul, a reuÅit sÄ finiseze lucrÄrile pentru inaugurarea de astÄzi. TotuÅi, Ã®n primele sÄptÄmÃ¢ni, galeria comercialÄ va avea puÅ£ine spaÅ£ii operaÅ£ionale.
SuprafaÅ£Ä de 8.400 mp
38 de case de marcat
350 de angajaÅ£i
Aranjare nouÄ a raioanelor, cu vizibilitate mai ridicatÄ a produselor
Carrefour Åi Leroy Merlin sunt douÄ nume grele care s-au asociat proiectului Colosseum. Lipsa concurenÅ£ei Ã®n zonÄ este un factor important pentru care cei doi giganÅ£i internaÅ£ionali au ales Chitila.
âPrin deschiderea magazinului din Chitila vom acoperi o nevoie care nu era acoperitÄ. Sunt bucuros sÄ oferim consumatorilor din zonÄ care fÄceau mai mulÅ£i kilometri pÃ¢nÄ la magazinele noastre posibilitatea de a face cumpÄrÄturile mai aproape de casÄ", a spus FranÃ§ois Melchior de Polignac, directorul general al Carrefour RomÃ¢nia, citat de zf.ro.
Grupul francez Carrefour, cu o cifrÄ de afaceri ce depÄÅeÅte un miliard de euro pe piaÅ£a romÃ¢neascÄ, va bifa astfel hipermarketul cu numÄrul opt deschis Ã®n BucureÅti. Compania are cea mai bunÄ acoperire pe acest segment Ã®n CapitalÄ, aÅa cÄ magazinele proprii au devenit concurente. Cele mai profitabile sunt unitÄÅ£ile Orhideea Åi BÄneasa, care au Ã®nregistrat vÃ¢nzÄri anuale de aproximativ 100 milioane euro, Ã®n timp ce primul magazin deschis Ã®n RomÃ¢nia - Carrefour Militari - a pierdut din clientelÄ Ã®n ultimii ani din cauza concurenÅ£ei Cora Åi Auchan.
Colosseum, proiect pe o suprafaÅ£Ä de 60 ha
Proiectul Colosseum, anunÅ£at ca fiind unul dintre cele mai mari centre comerciale din Europa, a fost dezvoltat pe o suprafaÅ£Ä de aproximativ 60 ha. Proprietarul terenului este omul de afaceri cipriot Panico Panayi, cel care deÅ£ine Åi compania Nova Imobiliare. Carrefour Åi Leroy Merlin sunt primele unitÄÅ£i ridicate, iar Ã®ntr-o fazÄ urmÄtoare ar trebui construitÄ Ã®ntre ele o galerie comercialÄ, cu peste zece retaileri, dar dezvoltatorul Ã®ncÄ nu a oferit numele celor cu care se poartÄ negocieri.
âFaza Ã®ntÃ¢i a Colosseum, respectiv parcul comercial, va fi finalizatÄ Ã®n luna mai a anului viitor. Suntem Ã®n discuÅ£ii cu mai mulÅ£i clienÅ£i pentru Ã®nchirierea spaÅ£iilor", spune Andy Christophorides, commercial manager al Nova Imobiliare.
ÃncÄ douÄ hipermarketuri Carrefour, pÃ¢nÄ la sfÃ¢rÅitul anului
DeÅi Ã®n ultima vreme Ã®ncetiniserÄ simÅ£itor ritmul de extindere pe segmentul hipermarketurilor, francezii au anunÅ£at Ã®ncÄ douÄ inaugurÄri pentru 2011, Ã®n parcurile comerciale din BotoÅani Åi Deva.
âÃntr-o perioadÄ dificilÄ, Carrefour Ã®Åi menÅ£ine Ã®ncrederea Ã®n RomÃ¢nia Åi continuÄ sÄ se extindÄ pe toate formatele: hipermarketuri, supermarketuri, dar Åi magazine de proximitate. Studiem toate oportunitÄÅ£ile pentru viitoare magazine, dar nu putem oferi informaÅ£ii despre alte deschideri pÃ¢nÄ nu vom ajunge la acorduri finale cu partenerii", a mai spus Åeful Carrefour, citat de zf.ro.

Cum sÄ faci bani din imobiliare pe timp de crizÄ?

Descriere detaliata: RÄspunsul e simplu: DacÄ tu eÅti cel care rezolvÄ problema, oamenii te vor plÄti pentru acest lucru. Aprecierea Ã®i aparÅ£ine lui Richard Robbins co-fondator al organizaÅ£iei Richard Robbins International, companie internaÅ£ionalÄ de vÃ¢nzÄri Åi business coaching, ce a generat venituri de 50 milioane dolari Ã®n ultimii zece ani.
Robbins a publicat nenumÄrate studii de specialitate, ideile sale fiind un reper pentru domeniul afacerilor. La nivel mondial, a pregÄtit Åi a Å£inut prelegeri pentru zeci de mii de consultanÅ£i imobiliari, ajutÃ¢ndu-i sÄ-Åi Ã®mbunÄtÄÅ£eascÄ performanÅ£ele profesionale. Despre cheia succesului Ã®n afaceri Åi nu numai, am discutat cu Richard Robbins Ã®ntr-un interviu acordat Ã®n exclusivitate pentru IMOPEDIA.ro
MulÅ£i vor sÄ reuÅeascÄ Ã®n afaceri, dar nu toÅ£i reuÅesc. Cum se ajunge la succes?
Nu mulÅ£i reuÅesc, deoarece nu sunt dispuÅi sÄ plÄteascÄ preÅ£ul. MultÄ muncÄ, Åi mai mult studiu. Ceea ce stÄ Ã®n calea Ã®ndeplinirii visurilor multor oameni sunt plÄcerile, pe care nu sunt dispuÅi sÄ le sacrifice pentru viaÅ£a personalÄ. Cei mai mulÅ£i oameni vor sÄ se distreze, iar plÄcerea momentului stÄ Ã®n calea construcÅ£iei unui viitor strÄlucit. Cel mai adesea, dorinÅ£ele pe termen scurt sunt cele care ne Ã®mpiedicÄ sÄ ne realizÄm dorinÅ£ele pe termen lung. DacÄ frica joacÄ un rol? BineÃ®nÅ£eles. Dar important este cum reacÅ£ionÄm la fricÄ.
ToatÄ lumea are impresia cÄ oamenii care au ajuns la un anumit statut Åi avere, au reuÅit acest lucru deoarece nu au avut nicio temere. AdevÄrul este cÄ Åi lor le-a fost la fel de fricÄ ca Åi altora, dar au continuat, nu s-au oprit sÄ se lamenteze, au profitat de Åansa pe care au avut-o, fÄrÄ a sta pe gÃ¢nduri. Åi, de fiecare datÄ cÃ¢nd mai avansezi puÅ£in, Ã®Å£i mai creÅte Åi nivelul de Ã®ncredere.
Cu ce se poate veni nou Ã®n 2011?
Pe o piaÅ£Ä foarte competitivÄ, cum este cea de real estate Ã®n momentul acesta, existÄ ceva ce te poate diferenÅ£ia de restul, ca Åi consultant imobiliar: sÄ vinzi locuinÅ£e, sÄ gÄseÅti clienÅ£i pe care sÄ Ã®i convingi sÄ cumpere. Am un exemplu foarte bun, pe una dintre cele mai rele pieÅ£e la momentul actual: piaÅ£a imobiliarÄ din California. Åtiu pe cineva care a fÄcut peste un milion de dolari din intermediere, numai anul acesta, Ã®n condiÅ£ii vitrege, cÃ¢nd ceilalÅ£i suferÄ. De ce? Pentru cÄ munceÅte incredibil de mult Åi face tot ceea ce este nevoie pentru a vinde o proprietate. Morala: afacerile sunt bazate pe probleme. DacÄ tu eÅti cel care rezolvÄ problema, oamenii te vor plÄti pentru asta.
Se aplicÄ aceastÄ teorie la fel de bine Åi Ã®n perioadele de boom imobiliar?
Ãn condiÅ£ii favorabile, Ã®ntr-o piaÅ£Ä care merge din inerÅ£ie, devenim cu toÅ£ii mai leneÅi. CÃ¢nd piaÅ£a merge numai Ã®n sus, cÃ¢nd oferta este mai micÄ decÃ¢t cererea, sunt din ce Ã®n ce mai mulÅ£i oameni care se angajeazÄ Ã®n industrie. CÃ¢nd se schimbÄ macazul, cÃ¢nd scade drastic numÄrul de tranzacÅ£ii, rÄmÃ¢n Ã®n branÅÄ numai cei mai buni.
Åi cine sunt aceia?
Cei cu o atitudine incredibilÄ, cei care sunt cei mai pregÄtiÅ£i, cei care Ã®Åi fac treaba cum trebuie, cei care Åtiu cÄ trebuie sÄ lucreze toatÄ ziua pentru aceeaÅi bani pentru care Ã®nainte lucrau o orÄ, cei care Åtiu sÄ se adapteze la noile condiÅ£ii. Partea beneficÄ este cÄ, Ã®n vremuri grele, primii care dispar sunt cei care nu ar fi trebuit sÄ fie niciodatÄ Ã®n domeniul acesta.
Cum se vede piaÅ£a imobiliarÄ europeanÄ din Canada?
Ãn Europa, unele Å£Äri se confruntÄ cu dificultÄÅ£i majore, altele au o situaÅ£ie mai bunÄ. Rata Åomajului este un factor foarte important. DacÄ luam ca exemplu Austria, care are o ratÄ a Åomajului de 4-5%, putem observa cÄ oamenii lucreazÄ Åi Ã®Åi cheltuiesc banii. DacÄ ne uitÄm la Grecia, oamenii nu au de lucru, aÅa cÄ nici nu au cum sÄ se ajute singuri.
Ce se va Ã®ntÃ¢mpla cu piaÅ£a imobiliarÄ?
Nu cred cÄ putem discuta despre acest subiect din punct de vedere internaÅ£ional, ci numai despre cÃ¢teva Å£Äri Åi de viitorul acestora. DacÄ analizÄm istoria pieÅ£ei imobiliare, putem observa cu uÅurinÅ£Ä cÄ Ã®ntotdeauna au fost suiÅuri Åi coborÃ¢Åuri.
Cred cÄ oamenii acordÄ mult prea multÄ atenÅ£ie unor astfel de lucruri, cÃ¢nd de fapt ar trebui sÄ se concentreze la altceva. De exemplu, Ã®n Marea Recesiune din anii '30, au existat foarte mulÅ£i oameni care s-au Ã®mbogÄÅ£it, dar Åi mai mulÅ£i sunt cei care nu au fÄcut nicio afacere.
Åi care este diferenÅ£a?
Se pot face bani oriunde, Ã®n orice condiÅ£ii, trebuie sÄ te adaptezi cerinÅ£elor pieÅ£ei. AtÃ¢t timp cÃ¢t consumatorii au nevoi pe care nu le pot Ã®ndeplini, vor fi dispuÅi sÄ plÄteascÄ pentru ele. AÅa funcÅ£ioneazÄ afacerile.

Ultimele modificari

Teren Bercenarului

Inchiriere Apartamente

Inchiriez apartament Duplex

Mamaia

Sinaia

Louis Blanc

Vila lux Snagov

Vila in Statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad

Sos.Chitila-Colosseum Mall-Leroy Merlin-Carrefour-Romtrans-Bucurestii Noi-Lacul

Sos. Giurgiului-Dedeman Market-Gara Progresul-Romtrans-Sect.4

Autostrada Bucuresti - Brasov

Sos.Giurgiului-Dedeman Market-Gara Progresul-Romtrans-Sect.4

Sos. Oltenitei-Lacul Vacaresti-Str.Savinesti-Cercetatorilor

NumÄrul romÃ¢nilor care au fÄcut tranzacÅ£ii imobiliare a crescut Ã®n 2011

Guvernul pune terenurile autobazei Floreasca Åi ale depourilor de tramvaie Vict

"Prima casÄ" continuÄ pÃ¢nÄ Ã®n toamna lui 2012

Reviriment de 10% pe piata tranzactiilor imobiliare

Statul vrea sÄ obÅ£inÄ 700 mil. lei din vÃ¢nzarea locuinÅ£elor RA-APPS

Un teren din Fundeni, scos la licitaÅ£ie pentru 11,5 mil. euro

Se dezgheaÅ£Ä tranzacÅ£iile cu terenuri: Dedeman a cumpÄrat un teren pentru al

Dezvoltator de apartamente: Am fost forÅ£aÅ£i de bÄnci sÄ vindem la un anumit

ExperÅ£i imobiliari: âAcum este cel mai bun moment pentru a cumpÄra o proprie

Primul mall care include zone sportive Ã®n aer liber se va deschide Ã®n 2013 Ã®n

Turn de 17 etaje Åi mall cu parcare pe 10 niveluri lÃ¢ngÄ NaÅ£ional Arena

Unde este piaÅ£a imobiliarÄ acum Åi Ã®ncotro ne Ã®ndreptÄm?

PeliFilip: Nu se schimbÄ nimic la anul pentru tranzacÅ£iile imobiliare

Autostrada suspendata propusa de primarul Oprescu, la pachet cu 10 turnuri, 6 po

Marile proiecte de infrastructura din Bucuresti, mai scumpe la final cu sute de

RomÃ¢nii sunt sÄraci, dar nici nu Åtiu cum sÄ Ã®Åi Ã®nmulÅ£eascÄ banii. MÃ¢

Turnurile Asmita scot "capul" din nori. Lichidatorul: Se vor vinde cÃ¢te 10-20 d

Parcul Circului Åi Cotroceniul, Å£inte imobliliare. ConstrucÅ£iile pe zonele ve

Cum fac americanii bani de pe urma unor investiÅ£ii imobiliare greÅite

Colliers a mai cÃ¢Åtigat un client pe partea de property management

Noi spaÅ£ii de birouri livrate Ã®n a doua jumÄtate a anului