Descriere detaliata: 01.06.2010
În condiţiile înăspririi condiţiilor de creditare, un apartament cu două camere ar trebui să coste 40.000-50.000 de euro pentru a fi cumpărat
Când vine vorba de revenirea pieţei imobiliare, cei mai mulţi privesc cu speranţă spre bănci. Reluarea creditării în condiţii mai favorabile este văzută ca o gură de aer de către cei care au obosit să înoate în oceanul recesiunii. Cât de realistă este însă această aşteptare în contextul politicii de austeritate fiscală anunţată de Guvern pentru ieşirea din criză? Nu foarte, spun voci din real estate-ul autohton. Băncile vor da credite şi mai greu decât până acum, dobânzile vor creşte, iar tot mai puţini oameni îşi vor putea lua o locuinţă. Aceasta este părerea proprietarului unei companii autohtone de consultanţă imobiliară, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Apartamente noi, vândute în masă prin Prima Casă
Potrivit aceleiaşi păreri, o urmare firească a acestei evoluţii va trebui să fie scăderea preţurilor. Asta în condiţiile în care, de la lansarea programului Prima Casă, la jumătatea anului trecut, costurile de achiziţie a locuinţelor au înregistrat o tendinţă de stabilizare în jurul valorii de 60.000 de euro. În momentul de faţă, cea mai mare parte a cumpărătorilor şi vânzătorilor se află în expectativă. Cei dintâi aşteaptă ca preţurile să mai scadă, iar ceilalţi speră la o revenire miraculoasă a pieţei. Proprietarul companiei de consultanţă spune însă că, pentru a se încheia tranzacţii, preţurile actuale vor trebui să coboare la nivelul lor real. „În mod oficial, proprietarii cer 65.000-70.000 de euro pentru un apartament vechi cu două camere. Dacă vor să vândă, vor trebui să scadă la 50.000 sau chiar până la 40.000 de euro”, subliniază el.
Lucrurile nu stau cu mult mai bine nici în ceea ce priveşte locuinţele noi – asta în ciuda faptului că destui jucători susţin că, pe acest segment, nu mai există loc de scăderi. „Apartamentele noi care nu vor fi vândute se vor da în final prin Prima Casă cu 50.000 de euro”, spune managerul companiei, protejat de anonimat. Acesta precizează că mulţi dezvoltatori îşi vor pierde proprietăţile, în condiţiile în care, din toamna acestui an, băncile vor trece în mod hotărât la executarea proiectelor cu probleme. Asta în condiţiile în care lichidări se fac şi acum, însă „în linişte”.
Isărescu: „Nu băncile trebuie să fie în fruntea relansării”
Managerul companiei autohtone nu este singurul care întrevede o înăsprire a condiţiilor de creditare. De aceeaşi părere este şi Nouriel Roubini, profesor în economie şi business internaţional la Universitatea din New York - unul dintre puţinii care au prevăzut bubble-ul imobiliar de pe piaţa americană încă din 2005. Roubini a lansat săptămâna trecută o veste îngrijorătoare pentru economia mondială în general şi pentru cea a României în particular. Astfel, a arătat el, atât în SUA, cât şi în Europa, volumul creditării se înscrie încă pe un trend de contractare. Ba, mai mult decât atât, a precizat economistul american, condiţiile de accesare a împrumuturilor vor deveni încă şi mai stricte faţă de momentul actual. Părerea guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) pare să confirme din plin această teorie. „N-o să reuşim niciodată să forţăm băncile să dea credite. Ele sunt foarte prudente. Nu ele trebuie să fie în fruntea relansării”, a subliniat Mugur Isărescu, în cadrul Forum Invest.
Austeritate fiscală şi trecerea la un consum sustenabil
La nivel mondial, crede Roubini, soluţia pentru ieşirea din criză stă în adoptarea la nivel general a unei politici de austeritate fiscală, fie prin reducerea cheltuielilor publice, fie prin majorarea taxelor. „Trebuie să existe reforme drastice. Nu există nicio alternativă la austeritatea fiscală”, subliniază economistul american. „A sosit în toată Europa momentul scadenţei, nu există ţară care să nu anunţe măsuri de austeritate”, arată şi Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a recunoscut că ieşirea din recesiune este înceată. Pentru a realiza acest obiectiv, trebuie să aibă loc o corectare a modelului de creştere economică, prin trecerea de la supraconsum şi îndatorare excesivă (model susţinut şi de boom-ul imobiliar), la un consum sustenabil, creşterea exporturilor şi a investiţiilor bazate pe fonduri europene.
|