Descriere detaliata: Ideea de revenire a pieţei imobiliare este, de cele mai multe ori, legată de dispariţia crizei. Desigur, odată ce pieţele mondiale cresc, economia românească va fi atrasă gravitaţional în aceeaşi direcţie. Dar problema segmentului imobiliar din România este mult mai complexă de atât. Chiar şi după ieşirea din criză, vom rămâne cu mai multe probleme elementare de rezolvat.
Miniştrii recunosc că există o problemă a calităţii în construcţii, investitorii fug de vestitele deja piedici pe care le pune statul, iar dezvoltatorii militează împotriva economiei gri, care le taie din start accesul la segmente importante de clienţi.
Segmentul imobiliar a fost motorul dezvoltării economice, înainte de intrarea în criză. În anul 2007, un procent de aproape 30% din PIB era atribuit construcţiilor. Ţara creştea, la fel şi industria, aşa că nimeni nu avea timp să vadă ceea ce se întâmpla de fapt: construiam un zgârie nori fără o fundaţie corespunzătoar
„În 2004, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la care s-a adăugat un climat bun în toată Europa, era o linie bună de creştere, deci ne-am prefăcut că avem o piaţă. Am adus toţi actorii necesari pentru asta. Atunci au început şi cumpărăturile masive de pe hârtie. Dar toate aceste lucruri nu se pot întâmpla fără o piaţă matură. Asta înseamnă profunzime, stabilitate, predictibilitate. Acum, trebuie să reexaminăm întregul context.", arată Alexandros Ignatiadis, CEO Octagon Contracting&Engineering.
Cu faptul că piaţa trebuie să se schimbe, este toată lumea de acord. De la miniştri, la dezvoltatori şi investitori. Toată lumea pare să tragă în aceeaşi direcţie, doar că nu neapărat într-un mod organizat. Statul vine cu soluţii pentru o parte dintre probleme. Regulamentul care se referă la verificarea calităţii în construcţii a intrat parţial în vigoare şi urmează să fie aplicat într-o formă foarte ne-românească. Acesta presupune că se va face treabă mai bună, cu oameni mai puţini.
„Domeniul real-estate comportă multiple provocări. Fiecare dintre participanţii la această piaţă încearcă să găsească rezolvări proprii din perspectiva experienţei şi pregătirii personale. S-a pus problema calităţii în construcţii. Sistemul calităţii în construcţii a cunoscut, încă din 1995, o continuă îmbunătăţire. Încercăm să avem mai puţine organisme care verifică şi controlează calitatea în construcţii, dar aceste organisme să fie mai bine pregătite şi mai prezente în piaţă.", a declarat Eugen Curteanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Statul se gândeşte să taie TVA-ul pentru locuinţe, dar preferă să nu facă asta momentan
Potrivit jucătorilor din piaţă însă, aceasta ar trebui să fie ultima grijă a statului. TVA-ul prea mare pentru o anumită categorie de locuinţe, salariul mic trecut pe cartea de muncă sau restricţionarea creditelor sunt cele mai mari probleme ale lor.
„Una dintre problemele pe care eu şi colegii mei, doamna Ministru, le avem permanent cu investitorii în piaţa imobiliară este reducerea TVA-ului pentru piaţa construcţiilor. Noi pistonăm înspre reducerea TVA-ului, ceea ce evident ar duce la costuri mai reduse pentru construcţii, la clădiri pe care să şi le permită mult mai multă lume... Dar noi ne dăm seama că România ar trebui să se bazeze pe o clasă de mijloc suficient de consistentă, suficient de puternică să îşi permită locuinţele pe care ei le construiesc. Această clasă, la momentul acesta, nu este suficient de bine formată, consolidată, şi de aici derivă majoritatea problemelor, în opinia mea.", declară reprezentantul Ministerului Dezvoltării.
Dezvoltatorii trebuie să înveţe să livreze suprafeţe mici, la preţuri mici, cu beneficii mari.
Jucătorii din piaţă ar trebui să înveţe să construiască pentru români şi pentru timpurile pe care le traversăm. Iar acest lucru se traduce în suprafeţe mici, preţuri mici, beneficii mari.
„Dezvoltatorii din România nu mai trebuie să construiască pe visul că nişte bani străini vor veni şi vor specula pentru apartamente. Ci să construiască pentru orice îşi pot permite românii să cumpere, bazat pe banii pe care ei îi pot pune jos şi bazat pe zona şi caracteristicile apartamentelor în care aceştia vor să trăiască. Dacă faci asta, cred că există cerere în România.", arată Ofer Lieberson, CEO Tagor Capital.
Iar aici intervine un alt cerc vicios. Pentru că dezvoltatorii de proiecte importante sunt, de cele mai multe ori, străini. Ei îşi fac planurile pe baza unor studii de piaţă. Dar acestea sunt, de cele mai multe ori, greşite.
„Dacă te uiţi la business planuri, şi am văzut nenumărate în ultimii ani, de la dezvoltatori de toate naţionalităţile, toate arată la fel. Toţi vor să construiască o parcare subterană, să vândă fiecare loc de parcare cu 10.000 euro şi apartamentele cu preţuri cuprinse între 1.300 şi 1.600 euro/mp. Este nerealist, dar toate aceste planuri au fost susţinute însă de statistici şi studii de piaţă.", continuă Ofer Lieberson.
"Îmi aduc aminte că în urmă cu câţiva ani am făcut un studiu, pe care l-am plătit cu bani grei, să vedem preferinţele clienţilor de imobiliare. A reieşit că toţi vor vilă cu piscină, eventual în Mogoşoaia. Românilor le este încă greu să facă diferenţa între ce vor şi ce îşi pot permite.", completează Ionuţ Bordei, CEO Futureal.
|
Featured Listings RSS Feed | 
