Descriere detaliata: Cand vine vorba de cheltuirea banului public, sacul nu are niciodata fund. Dovada stau costurile proiectelor de infrastructura din Capitala, ale caror preturi au crescut cu sute de milioane de lei de la anuntarea investitiei pana la finalizarea lucrarilor. De exemplu, la Pasajul Basarab costul initial al lucrarii a crescut cu aproape 300 de milioane lei, la stadionul Lia Manoliu cu 260 milioane lei, iar pentru realizarea Diametralei Buzesti Berzei Uranus, de la 62 milioane lei, s-a ajuns la 365 milioane lei, iar lucrarea este departe de a fi terminata. Pentru largirea Soselei Pipera s-a pornit de la suma de 32 milioane lei si se estimeaza ca lucrarea va costa circa 120 milioane lei.
Stie toata lumea ca este o politica pentru anumiti constructori sa vina la licitatie cu preturi mici, gandindu-se ca ulterior se rezolva problema printr-un act aditional
Mircea Raicu, viceprimar Bucuresti
Reprezentantii Primariei Capitalei spun ca pentru cresterile exagerate de pret sunt de vina lucrarile "ascunse" care nu au putut fi prevazute intial in contracte, precum si pretul terenurilor expropriate, care a variat foarte mult in ultimii ani. In prima faza insa, documentele publice ale licitatiilor arata cum cheltuielile suplimentare vin din faptul ca banii necesari realizarii acestor proiecte au fost prevazuti fara sa existe la baza un proiect tehnic, care sa spuna clar cu va arata noul proiectul, ce solutie tehnica se adopta si culoarul exact al exproprierilor. Exista si cazuri in care proiectul nu s-a modificat foarte mult, dar pretul s-a dublat. Cine are de castigat de pe urma acestor situatii? Firmele care castiga licitati oferind cel mai mic pret, iar apoi le intra in buzunar sume duble sau triple.
Vezi cat au costat cele mai mari proiecte de infrastructura din Capitala, care este diferenta dintre pretul initial si cel final si cine sunt constructorii care au beneficiat de aceste majorari spectaculoase.
Proiecte finalizate
Arena Nationala, de la 500 milioane lei la 761 milioane lei
Initial, in 2006, Primaria Capitalei a estimat ca Stadionul Arena Nationala va costa circa 500 milioane lei, indicatori tehnico-economici aprobati prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti 229/2006. In 2008, dupa inceperea lucrarilor, CGMB a majorat aceasta suma cu inca aproximativ 110 milioane lei, prin HCGMB 234/2008. In 2010, s-au mai alocat inca 154 milioane lei, prin HCGMB 273/2010, valoarea lucrarii ajungand la 764 milioane lei.
In final, Primaria Capitalei spune ca a platit pentru acest proiect 761.626.340 lei:
- pentru proiectare s-au 56.330.965 lei fara TVA;
- demolare + dezafectare retele = 2.672.836 lei, fara TVA;
- drumuri si platforme = 23.490.427 lei, fara TVA;
- constructii + instalatii = 387.900.343 lei, fara TVA;
- restul reprezinta mobilier, echipamente tehnologice, organizare santier.
Diferenta dintre costul aprobat si cel real a fost de circa 260 milioane lei. Consortiul care a castigat licitatia pentru executarea lucrarilor este format din firmele JV Max Bogl si Astaldi. Municipalitatea a motivat costurile suplimentare prin aparitia unor lucrari neprevazute: panza freatica era foarte sus, racorduri noi la utilitati, stadionul avea nevoie de acoperis retractabil. Lucrarile la stadionul Lia Manoliu au inceput in 2007 si au fost finalizate in vara anului 2011. Arena are 55.000 de locuri.
In plus, in 2010 s-au mai alocat circa 36 milioane de lei pentru construirea unei parcari supraetajate care sa deserveasca stadionul. Contractul de executia lucrarilor a fost atribuit asocierii BAUUNTERNEHMUG GRANIT GESELLSCHAFT mbH & Unicon & Procema Engineering.
Largirea Bulevardelor Ion Ionescu de la Brad si Sisesti, de la 80 milioane lei la 85 milioane lei
In 2006, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat pentru largirea celor doua bulevarde 80 milioane lei, prin Hotararea 25/2006. In 2007, la un an dupa inceperea lucrarii, Consiliul General (HCGMB 123) a mai alocat 210 milioane lei, investitia ridicandu-se la suma de 293 milioane lei. In final, Primaria Capitalei a platit pentru acest proiect 85.638.347,66 lei:
- exproprieri - 36.837.667 lei;
- consultanta - 4.051.172 lei;
- proiectare - 2.774.139 lei;
- executie - 41.975.368 lei.
Daca sumele alocate pentru aceste proiecte sunt exagerate, asta poate verifica doar Curtea de Conturi
Mihai Atanasoae, prefect Bucuresti
Suma platita in final este de aproximativ patru ori mai mica decat ceea ce a prevazut Primaria Capitalei si a aprobat Consiliul General. Bani s-au redistribuit pentru alte proiecte. Lucrarea a inceput in 2006 si s-a finalizat in 2009. Firma care a executat lucrarea este Tehnologica Radion. Firmele Metroul si Centrul de Consultanta in Afaceri au oferit consultanta.
Pasajul Basarab, de la 606 milioane de lei la 890 milioane lei
In 2005, pentru acest proiect CGMB a alocat suma de 606 milioane lei prin HCGMB 253/2005. In 2007, consilierii generali au mai alocat inca 162 milioane de lei, prin HCGMB 121/2007. In 2010, consilierii generali, la cerera Primariei Capitalei au mai alocat circa 500 milioane de lei, investitia ridicandu-se la 1,2 miliarde de lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit 889.535.610 lei:
- exproprieri - 102.698.180 lei;
- consultanta - 17.595.015 lei;
- proiectare - 27.252.449 lei;
- executie - 741.989.964 lei.
Consortiul care a realizat lucrarea este format din firmele Astaldi si FCC Construccion. Lucrarile la pasaj au inceput in toamna anului 2006 si au fost terminate in vara 2011. Daca facem diferenta intre ce s-a aprobat initial si ce s-a platit la final, lucrarea a costat mai mult cu circa 300 milioane lei, desi schimbarile realizate in proiect nu au fost foarte mari, podul lungindu-se cu cativa zeci de metri pana peste Dambovita. Cei doi primari care au gestionat proiectul, Adriean Videanu si Sorin Oprescu, au pus costurile suplimentare pe seama exproprierilor si a acelorasi lucrari ascunse la retelele edilitare.
Reabilitarea Pasajului rutier Obor, de la 46 milioane lei la 53 milioane lei
In 2006, consilierii generali au alocat pentru reabilitarea pasajului 46 milioane lei (HCGMB 25/2006). In 2008 Consiliul General a mai alocat 20 milioane lei prin HCGMB 90/2008, investitia ridicandu-se la circa 66 milioane lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit 53.202.057 lei:
- proiectare - 1.987.333 lei;
- executie - 50.350.402lei;
- consultanta - 864.320 lei.
Lucrarile au fost executate de firmele Tehnologica Radion, Metroul si Delta ACM 93. Majorarea bugetului a fost facuta in timpul lucrarilor.
Renovare Pasaj pietonal Universitate, de la 15,1 milioane lei la 19 milioane lei
In 2007, prin HCGMB 224/2007, consilierii generali au alocat 15,1 milioane lei pentru acest proiect. In 2008 s-au mai alocat 4 milioane lei, investitia ridicandu-se la aproximativ 19,5 milioane lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit 18.866.149 lei:
- proiectare: 630.080 lei fara TVA;
- executie: 15.555.792 lei fara TVA;
- consultanta: 78.050 lei fara TVA.
Daca stam dupa PUZ-uri, ar dura 100 de ani pana avem autostrazi
Ion Dedu, seful Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei
Intrebat de ce a suplimentat bugetul, Sorin Oprescu, primarul Capitalei a declarat la inaugurarea lucrarii, in decembrie 2008: "Bugetul a fost suplimentat pe demonstratiile pe care le-a facut constructorul. Bucurestenii vor trage singuri concluzia daca merita sau nu. Important este ca primele sume de bani au fost verificate inca de la inceput cu justetea cheltuielii lor". Lucrarile de renovare au fost executate de firmele Delta ACM 93 si Metroul. Suplimentarea costurilor lucrarii s-a facut in timp ce proiectul era in constructie.
Reabilitarea Pasajului rutier Lujerului, de la 51,2 milioane lei la 61 milioane lei
Initial, prin HCGMB 376/2008 s-au alocat pentru reabilitarea Pasajului rutier Lujerului 51,2 milioane lei. In 2010, prin HCGMB 349/2010 s-au mai alocat circa 10 milioane lei, costul final al lucrarii aprobat de Consiliul General ridicandu-se la 60,6 milioane lei. In final, Primaria Capitalei spune ca a platit pentru aceasta lucrare 61.045.810 lei:
- consultanta - 630.492 lei fara TVA;
- proiectare - 2.000.000 lei fara TVA;
- executie - 46.600.000 lei fara TVA.
Lucrarile au fost executate de firma SC Tehnologica Radion. Suplimentarea costurilor lucrarii s-a facut in timp ce proiectul era in constructie.
Proiecte in lucru
Largirea Soselei Pipera, de la 32 milioane lei la 120 milioane lei
In 2006, Consiliul General a alocat pentru aceasta lucrare 32 milioane lei (HCGMB 25/2006). In acelasi an au mai fost alocati inca 93 milioane de lei pentru largirea Soselei Pipera (HCGMB 268/2006). In 2007, s-au mai alocat inca 100 milioane de lei, valoarea investitiei ridicandu-se la 228 milioane lei. Pana acum Primaria Capitalei a platit 36.706.807 lei:
- exproprieri - 8.869.424 lei;
- proiectare - 5.048.706 lei;
- consultanta - 87.895 lei;
- executie - 22.700.781 lei.
Lucrarile de construire sunt realizate de asocierea PA&CO INTERNATIONAL si F. KIRCHHOFF STRBENBAU GmbH Co KG. Lucrarile la acest proiect au inceput in 2010 si se estimeaza ca vor fi gata pana la sfarsitul acestui an. Valoarea contractului de executie este de 84.852.206 lei exclusiv TVA.
Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus, de la 62 milioane lei la 365 milioane lei
In 2006, s-a alocat pentru aceasta lucrare suma de 62 milioane lei (HCGMB 25/2006). In acelasi an, s-au alocat inca 144 milioane lei. In 2007, s-au mai alocat inca 160 milioane lei, suma necesara proiectului ridicandu-se la 365 milioane lei. Lucrarile la acest proiect au inceput in toamna anului 2010. In acest moment se executa primul tronson, Piata Victoriei-Vasile Parvan. Pana in prezent Primaria Capitalei a platit pentru primul tronson 188.700.626 lei:
- exproprieri - 126.031.649 lei;
- proiectare - 5.439.400 lei;
- consultanta - 1.809.754 lei;
- executie - 55.419.821 lei.
Lucrarile de constructie pentru primul tronson sunt executate de firma Consitrans. Serviciile de consultanta sunt oferite de Metroul si Centrul de Consultanta in afaceri.
Pasaj Mihai Bravu-Splaiul Unirii de la 120 milioane lei la 180 milioane lei
Initial, pentru aceasta lucrare s-a alocat suma de circa 120 de milioane lei. In octombrie 2011, Consiliul General a mai alocat inca 60 milioane lei. De ce a fost nevoie de aceasta majorare? Lucrarile la acest pasaj au inceput inca din 2010, fara sa aiba la baza un Plan Urbanistic Zonal aprobat, asa cum cerea legea. In 2011, dupa ce lucrarile au fost oprite de prefectul Capitalei, fiindca incepusera ilegal, Primaria Capitalei a elaborat un PUZ si CGMB l-a aprobat prin Horararea 79/2011.
Prin acest PUZ, proiectul a fost modificat. De asemenea, in timpul lucrarilor, trebuie mutate retele edilitare, rezultand costuri suplimentare. Constructorul acestui pasaj este firma Romstrade. Pasajul se afla in acest moment in lucru. Desi banii au fost prevazuti in buget, pana acum Primaria Capitalei nu a facut plati catre constructor.
Strapungere Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, de la 138 milioane lei la 330 milioane lei
In 2006, prin HCGMB 25/2006 s-a alocat pentru acest proiect suma de 138 milioane lei. Pentru acest proiect, in acelasi an, s-au mai alocat inca 50 milioane lei (HCGMB 268/2006). In 2010, consilierii generali au alocat inca 140 milioane de euro, suma totala prevazuta ridicandu-se la 330 milioane lei. Strapungerea Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu va face legatura intre cartierele Vitan si Berceni. Lucrarea consta in largirea bd. Nicolae Grigorescu la trei benzi pe sens si largirea trotuarelor la 5 metri.
La intersectia bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu se va construi un pasaj suprateran peste raul Dambovita. Pasajul va avea doua benzi pe sens. In lateralele acestui pasaj vor fi construite, la nivelul solului, două poduri cu câte trei benzi pe sens. Lucrarile au inceput la inceputul acestui an si se estimeaza ca vor fi finalizate in 2012. Termenul de finalizare al lucrării este 2012. Pana in prezent Primaria Capitalei a facut plati de 6.110.227 lei pentru acest proiect:
- exproprieri - 4.043.420 lei;
- proiectare - 0 lei;
- consultanta - 205 lei;
- executie - 2.066.601 lei.
Penetratie Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucuresti-Pitesti, de la 1 miliard de lei la 1,5 miliarde lei
In 2006, consilierii generali au alocat pentru acest proiect circa 1 miliard de lei (HCGMB 25/2006). In 2006 s-au mai alocat 500 milioane de lei (HCGMB 123/2007), valoarea investitiei ridicandu-se la 1,5 miliarde de lei. Planul Urbanistic Zonal prin care se stabileste traseul acestui drum a fost pus in dezbatere publica de Primaria Capitalei.
Potrivit PUZ-ului, artera este un drum expres, o ruta alternativa la bd. Iuliu Maniu, pentru legarea centrului Bucurestiului de autostrada Bucuresti-Pitesti (A1). Drumul va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Soseaua va avea o lungime de circa 8,3 km, cu trei benzi pe sens, iar pe parcursul lucrarii vor fi realizate mai multe pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei, la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
Lucrarea a fost impartita pe mai multe tronsoane, deocamdata lucrandu-se doar de la Podul Ciurel. "Ne-am apucat de lucrare anul trecut, s-au facut pilonii principali ai podului. Speram ca la anul sa fie gata. Celelalte tronsoane le vom face pe masura ce avem bani", a declarat Ion Dedu, seful Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei.
Lucrarile de construire sunt executate de firmele Max Bogl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion si Proiect. Pana in prezent, pentru aceasta lucrare, Primaria Capitalei a facut plati de 17.587.288 lei:
-exproprieri - 0 lei;
- proiectare - 11.762.571lei;
- consultanta - 60.636 lei;
- executie - 5.764.080 lei.
Proiecte neincepute
Penetratie Prelungirea Ghencea-Domnesti, de la 84 milioane de lei la 393 milioane lei
In 2006, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat pentru acest proiect 84 milioane lei (HCGMB 25/2006). In acelasi an, consilierii au mai alocat circa 260 de milioane lei (HCGMB 268/2006). In 2007, s-au mai alocat aproximativ 50 milioane lei, valoarea totala a proiectului ajungand la 393 milioane lei.
Din 2006 pana in 2007 suma alocata acestui proiect a crescut de aproape cinci ori. Lucrarile la acest proiect nu au inceput deoarece drumul se afla in doua unitati administrative, Bucuresti si Ilfov, iar pentru demararea proiectului este nevoie de un parteneriat intre cele doua entitati. Potrivit datelor oferite de Primaria Capitalei, pana acum nu s-au facut plati pentru acest proiect, desi s-au prevazut in buget 393 milioane lei.
De ce au crescut atat de mult preturilor acestor proiecte?
Ion Dedu, seful Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei - entitatea administrativa care propune proiectele de infrastructura: "In primul rand, conform Legii finantelor publice, indicatorii tehnico economici ai unui proiect trebuie actualizati cu indicele anual de inflatie inainte de a fi scoasa lucrarea la licitatie. De exemplu, daca indicatorii tenico-economici ai unui proiect au fost aprobati in 2006 si licitatia se face in 2010, indicatorii trebuie actualizati cu indicele de inflatie din acea perioada. Aceasta ar fi prima crestere.
Dupa aceea, o crestere a sumei prevazute initial, cu pana la 50%, se face cu acordul primarului general. Daca cresterea depaseste 50%, atunci majorarea se face cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti si se face o noua licitatie. Este normal ca indicatorii economici ai unei lucrari sa se modifice deoarece marile proiecte de infrastructura incep cu 6-7 ani inainte de inceperea propriu-zisa a lucrarii, iar executia lor dureaza si ea cativa ani. Deci, intr-o perioada atat de mare de timp se schimba foarte multe lucruri".
Chiar daca Ion Dedu sustine ca pentru majorarile cu peste 50 la suta a indicatorilor tehnico-economici trebuie sa se faca o noua licitatiei, procedura utilizata in cele mai multe cazuri este negociere directa cu firma care deja lucreaza la respectivul proiect, deoarece se considera a fi mult mai costisitor aducerea altui constructor.
Nu trebuie neglijat nici progresul tehnic; daca apar tehnologii mai bune, ele trebuie folosite
Ion Dedu
Potrivit lui Ion Dedu, cu exceptia actualizarilor cu indicele de inflatie, costurile lucarilor pot creste din urmatoarele motive:
- dupa inceperea lucarii se constata ca situatia din proiect nu corespunde cu cea de pe teren. De exemplu, sunt retele edilitare care trebuie mutate sau inlocuite;
- daca este o lucrare unde se fac exproprieri, costurile acesteia sunt direct proportionale cu pretul terenului;
- daca se decide marirea suprafetei care trebuie expropriate;
- se poate modifica proiectul tehnic al lucrarii in cazul in care se gaseste o solutie mai buna;
Intrebat de HotNews. ro daca nu ar fi mai bine ca inainte de aprobarea costului investitiei sa se realizeze solutia tehnica si Planul Urbanistic Zonal aferent acesteia, Dedu explica: "Ideal ar fi sa se aprobe intai PUZ-ul pentru ca dupa inceperea lucrarii sa nu mai vina altcineva sa spuna ca altfel era mai bine. Insa aceasta nu este o regula. Insa PUZ-ul are un traseu administrativ mult mai greoi decat studiul de fezabilitate. Proiectele de infrastructura au rolul de motor al economiei. Daca stam dupa PUZ-uri, ar dura 100 de ani pana avem autostrazi. In plus, realizarea studiilor de fezabilitate este scoasa la licitatie. Aceste studii sunt facute de niste firme competente care fac si solutia tehnica a proiectului, studii de trafic, inclusiv amenajari urbanistice. O data cu realizarea acestor studii atat de complexe, sumele prevazute initial pentru proiecte nu vor mai creste atat de mult".
- nu trebuie neglijat nici progresul tehnic; daca apar tehnologii mai bune, ele trebuie folosite;
- modificarile legislative. De exemplu, anul trecut s-a modificat normativul seismic in sensul cresterii rezistentei constructiilor. Atunci toate proiectele care s-au putut modifica s-au modificat rezultand cresteri ale costurilor.
Mircea Raicu, consilier general si viceprimar Primaria Capitalei: "Referitor la cresterile de care spuneti, trebuie intrebata Primaria Capitalei de fiecare caz in parte. Consiliul General aproba bugetele lucrarilor, insa mai departe se ocupa Primaria Capitalei, face licitatiile. Indicatorii tehnico-economici pot sa creasca daca se modifica solutia tehnica, asa cum s-a intamplat la Pasajul Basarab unde s-a mai lungit un pic podul. Sau datorita unor modificari legislative, asa cum s-a intamplat atunci cand s-a modificat standardul de rezistenta la cutremur. De asemenea poate creste pretul materialelor, sau apar lucrari suplimentare cum ar fi mutarea unor retele edilitare. Parerea mea este ca sunt cresteri justificate si cresteri nejustificate. In cazul Stadionului National nu a fost nici o justificare, de exemplu. Acoperisul trebuia sa coste 14 milioane de euro, s-a dus pana la 20. Si chiar daca nu am fi de acord cu aceste majorari ale costurilor, ce am putea face? Sa ramanem cu santierul deschis? Costa foarte mult conservarea, asta ca sa nu mai punem la socoteala deranjul cetatenilor. De asemenea, stie toata lumea ca este o politica pentru anumiti constructori sa vina la licitatie cu preturi mici, gandindu-se ca ulterior se rezolva problema printr-un act aditional".
Mihai Atanasoaei, prefectul Capitalei - cel care verifica legalitatea hotararilor de Consiliu General: "Consilul General al Municipiului Bucuresti decide pe oportunitate. Deci ei pot aloca orice suma pentru un proiect daca sunt de parere ca este oportun. Daca sumele alocate pentru aceste proiecte sunt exagerate, asta poate verifica doar Curtea de Conturi".
|
Featured Listings RSS Feed | 
